6,757 matches
-
regii bastarni și roxolani, și-au restituit fii, ca regi clientelari, iar regele dacilor-fratii, ca ostatici. Guvernatorul Moesiei a intervenit în sprijinul Chersonesului și l-a obligat pe regele scititor să ridice asediul. Acțiunile lui Aulenius au avut urmări, golul demografic lăsând drum liber sarmaților, manifestându-se prin atacuri asupra Dobrogei. Roxolanii traversează Dunărea în anii 67-68, măcelărind două cohorte auxiliare, iar în iarna următoare, profitând de criză imperiala izbucnită după moartea lui Nero, catafractarii sarmați revin în număr mare de
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
el a fost artizanul reînființării, în spiritul tradiției naționale, a funcțiilor de prefect și primar, precum și al reintroducerii denumirilor de comună, județ etc. Nicolae Costin a avut ideea includerii satelor din împrejurimile Chișinăului în componența municipiului, pentru a echilibra componența demografică. Nicolae Costin a deținut funcția de copreședinte al Fundației Mihai Viteazul și președinte al Societății Politologilor din Republica Moldova. El a primit titlul de “Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani” prin HCL nr. 47 din 30 noiembrie 1993. A fost membru
Nicolae Costin (primar) () [Corola-website/Science/302604_a_303933]
-
avut urmări tragice pentru învinși ("vae victis"): incendierea Ierusalimului și a celui de al II-lea Templu, masacre, robie și exil pe tot teritoriul controlat de romani. Ponderea coloniștilor evrei pe teritoriul Daciei rămâne și în acest caz, discutabilă. Studiul demografic al lui Solin din 1983 nu pomenește nici un izvor arheologic cu privire la prezența unor astfel de populații pe teritoriul Daciei romane, dar există unele mărturii, mai ales monede, care o confirmă. Când Roman I Mușat, domnul Moldovei între 1391-1394, a întemeiat
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
Ion Ghica) și-au schimbat radical idealurile și au uitat promisiunile față de evrei. După înlocuirea lui Alexandru Ioan Cuza, articolul 7 din Codul Civil a fost reformulat în sensul că cetățenia va fi acordată numai locuitorilor creștini. Agitând teoria pericolului demografic conducătorii partidului liberal au pornit la o serie de acțiuni anti-evreiești, precum interdicții de a locui în mediul rural, expulzări, restricții de ordin economic etc., care au fost agravate de abuzurile administrației locale însărcinate cu aplicarea acestor directive. Recensământul din
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
principală fiind Statele Unite. Potrivit recensământului oficial din 1930, totalul evreilor din România era de - 756.930 . În urma amputărilor teritoriale a României din vara anului 1940, populația evreiască s-a împărțit în felul următor: Surse diferite prezintă date diferite despre bilanțul demografic al evreilor din România între anii 1940-1944. Statisticienii acordă marje de aproximație destul de largi chiar și unui recensământ făcut după metodele performante actuale. Cu atât mai problematic devine acest bilanț pe vremuri de război, cu refugieri, transmutări și deportări de
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
Cu atât mai problematic devine acest bilanț pe vremuri de război, cu refugieri, transmutări și deportări de populații, ocultări de identitate și interese clare, atât ale populației împilate, cât și a organelor represive, de a mistifica numerele reale. Un bilanț demografic care se bazează pe surse diferite și serioase este următorul : A. În 1940 se notau în România Mare circa 800 000 de evrei, din care: B. Evrei-ucrainieni din Transnistria aflată sub ocupația Armatei Române: . . . . . . . . . 135 000 Dintre care C. Numărul
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
s-a încheiat în urmă cu zece mii de ani. Istoria insulei Râpă Nui este frământata și controversată. Locuitorii săi au îndurat în decursul vremii perioade de foamete, epidemii, războaie civile, raiduri ale căutătorilor de sclavi, colonialism, despădurire aproape totală, declin demografic în câteva rânduri. Cu toate acestea, pascuanii au lăsat o moștenire culturală care le-a adus o faima invers proporțională cu numărul lor. Multă vreme s-a considerat că insula a fost populată pentru prima dată în anii 300-400 era
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
sudică a Mongoliei istorice (parte nordică fiind actuala republică Mongolia), etnicii mongoli nu constituie decât 17,13% din populația Mongoliei Interioare, sau 3.995.349 de persoane. Majoritatea populație, reprezentând 79,17% din populație, este de etnie chineză (han). Profilul demografic complet, pe etnie, este: Economia Mongoliei Interioare este dependentă pe resurse naturale, mai ales cărbune, gaz natural și diverse minerale. Acestea au asigurat o creștere economică foarte rapidă pentru regiune, din cauza cerinței ridicate de resurse materiale pe piată chinezească. Rata
Mongolia Interioară () [Corola-website/Science/302767_a_304096]
-
