14,680 matches
-
din grupul evaluativ au ridicat nivelul dificultății în alegerea problemelor până la nivelul celor din primul experiment pentru a-și asigura aprecierea; - majoritatea subiecților orientați spre autoapreciere au rămas constanți, alegând probleme de aceeași dificultate ca și în celelalte două experimente (78%), iar o mică parte a lor (22%) s-au ridicat peste nivelul seriilor precedente; - elevii celui de-al treilea grup au avut și în acest experiment o conduită diferențiată, unii dintre ei apropiindu-se de primul grup, alții de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
au rămas constanți, alegând probleme de aceeași dificultate ca și în celelalte două experimente (78%), iar o mică parte a lor (22%) s-au ridicat peste nivelul seriilor precedente; - elevii celui de-al treilea grup au avut și în acest experiment o conduită diferențiată, unii dintre ei apropiindu-se de primul grup, alții de cel de-al doilea. În concluzie, valoarea motivațională a autoaprecierii crește o dată cu vârsta, iar orientarea predominantă spre autoapreciere nu exclude atitudinea sensibilă, în grade diferite a subiecților
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de cel de-al doilea. În concluzie, valoarea motivațională a autoaprecierii crește o dată cu vârsta, iar orientarea predominantă spre autoapreciere nu exclude atitudinea sensibilă, în grade diferite a subiecților la orice vârstă și față de aprecierea celor din jur. Prin probele alese experimentul a avut un caracter educativ în toate etapele sale, elevii au rezolvat probleme, cu grad diferit de dificultate, iar prin variabilele independente introduse au fost determinați să adopte anumite atitudini, să-și conștientizeze posibilitățile. Pe baza experimentului realizat de French
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Prin probele alese experimentul a avut un caracter educativ în toate etapele sale, elevii au rezolvat probleme, cu grad diferit de dificultate, iar prin variabilele independente introduse au fost determinați să adopte anumite atitudini, să-și conștientizeze posibilitățile. Pe baza experimentului realizat de French și Thomas (1958) care specifică tipurile de rezultate obținute în mod obișnuit, în cadrul acestei cercetări, am selectat un grup de subiecți cu rezultate bune și foarte bune la învățătură, care a fost împărțit în două subgrupuri pe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
luarea deciziilor are la bază fenomene de motivație multiplă a comportamentului care țin de: experiența de viață a elevului, modelele comportamentale solicitate de școală, condițiile, modelele și aspirațiile generate de factori informali. III.6 Rezultatele obținute și interpretarea acestora Rezultatele experimentului cu privire la motivația în contextul școlii evidențiază următoarea configurație a colectivelor cercetate (vezi anexa 1 grafic 2). Noi am operat cel mai frecvent cu o gamă mult mai întinsă de categorii și clase de motivații ale învățării. În funcție de scopurile pe care
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
tactică, teoretică, funcțională, psihologică), pregătirea artistică are un rol deosebit de important în pregătirea gimnastelor, contribuind în mare măsură la obținerea înaltei performanțe. Astfel, procesul de elaborare a structurii și conținutului modelului de pregătire artistică s-a materializat în organizarea unui experiment care să evidențieze actualitatea și necesitatea abordării științifice și metodologice a acestei componente, în scopul obținerii unor rezultate superioare în gimnastica artistică feminină. Așadar, programarea conținutului pregătirii artistice pe perioadele întregului ciclu anual al antrenamentului sportiv și stabilirea mijloacelor adecvate
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
fiecare aparat de concurs în parte. De asemenea am putut constata că pregătirea artistică este în general neglijată în antrenamentul gimnastelor, un rol prioritar avându-l pregătirea tehnică și fizică. Cercetările efectuate până în prezent, realizate prin metoda documentării teoretice, observației, experimentului constatativ și propriuzis, mi-au permis să constat următoarele aspecte și probleme care ridică incertitudini în legătura cu tema de cercetare: lipsă a materialelor metodice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică; materialele bibliografice de gimnastică existente nu abordează corespunzător această
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
