6,279 matches
-
lui strălucește de culori calde, de armonii delicate; închipuirea lui, ca și smeii din basme colindă toate tărâmurile: sensibilitatea lui se emoționează de motivele lirice și sentimentale; talentul lui, depășește cutezător realitățile banale și efemere, pentru a fixa frumusețea și eternitatea simbolurilor"216. Asemeni lui Jacek Malczewski (Polonia), Mihail Vrubel (Rusia) sau Boris Mussatov (Rusia), Kimon Loghi își găsește sursa de inspirație în folclor, în valorificarea temelor de basm putând fi însă decelată influența Jugendstil-ului și a picturii lui Arnold
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
existențe postume, ordinea unei alte dimensiuni, cât și o detașare a pictorului de propria sa emoție, care a prezidat la nașterea tabloului. Prin intermediul femeii într-o ipostază mariologică și a geniului înaripat, moartea se lasă contemplată, este o anticameră a eternității, unde graba și dramatismul despărțirii nu-și mai au sensul. În Rampa din 14 aprilie 1912 este reprodus un panou decorativ de Verona, Ursitoarele și omul, cu un mic text însoțitor care să dezlege alegoria. În folclorul românesc, Ursitoarele reprezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femme fatale. Interesantă aici este și impresia de mască mortuară, contrastând paradoxal cu o fluditate acvatică a acestui chip, aflat parcă în transă onirică. Acest dinamism înghețat, devenit instantaneu, evocă o ordine meduzantă a privirii, care fixează efemerul clipei pentru eternitate cu ajutorul unui blitz imaginar. Hiperion ca și Hypnos-ul lui Khnopff este personajul tutelar al imersiunii onirice într-o lume spectrală a frumuseții proiectate în chipul demonului. Frumusețea acestei măști trece dincolo de orice relevanță fizică, adevăratul chip al poetului este cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 46. 608 Ibidem, p. 12. 609 Emil Georgescu, "Expoziția pictorului Teișanu", în Rampa, Anul I, nr. 672, luni 16 ianuarie 1912. 610 Cridim, "Impresiuni de artă", în Ilustrațiunea Română, An II, nr. 1, ianuarie 1912, p. 13. ----------------------------------------------------------------------- ANGELO MITCHIEVICI Eternitate prin cenușă 2 1 Simbolism și decadentism în arta 1900 2 3 72 3 IOANA VLASIU Prefață ANGELO MITCHIEVICI Simbolism și decadentism în arta 1900
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o altă mișcare literară, cea din jurul revistei „Sburătorul”, aflată sub Îndrumarea lui Eugen Lovinescu,promotorul mișcării literare numită modernism. Și Ion Pillat a trecut În tinerețea sa literară prin experiențele lirice cunoscute. În plachetele „Menire”, „Cântece de demult”, „Visări păgâne”, „Eternități de o clipă” se pot descoperi elementele unei lirici simboliste ori parnasiene care l-au influențat. Apariția volumul „Pe Argeș În sus” este considerată de către exegeți momentul când lirica lui Ion Pillat se impune În atmosfera literară a primei jumătăți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
generațiilor, având ca martor, clopotul din „turnul vechi din sat”. Ambivalența sunetului „de nunta sau de moarte” - nu anunță decât că, misterioasa trecere a vieții, cele doua evenimente se legată de timpul aflat În eternă trecere. Aspirând prin iubire la eternitate, tânăra pereche va rămâne neschimbată doar „În ștersele portrete” din galeria cu tablouri de familie de „pe perete”. Ceea ce, paradoxal, se păstrează vii sunt gesturile fulgurante: „Nerăbdător, bunicul pândise de la scară / Berlina eleganată prin lanuri de secară..." „...și din berlină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Și guraliv și de nimic,/ Te-ai potrivi cu mine...". Portretul lui Cătălin este și el proiectat În stilul vorbirii populare, În antiteză cu portretul Luceafărului, pentru care motivele și simbolurile romantice erau desprinse din mit, abstracte, exprimând nemărginirea, infinitul, eternitatea. Așadar, Cătălin reprezintă Întruchiparea teluricului, a mediocrității pământene: „viclean copil de casă", „Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii”, „cu obrăjei ca doi bujori / De rumeni bată-i vina...” În modul de expunere se face apel la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde-n codru și În gând,/ Norocu-mi luminează!”