6,426 matches
-
Tabel 5.3. Evoluția fondurilor contractate pentru CPER (miliarde de euro) (excluzând DOM) 1984-1988 10,65 1988-1993 15,5 1994-1999 23,08 2000-2006 33,6 Sursa: DATAR Tabel 5.4. Evoluția părții statului și a regiunii la fondurile CPER (excluzând DOM) CPER Partea statului Partea regiunii 1984-1988 60% 40% 1988-1993 55,4% 44,6% 1994-1999 52,1% 47,9% 2000-2006 49,5% 50,5% Sursa: DATAR O a treia dezvoltare semnificativă a fost prelungirea progresivă a perioadei de timp acoperită de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
președinți regionali, șapte președinți ai asociațiilor intermunicipale și 15 primari), patru parlamentari (doi deputați și doi senatori) și 11 reprezentanți din ministerele de stat (patru din ministerul de interne, trei din ministerul responsabil cu bugetul, fiecare din ministerele economiei, turismului, DOM TOM, și ministerul responsabil de orașe). Legea din 1995 cu privire la infrastructura și dezvoltarea teritorială a atribuit noi îndatoriri Comitetului finanțelor locale: realizarea de studii analitice pentru pregătirea acelor părți ale bugetului care se ocupă de finanțele locale; întocmirea unui raport
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acuze și au început să discute asupra lor înaintea sa. Dar papa a închis discuția spunând: «Mergeți și discutați între voi și apoi prezentați-mi în scris obiecțiile și soluțiile găsite, iar eu voi judeca». Și au făcut întocmai. Atunci domul papă, după ce a ascultat cu atenție obiecțiile și soluțiile lor, a hotărât ca frații reuniți acolo să se întoarcă în provinciile lor și să aleagă din diferitele provincii, mai ales din acelea care avansaseră propunerea unei reforme în Ordin, douăzeci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Călinescu nu-l citează (În Domina bona) printre scriitorii români care monumentalizează natura. Conachi este, totuși, printre cei dintîi care simte plăcere pentru „stîncile hioroase”, „petrele răsturnate”, „rîpele Întunecoase”’, „copacii nalți și mîndri”... El nu caută, e adevărat, În natură domuri; Însă că omul de iatac Conachi simte nevoia să dea o prelungire pasiunii sale În marile decoruri ale naturii nu mai Încape discuție. S-ar putea obiecta că, În definitiv, și Gessner, Parny, Bartin. Leonard și, În genere, autorii „micilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate de diafragm (fibrele nervoase provin din măduva cervicală, C3 - C4). In respirația obișnuită (bazală, de repaus) domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de Navajo, de vârstă jurasică. Sub presiunea depozitelor de deasupra, sarea paleozoică de dedesubt, elastică, s-a deformat și parțial s-a solvit, modificându-și forma și volumul. Rezultatul a fost deranjarea stratelor de deasupra, mai ales sub formă de domuri. Fisurile create s-au lărgit treptat, ca urmare a acțiunii agenților externi, modelarea continuă ducând la formarea acestor arcuri naturale, ce se află mai departe în continuă evoluție. Cel mai mare arc natural de pe Glob, o adevărată minune a naturii
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de canionul râului Merced, care, sub acțiunea ghețarilor cuaternari, a fost lărgit, căpătând în cea mai mare parte un profil caracteristic văilor glaciare, în U, a fost sculptat, și erodat, fiind îndepărtate porțiunile mai moi. Porțiunile mai dure, între care domurile granitice, au rămas neafectate, constituind azi tot atâtea elemente de peisaj extrem (El Capitain). Fundul văii de azi provine din fostul lac Yosemite, care s-a format după topirea ghețarilor, prin acumularea apei dincolo de aliniamentul mai înalt al morenelor terminale
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
europenilor era răspândit în tot statul californian, a dispărut din păcate. Deși Valea Yosemite reprezintă doar 1% din suprafața parcului, este sectorul unde sunt atrași aproape toți turiștii, în special de următoarele elemente: 1. El Capitain și Half Dome - impresionante domuri granitice care reprezintă destinații de top mai ales pentru practicanții sporturilor extreme, pentru cățărătorii pasionați. 2. Arealele de pădure de Sequioadendron giganteum, mult mai extinse înaintea ultimei ere glaciare, sunt reprezentate azi de trei pâlcuri de pădure: Mariposa (cu 200
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