Ce este realitatea?, 2009 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Horia Bădescu. Memoria ființei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Mirela Mureșan, Transdisciplinaritatea, de la un experiment la un model didactic, 2010 JeanJacques Nattiez, Proust muzician, 2011 Anca-Raluca Purcaru, Ipostaze ale adevărului în creația artistică, 2011 Sorin Ilieșiu, Narativitatea imaginii de film, 2012 Aliteea Turtureanu, Translinguisme et transculture dans l'œuvre de Nancy Huston, 2014 Mulțumiri Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și prinde insecte sau evită obstacole cu o abilitate nemaipomenită? Sau în pielea unui rechin-ciocan al cărui univers electric îi permite să detecteze limandele ce stau lipite de solul marin la adâncimi incredibile? A unei acvile despre care știm, datorită experimentelor, că ar fi capabilă să distingă de la opt sute de metri literele dintr-un ziar? Specificul omului constă în faptul că are un nivel mediu în toate. Când vine vorba de văz, nu strălucim, cât despre miros, nici să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
gradului de radicalitate al inovației. Cu cât inovația este mai radicală, implicând trecerea la noi tehnologii sau chiar la noi forme de organizare costisitoare, cu atât gradul de rezistență este mai mare. Schumpeter apreciază că inovația apare ca rezultat al experimentului în contextul unor noi combinații a resurselor existente, diferențiind-o de invenție; legătura puternică pe care economistul austriac o vede între funcția antreprenorială și inovație, explică și modalitatea de definire a inovației. Inovația apare ca activitatea socială specifică sferei economice
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
participat la un astfel de curs. O altă ipoteză de la care am plecat este: dacă un grup de elevi participă la un curs de mediere a conflictelor, atunci numărul de situații în care aceștia se comportă agresiv scade. 2. Descrierea experimentului și a modului de aplicare a probelor. Prezenta cercetare s-a efectuat pe un lot format din 62 elevi. Cercetarea s-a desfășurat cu preponderență la Liceul X din localitate Y. Au fost aplicate un chestionar asupra situațiilor conflictuale elev
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
care se reglează acțiunile practice și intelectuale în vederea atingerii unui scop”. Metodele sunt ghidate de concepția generală a cercetătorului, de principiile teoreticoștiințifice de la care acesta pornește, reunite sub denumirea de metodologia cercetării. Principalele metode utilizate într-o cercetare sunt: observația, experimentul, convorbirea, ancheta sociologică / de opinie (pe bază de chestionar și pe bază de interviu), metoda biografică, metoda analizei produselor activității, metoda testelor, metoda modelării și simulării. A. Observația. Observația constă în urmărirea sistematică a faptelor așa cum se desfășoară ele în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
obiectivelor propuse în lucrare, am folosit atât observația spontană, cât și cea organizată, cea directă, dar și cea indirectă, observația transversală, precum și cea longitudinală, prin toate urmărind în special reacțiile subiecților vis-a-vis de tehnicile de soluționare a conflictelor propuse. B. Experimentul Experimentul este considerat cea mai importantă metodă de cercetare, având posibilitatea de a ne furniza date precise și obiective. Înțelegem prin experiment „provocarea unui fenomen, în condiții bine determinate, cu scopul de a găsi sau verifica o ipoteză”. Valoarea experimentului
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
propuse în lucrare, am folosit atât observația spontană, cât și cea organizată, cea directă, dar și cea indirectă, observația transversală, precum și cea longitudinală, prin toate urmărind în special reacțiile subiecților vis-a-vis de tehnicile de soluționare a conflictelor propuse. B. Experimentul Experimentul este considerat cea mai importantă metodă de cercetare, având posibilitatea de a ne furniza date precise și obiective. Înțelegem prin experiment „provocarea unui fenomen, în condiții bine determinate, cu scopul de a găsi sau verifica o ipoteză”. Valoarea experimentului derivă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