. Luceafărul exprimă dramatismul propriei condiții, născută din constatarea că relația om-geniu este incompatibilă. Atitudinea geniului este una de interiorizare a sinelui, de asumare a eternității. Omul comun nu-și depășește condiția, iar geniul manifestă un profund dispreț fața de această incapacitate: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?". Geniul constată cu durere că viața omului urmează o mișcare circulară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mă simt / Nemuritor și rece". Pentru ilustrarea condiției geniului, poemul Luceafărul este o adevărată sinteză a Întregii opere poetice eminesciene. Acest poem armonizează temele, motivele, elementele imaginarului poetic, atitudinile romantice, procedeele artistice cultivate de către poet, dar mai cu seamă, simbolurile eternității și ale temporalității vieții. „Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cada rânduri-rânduri.” Mihai EMINESCU Mihai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și rămâne clădită pe inechitate. Celebra Revoluție din Octombrie 1917 nu a rezolvat problema și nici sublima Revoluție din Decembrie 1989, iar ideea s-a născut odată cu lumea, ori acesta este un adevăr absolut. Poetul era frământat de perpetuarea În eternitate a acestei inechități Împotriva căreia se revoltă. Ori o revoltă Împotriva predestinării Înseamnă cu totul altceva. „În orice om o lume Își face Încercarea Bătrânul Demiurgos se opintește-n van... În orice minte lumea Își pune Întrebarea Din nou: de unde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-se la a-l naționaliza pe Adam (însămânțând în el și Eva germenii tuturor națiunilor ce aveau să se actualizeze odată cu căderea în istorie). Pentru a include națiunea în planul divin original și pentru a împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ibidem, p. 40). Neîndoielnic, la baza tipului național românesc stă modelul dumnezeesc etern al ortodoxiei aceasta este teza axială a întregului volum. "Națiunile sunt [...] eterne în Dumnezeu" (ibidem, p. 44), premisă majoră din care se desprinde cu necesitate logică concluzia eternității românești. Această sarcină conclusivă a fost preluată de M. Eliade (1990, II) [1935], în paginile articolului cu titlu sugestiv, "România în eternitate" (pp. 127-129). Mai puțin dogmatic decât Stăniloae, dar compensând prin credința în posibilitatea de eternizare a României prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Națiunile sunt [...] eterne în Dumnezeu" (ibidem, p. 44), premisă majoră din care se desprinde cu necesitate logică concluzia eternității românești. Această sarcină conclusivă a fost preluată de M. Eliade (1990, II) [1935], în paginile articolului cu titlu sugestiv, "România în eternitate" (pp. 127-129). Mai puțin dogmatic decât Stăniloae, dar compensând prin credința în posibilitatea de eternizare a României prin creație culturală, Eliade definește naționalismul autohton nu doar prin "marea iubire pentru morții și pămîntul nostru", ci mai ales prin "setea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pp. 127-129). Mai puțin dogmatic decât Stăniloae, dar compensând prin credința în posibilitatea de eternizare a României prin creație culturală, Eliade definește naționalismul autohton nu doar prin "marea iubire pentru morții și pămîntul nostru", ci mai ales prin "setea de eternitate a României" (Eliade, 1990, II, p. 127). Eliade este preocupat să distingă net între eternitatea individuală, cucerită sau cerșită de către persoane ca ființe solitare în fața Istoriei și a lui Dumnezeu, și "eternitatea colectivă, a neamului întreg", prin care întreaga comunitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a României prin creație culturală, Eliade definește naționalismul autohton nu doar prin "marea iubire pentru morții și pămîntul nostru", ci mai ales prin "setea de eternitate a României" (Eliade, 1990, II, p. 127). Eliade este preocupat să distingă net între eternitatea individuală, cucerită sau cerșită de către persoane ca ființe solitare în fața Istoriei și a lui Dumnezeu, și "eternitatea colectivă, a neamului întreg", prin care întreaga comunitate de dragoste și destin a neamului pășește "peste și dincolo de istorie" (ibidem). Stabilind că "națiunile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pămîntul nostru", ci mai ales prin "setea de eternitate a României" (Eliade, 1990, II, p. 127). Eliade este preocupat să distingă net între eternitatea individuală, cucerită sau cerșită de către persoane ca ființe solitare în fața Istoriei și a lui Dumnezeu, și "eternitatea colectivă, a neamului întreg", prin care întreaga comunitate de dragoste și destin a neamului pășește "peste și dincolo de istorie" (ibidem). Stabilind că "națiunile sunt realități voite etern de Dumnezeu" (p. 45), Stăniloae purcede mai departe la demonstrarea superiorității împletirii între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sovietică. Dar îndată ce au reușit să se emancipeze de această influență ei au optat ferm pentru sincronizarea cu spațiul european, iar astăzi pentru integrarea în structurile acestuia" (Mitu et al., 1999, p. 5). La fel cum ideologia naționalistă promova ideea eternității naționale românești (i.e., teza platoniciană a națiunii române trans-istorice, eterne și imuabile), în același chip noua paradigmă difuzează ideea destinului istoric european al românilor. Dacă naționalismul se lăsa pradă seducției exercitate de ideea totalizantă a unității, europenismul introduce același tip