veche din Berlin). Piața Gendarmenmarkt, din partea centrală a orașului, este una din atracțiile orașului, etalând o serie de valori arhitecturale neoclasice între care: Konzerthaus (Sala de Concerte a Orchestrei Simfonice a Berlinului), Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 172 Französischer Dom (Catedrala Franceză) și Deutscher Dom (Catedrala Germană). Recunoscute de UNESCO în lista Patrimoniului mondial cultural în anul 1999, 5 muzee din Berlin formează complexul numit Insula Muzeelor (Museumsinsel) fiind amplasate în jumătatea nordică a unui insule de pe râul Spree. Aceste
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din partea centrală a orașului, este una din atracțiile orașului, etalând o serie de valori arhitecturale neoclasice între care: Konzerthaus (Sala de Concerte a Orchestrei Simfonice a Berlinului), Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 172 Französischer Dom (Catedrala Franceză) și Deutscher Dom (Catedrala Germană). Recunoscute de UNESCO în lista Patrimoniului mondial cultural în anul 1999, 5 muzee din Berlin formează complexul numit Insula Muzeelor (Museumsinsel) fiind amplasate în jumătatea nordică a unui insule de pe râul Spree. Aceste muzee sunt: Muzeul Vechi (Altes
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Asia Mică și Poarta Ishtar din Babilon). Doar acest din urmă muzeu atrage peste 1 milion de turiști anual, fiind cel mai vizitat muzeu din Berlin. Tot în spațiul Insulei Muzeelor se mai găsesc: Parcul Lustgarten și Catedrala Berlinului (Berliner Dom) - cea mai mare catedrală din Berlin. Alte parcuri din Berlin sunt: Tiergarten (cel mai mare parc urban din oraș), Parcul Viktoria, Parcul Treptower, Volkspark (cel mai vechi din Berlin, datând din 1848) etc. Grădina Botanică din Berlin este una dintre
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
voce mormăitoare, în vreme ce Stubb, care se apropiase tiptil în urma lui, asculta tot ce spunea: Ă Măi, semenilor, poruncitu-mi-s-a să vă spun că trebuie să isprăviți cu gălăgia afurisită pe care-o faceți acolo. Auzitu-m-ați? încetați odată cu plescăiturile astea! Dom’ Stubb zice că vă puteți umple cît poftiți bărdăhanurile blestemate, dar, pentru Dumnezeu, încetați odată cu gălăgia asta! Ă Bucătare, îi tăie vorba Stubb, bătîndu-l pe umăr, nu se cuvine, crăpa-ți-ar ochii, să înjuri cînd ții o predică! Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care nu se pot servi singuri! Ă Strașnic, moș Țigău! exclamă -Stubb. Asta zic și eu predică creștinească! Dă-i înainte! Ă N-are rost să le mai vorbesc, afurisiții se încaieră și se sfîșie mai departe unii pe alții, dom’ Stubb! N-aud o vorbă din ce le zic eu, n-are rost să ții predici unor hrăpăreți ca ăștia pînă nu și-au umplut bărdăhanul, iar bărdăhanul lor parcă e fără fund; și chiar cînd și-l umplu, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
străduiește-te să-i semeni! Rămîi și tu cald printre ghețuri! Trăiește și tu în această lume, fără să-i aparții! Rămîi rece la Ecuator și fă ca sîngele să-ți curgă prin vine chiar și la Pol! Aidoma înaltului dom al catedralei Sfîntu-Petru și aidoma uriașei balene, păstrează-ți, omule, în toate anotimpurile, propria temperatură! Dar cît de ușor și, în același timp, cît de zadarnic este să predici aceste lucruri nobile! Cîte dintre construcțiile noastre au un dom ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înaltului dom al catedralei Sfîntu-Petru și aidoma uriașei balene, păstrează-ți, omule, în toate anotimpurile, propria temperatură! Dar cît de ușor și, în același timp, cît de zadarnic este să predici aceste lucruri nobile! Cîte dintre construcțiile noastre au un dom ca aceia ai catedralei Sfîntu-Petru? Cîți muritori au vastitatea balenei? Capitolul LXVIII FUNERALIILE Ă Vira lanțurile! Dați drumul carcasei! Enormele palancuri și-au făcut între timp datoria. Trupul jupuit și alb al balenei descăpățînate strălucește ca un mausoleu de marmură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prezent. Iar dac-ar face-o, ar avea tot atîția sorți de izbîndă cît ar fi avut Lavater, dac-ar fi încercat să descifreze ridurile stîncii Gibraltarului sau Gall, dacă s-ar fi urcat pe-o scară pentru a manipula Domul Panteonului. Totuși, în celebra sa operă, Lavater nu se ocupă doar de diferite chipuri omenești, ci și de fețele cailor, păsărilor, șerpilor și peștilor, pe care le studiază cu atenție, vorbind amănunțit despre modificările observate în expresia lor. Iar Gali