din piatră, acestea devenind instrumente de putere ale seniorilor locali. În Italia, are loc fenomenul "incastellamento", locuințele țăranilor fiind adunate în interiorul unei fortificații. Statele europene își vor reveni economic abia din secolele X-XI. Europa medievală se caracteriza printr-un regim demografic preindustrial care era variabil. În unele perioade, populația creștea rapid, natalitatea fiind ridicată, ajungând la 40 de copii/1000 de locuitori. Fetele se căsătoreau timpuriu, de la vârsta de 12 ani, având o perioada îndelungată de fertilitate. Metodele contraceptive erau absente
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
oamenilor. Pentru a avea condiții mai bune de viață, populația se deplasa dintr-o zonele suprapopulate în alte zone izolate, având loc procesul de colonizare rurală. Din secolul al III-lea, Europa a intrat într-o perioadă lungă de regres demografic datorită războaielor, migrațiilor, foametei și epidemiilor. Dacă prin secolul al II-lea erau 50 de milioane, în secolul al V-lea populația Europei era de 30 de milioane de locuitori. Ciuma din secolul al VI-lea, celibatul și refuzul procreerii
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
lățimea. Cerealele erau măcinate cu râșnitele de mâna sau la mori de apă, ce erau rare. Între secolele VII-VIII, climă s-a îmbunătățit, situația politică s-a stabilizat, astfel are loc o ameliorare a condițiilor economice. Are loc o creștere demografică lentă, dar sigură. Erau stimulate căutările pentru îmbunătățirea tehnicilor, astfel apar unelte de fier de calitate, ce duc la creșterea defrișărilor și stabilirea multor așezări noi ce se lărgesc. Este răspândit sistemul de înjugare a animalelor cu tracțiune pe piept
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
stabile, astfel, apar satele medievale. Dupa structurarea social-politica si al lentelor acumulari materiale din secolele V-IX, perioada dintre sec. XI-XIII a inagurat o noua epoca in epoca Europei occidentale. S-a caracterizat printr-un avant general al crestinismului, spor demografic, dezvoltare agricola, renasterea comunitatilor urbane, diversificarea activitatilor economice, revigorarea comertului local si la distanta, dar si ca o expansiune teritoriala. Europa de Vest a iesit din limitele sale traditionale, stabilind contacte cu alte orizonturi. Expansiunea economică, într-o societate agrară, a constituit
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de cultură agricolă ai economiei medievale. Marile concentrări agricole se situau în partea nordică a Europei, cele mai importante regiuni fiind din Germania(Brandenburg, Holstein, Pomerania), Flandra, Anglia și Franța(Île-de-France, Normandia, Artois), ce ofereau un avantaj net alimentar și demografic. În zona mediteraneană, zonele cerealiere erau mai puțin prospere decât cele nordice, nefiind situate în apropiere centrelor urbane de consum, comerțul având mai multă însemnătate. Apar zonele de monocultură (viticole, legumicole, creșterea animalelor; un început de specializare economică a mediului
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de subzistență. A apărut însă o fragilitate a echilibrelor, caracterizată prin tensiunea constantă dintre terenurile cultivate și cele destinate creșterii animalelor, cea dintâi neputând fii extinsă pentru a nu periclita cea de-a două categorie; dezechilibrul dintre exploatările agricole; creșterea demografică ce tindea să depășească posibilitățile nutritive ale economiei agrare medievale, ceea ce ar fi dus la criza secolului al XIV-lea și cortegiului ei de nenorociri ce implicau foametea, epidemia de ciumă, tensiunile sociale, războiul de 100 de ani, considerate de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de drepturi, negocieri directe sau lupte. În cele din urmă, orașele, ai căror membri s-au organizat sub formă unor societăți unite prin jurământ-comună, au obținut libertăți jurudice și scutiri fiscale, explirate în privilegii cuprinse în carte acordate de senior. Demografic, orașul a atras un număr mai mare de locuitori, fiind situate în locuri favorabile comerțului, în preajma castelelor seniorale, la intersecția drumurilor, în apropierea râurilor navigabile. Multe orașe din sec. X-XIV erau străvechile așezări romane din Italia, Germania nordică, Peninsula iberică
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
și onoarea familială. Termenii latini că municipium sau territorium , civitas, desemnau orașele episcopale, ori oppidum sau forum pentru orașele cu locuri de schimb comercial, sau de așezare întărită-castellum, burgus, sau de suburbie-suburbium. Comerțul apare ca o urmare a unei sporiri demografice, a progresului tehnicii agrare, a dezvoltării meșteșugurilor urbane, a îmbunătățirii mijloacelor de transport pe uscat și apă, având o creștere apreciabilă atât pe piața internă cât și externă. Comerțul extern apare tocmai datorită dezvoltării meșteșugurilor urbane și a navigațiilor între
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
operațiunile bănești de proporții mari, în secolul XIII. Astfel se vor cunoaște la Bruges tranzacțiile importante ce se desfășurau în hanul ce aparținea familiei van der Beurse. Însă, creșterea economiei în Occidentul medieval nu este decât o urmare a creșterii demografice. Oamenii fiind mai mulți se realiza o nevoie mai mare de case, hrană, îmbrăcăminte, ducând la numeroase defrișări și extinderi ale culturilor. O urmare firească a acestei creșteri demografice nu este alta decât procesul de urbanizare. Totuși acest proces se