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu ortodoxia istoriografică: în loc să portretizeze națiunea română în termeni esențialiști, ca o împlinire determinată de necesitatea istorică sau ca un dat obiectiv etern, este preferată în schimb o poziție construcționistă, care admite contingențele istorice și implicit fragilitatea (în opoziței cu eternitatea) statului național. Un alt aspect care a intrat sub tirul critic a fost management-ul spațiului textual alocat personajelor clasice (Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și personalităților contemporane (Andreea Esca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937). De ce cred în biruința legionară. Buna Vestire, Anul I, 17 decembrie 1937, 224. Eliade, M. (1990). Profetism românesc. Vol. I: Itinerariu spiritual. Scrisori către un provincial. Destinul culturii românești; Vol. II: România în eternitate. București: Roza Vânturilor. Giurescu, C.C. (1937). Pentru "Vechea Școală" de istorie. Răspuns D-lui N. Iorga. București. Goga, O. (1927). Mustul care fierbe. București: Imprimeria Statului. Goldiș, V. (1976). Despre problema naționalităților. București: Editura Politică. Haret, S. (1907). Școala Naționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
găsit aici oameni care au pus mult suflet și energie în realizarea premierei, înțelegând că, față de Eminescu, toți avem o mare datorie. Le mulțumesc încă o dată și vă invit să urmăriți ceea ce s-a vrut, la Centenarul trecerii sale în eternitate. Un Chip al Poetului. 61 C.TH. CIOBANU: Marii creatori ai culturii devin adevărate instituții Distinse domnule profesor, pe 19 februarie ați intrat într-o nouă etapă a vieții. Cu ce gânduri ați întâmpinat acest eveniment? Dragă Cornel, recunosc, pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
poduri tubulare sat Livezi, pct. Dogaru și pct. Apetri; DC 179 sat Șesuri, pct. Apostolescu; Refacere punte pietonală sat Șesuri, pct. Avramescu; Refacere podeț metalic, L = 9 m, pe DC 181, sat Valea Arinilor; Refacere 100 m drum comunal, Str. Eternității, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Vânătorului, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Bisericii, sat Valea Budului; Refacere 500 m drum comunal, str. Bogdanești, sat Trebes Refacere 2 podețe sat Tocila, pârâul Tocila; Refacere 2 punți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
177D. Zona Poiana lui Macarie (canton) și Camp Cristea Refacere podeț tubular situat pe DJ 178, în sat Comănești. Refacere suprastructură din balast Str. Dealului pe suprafața de 540 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Eternității pe suprafața de 560 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Eternității pe suprafața de 1.200 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Ion Nistor pe suprafața de 1.200 mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
în sat Comănești. Refacere suprastructură din balast Str. Dealului pe suprafața de 540 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Eternității pe suprafața de 560 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Eternității pe suprafața de 1.200 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Ion Nistor pe suprafața de 1.200 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Înfrățirii pe suprafața de 250 mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
poduri tubulare sat Livezi, pct. Dogaru și pct. Apetri; DC 179 sat Șesuri, pct. Apostolescu; Refacere punte pietonală sat Șesuri, pct. Avramescu; Refacere podeț metalic, L = 9 m, pe DC 181, sat Valea Arinilor; Refacere 100 m drum comunal, Str. Eternității, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Vânătorului, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Bisericii, sat Valea Budului; Refacere 500 m drum comunal, str. Bogdanești, sat Trebes Refacere 2 podețe sat Tocila, pârâul Tocila; Refacere 2 punți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
177D. Zona Poiana lui Macarie (canton) și Camp Cristea Refacere podeț tubular situat pe DJ 178, în sat Comănești. Refacere suprastructură din balast Str. Dealului pe suprafața de 540 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Eternității pe suprafața de 560 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Eternității pe suprafața de 1.200 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Ion Nistor pe suprafața de 1.200 mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]