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cît de mică ființei adînci și inaccesibile a lui Ahab. Există vreun plumb care să poată găuri pardoseala mării sau vreun catarg care să poată zgîria cerul?... Hei, cei de sus, în ce direcție a fugit? Ă Drept sub vînt, dom’le căpitan! Ă Atunci, bara-n vînt! Și toate pînzele sus, din nou! Restul ambarcațiunilor de rezervă să fie coborîte din grue și pregătite! Domnule Starbuck, du-te și fă apelul oamenilor din ambarcațiuni! Ă Dă-mi voie mai întîi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dumnezeu vine cu ajutorul Său total acolo unde este măcar o scânteie de bunăvoință din partea omului. Biserica răsăriteană, cu Sfântul Ioan Hrisostom în frunte, a acceptat această formulă. Dar unii teologi fruntași din veacul nostru, atât ai Bisericii romano-catolice, ca un Dom Pichery și J.-C. Gay, cât și anglicani ca profesorul Owen Chadwick și alții, fără să țină seama de faptul că predestinaționismul Fericitului Augustin n-a fost acceptat oficial decât de Biserica reformată, au susținut acest predestinaționism mai departe de-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tură L = 123 m; l = 5 m; S = 615 mp; 1 1.3.7. ���între str. I ?i N-str I; S-str. a III-a; 1992 - 3506976 Leg nr 213/1998 str. a III-a E - Iosipov Nicolae; V - dom privat. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── L =3.750 m; l=9 m; S=33.750 mp; 2 1.3.7. Stradă I Trotuare: L = 1000 m; l=1,50 m; 1992 - 4805771373 Leg nr 213/1998 S=1500 mp. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── L = 2.750; l=9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
L=183 m; l = 8 m; S = 1.464 mp; 40 1.3.7. între str. I ?i N-str I; S-str. a III-a; 1992 - 6377184 Leg nr 213/1998 str. a III-a E - Picu Ciprian; V - dom privat. ───────────��───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Drum de leg?tură L=122 m; l = 6 m; S = 732 mp; 41 1.3.7. între str. I ?i N-str I; S-str. a III-a; 1992 - 3188592 Leg nr 213/1998 str. a III-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
de leg?tură L=55 m; l=5 m; S = 275 mp; 43 1.3.7. între str. N-str a III-a; S-str. a IV-a; 1992 - 1089000 Leg nr 213/1998 a III-a ?i str. E - dom privat; a IV-a V - propr particulară. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Drum de leg?tură L=95 m; l = 4 m; S = 380 mp; 44 1.3.7. între str. N - str a IV-a; S-str. a VI-a; 1992 - 1655280 Leg nr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
pia?a proprie ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 81 1.6.4. Pavilion litera str I nr. 180 1985 79368070 - Leg 213/1998 A art. 6 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 82 Cl?dîre N - str. I; S - str. a II-a; Leg 213/1998 1.6.4. administrativă E - dom. public; 1954 1393768740 25.690.945 art. 6 ASPL Str. I V - propr. particulară. nr. 142 P+1 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 83 1.6.5. Centrala termică SC = 136 mp; ST = 456 mp. 2000 218362374 103.673.196 HGR 866 ?i liceu - str
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
109 Statuie "George Georgescu" cu Leg nr 213/1998 soclu de piatră Parcul nr 1; str I nr 201 1992 100000 - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──────────── 110 N - str. I; S - str. a III-a; 1.8.9. Uzina de apă E - Zamicencu V; V-dom. public. S = 7.950 mp 1997 - 1806673275 Leg nr 213/1998 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 111 Cl?dîre Consiliul N - Str. I; S - Str. a II-a; 1.64. Local E -SC Estic SRL; 1965 8631290381 177335730 Leg nr 213/1998 Str. I, nr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
Local E -SC Estic SRL; 1965 8631290381 177335730 Leg nr 213/1998 Str. I, nr 180 V - Bibliotecă ; art. 6 Regim în?l?ime Teren aferent = 780 mp; P+1 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── N - Str. a II-a; S - cl?dîre ?i teren dom. privat; 112 1.64. Hala pieții E-SC Stefis-Prod; Str. Costache V-str. Costache Negri; 1991 912002896 124.589.718 Leg nr 213/1998 Negri nr 1 S constr = 548 mp. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cl?dîre deservire N-hala pieții; 113 1.64
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
E-SC Stefis-Prod; Str. Costache V-str. Costache Negri; 1991 912002896 124.589.718 Leg nr 213/1998 Negri nr 1 S constr = 548 mp. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cl?dîre deservire N-hala pieții; 113 1.64. pia?a ?i magazie. S-teren dom. privat; E- SC Stefis -Prod; Str. Costache V - str. Costache Negri; 1959 258199182 29.555.955 Leg nr 213/1998 Negri nr 1bis S constr = 130 mp. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Teren str I N - Bra?ul Sulina; 114 nr. 204 Complex S - str
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]