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
economiei în Occidentul medieval nu este decât o urmare a creșterii demografice. Oamenii fiind mai mulți se realiza o nevoie mai mare de case, hrană, îmbrăcăminte, ducând la numeroase defrișări și extinderi ale culturilor. O urmare firească a acestei creșteri demografice nu este alta decât procesul de urbanizare. Totuși acest proces se întinde pe o durată destul de mare acoperind suprafețe din ce în ce mai mari ce trebuiesc defrișate, atrăgând după sine, în acest mod, și cererea crescândă a diferitelor materiale Natalitatea era crescută (40-60
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
la boli și lipsuri. Mortalitatea femeilor la naștere era ridicată, iar numărul ridicat al pierderilor de sarcina se datorau alimentației insuficiente ori a muncilor obositoare. Femeile se căsătoreau timpuriu, de la o vârstă fragedă, și nășteau în medie 5-6 copii. Creșterea demografică dezechilibra raportul cu resursele de hrană, astfel, foametea fiind inevitabilă și datorită stocării precare a alimentelor, și a schimbărilor climatice bruște. De asemenea, războaiele și epidemiile generau scăderea demografică, urmând ca apoi să urmeze o ameliorare și din nou, o
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de la o vârstă fragedă, și nășteau în medie 5-6 copii. Creșterea demografică dezechilibra raportul cu resursele de hrană, astfel, foametea fiind inevitabilă și datorită stocării precare a alimentelor, și a schimbărilor climatice bruște. De asemenea, războaiele și epidemiile generau scăderea demografică, urmând ca apoi să urmeze o ameliorare și din nou, o creștere demografică, urmând apoi un alt declin. În secolul al XIV-lea, în timpul Marii Ciume, producțiile alimentare și creșterea demografică au stagnat, un sfert din populațiile Asiei, Europei și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
raportul cu resursele de hrană, astfel, foametea fiind inevitabilă și datorită stocării precare a alimentelor, și a schimbărilor climatice bruște. De asemenea, războaiele și epidemiile generau scăderea demografică, urmând ca apoi să urmeze o ameliorare și din nou, o creștere demografică, urmând apoi un alt declin. În secolul al XIV-lea, în timpul Marii Ciume, producțiile alimentare și creșterea demografică au stagnat, un sfert din populațiile Asiei, Europei și Africii de Nord fiind anihilată. Economiile au colapsat, iar societățile s-au dezorganizat
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
climatice bruște. De asemenea, războaiele și epidemiile generau scăderea demografică, urmând ca apoi să urmeze o ameliorare și din nou, o creștere demografică, urmând apoi un alt declin. În secolul al XIV-lea, în timpul Marii Ciume, producțiile alimentare și creșterea demografică au stagnat, un sfert din populațiile Asiei, Europei și Africii de Nord fiind anihilată. Economiile au colapsat, iar societățile s-au dezorganizat. Populația Europei a scăzut de la 70 de milioane la 50 de milioane. Din secolele XVI-XVII, populația a atins
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Cultura porumbului s-a extins din Mexic în alte părți ale Americii de Nord și Centrale, și în America de Sud. Porumbul era cultivat la altitudini mari, pe platourile andine. Populațiile amerindiene cultivau fasolea și dovleacul, cartofii și tomatele. Producția agricolă a sporit creșterea demografică și a densității în Mexic și Peru, unde s-au dezvoltat mari civilizații. Cea mai mare parte a Americilor erau încă predominate de vânători-culegători, și chiar în timpul epocii moderne, încă mai eistau mici comunități de vânători-culegători în Canada, Brazilia, vestul
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
țărani și facțiuni ale claselor de mijloc și superioară, controlau zonele rurale din centrul și nordul Finlandei. Marele Ducat al Finlandei, teritoriu autonom al Imperiului Rus, se dezvolta treptat într-un stat finlandez. Până în 1917, societatea finlandeză trecuse prin creșteri demografice rapide, industrializare și în cadrul ei apăruse o amplă mișcare muncitorească. Sistemul politic al țării era într-o fază instabilă de democratizare și modernizare, în timp ce situația socio-economică și statutul cultural-național ale populației se ameliorau treptat. Primul Război Mondial a dezbinat Imperiul
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
au acutizat în perioadele de criză industrială. Situația muncitorilor rurali se înrăutățise de la sfârșitul secolului al XIX-lea, agricultura devenind mai eficientă și mai orientată către piață și industria în curs de dezvoltare nu absorbea ca forță de muncă creșterea demografică de la sate. Diferențele între culturile scandinavo-finlandeză și ruso-slavă au avut un impact și asupra integrării naționale a finlandezilor; facțiunea socială a claselor de sus au preluat conducerea, dar puterea pe plan intern a primit-o de la țarul rus în 1809
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]