cea longitudinală, prin toate urmărind în special reacțiile subiecților vis-a-vis de tehnicile de soluționare a conflictelor propuse. B. Experimentul Experimentul este considerat cea mai importantă metodă de cercetare, având posibilitatea de a ne furniza date precise și obiective. Înțelegem prin experiment „provocarea unui fenomen, în condiții bine determinate, cu scopul de a găsi sau verifica o ipoteză”. Valoarea experimentului derivă din aceea că modificăm una din condiții și urmărim ce transformări rezultă. În experiment găsim două categorii de variabile: o Independente
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
Experimentul Experimentul este considerat cea mai importantă metodă de cercetare, având posibilitatea de a ne furniza date precise și obiective. Înțelegem prin experiment „provocarea unui fenomen, în condiții bine determinate, cu scopul de a găsi sau verifica o ipoteză”. Valoarea experimentului derivă din aceea că modificăm una din condiții și urmărim ce transformări rezultă. În experiment găsim două categorii de variabile: o Independente - cele asupra cărora acționează numai experimentatorul o Dependente - cele ce depind tocmai de variabilele independente Numărul variabilelor este
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
furniza date precise și obiective. Înțelegem prin experiment „provocarea unui fenomen, în condiții bine determinate, cu scopul de a găsi sau verifica o ipoteză”. Valoarea experimentului derivă din aceea că modificăm una din condiții și urmărim ce transformări rezultă. În experiment găsim două categorii de variabile: o Independente - cele asupra cărora acționează numai experimentatorul o Dependente - cele ce depind tocmai de variabilele independente Numărul variabilelor este foarte mare: există diverși factori ai mediului natural, mediul social (diferite persoane), apoi variabile subiective
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
Independente - cele asupra cărora acționează numai experimentatorul o Dependente - cele ce depind tocmai de variabilele independente Numărul variabilelor este foarte mare: există diverși factori ai mediului natural, mediul social (diferite persoane), apoi variabile subiective, specifice celui asupra căruia se desfășoară experimentul. După scopul urmărit prin cercetare, experimentatorul modifică unele dintre variabile, altele rămânând constante, ceea ce îi permite să inducă o serie de concluzii. În desfășurarea unui experiment se parcurg mai multe etape: a. observarea stării inițiale b. modificarea acestei stări c
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
natural, mediul social (diferite persoane), apoi variabile subiective, specifice celui asupra căruia se desfășoară experimentul. După scopul urmărit prin cercetare, experimentatorul modifică unele dintre variabile, altele rămânând constante, ceea ce îi permite să inducă o serie de concluzii. În desfășurarea unui experiment se parcurg mai multe etape: a. observarea stării inițiale b. modificarea acestei stări c. observarea consecințelor modificării Pentru a fi util, experimentul trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele trei condiții: situația observată trebuie să fie reprezentativă pentru o categorie distinctă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
unele dintre variabile, altele rămânând constante, ceea ce îi permite să inducă o serie de concluzii. În desfășurarea unui experiment se parcurg mai multe etape: a. observarea stării inițiale b. modificarea acestei stări c. observarea consecințelor modificării Pentru a fi util, experimentul trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele trei condiții: situația observată trebuie să fie reprezentativă pentru o categorie distinctă de situații reale; nu trebuie introdusă decât o singură modificare; pentru a asigura certitudinea că toate consecințele observației sunt datorate modificării efectuate
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
condiții: situația observată trebuie să fie reprezentativă pentru o categorie distinctă de situații reale; nu trebuie introdusă decât o singură modificare; pentru a asigura certitudinea că toate consecințele observației sunt datorate modificării efectuate, se procedează la delimitarea în grup de experiment și grup martor. Reușita unui experiment depinde în mod esențial de valoarea ipotezei și ingeniozitatea montajului experimental, precum și de calitatea observațiilor. În experiment există două categorii de observații (după cum se poate remarca din etapele enumerate mai sus): cea inițială și
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
reprezentativă pentru o categorie distinctă de situații reale; nu trebuie introdusă decât o singură modificare; pentru a asigura certitudinea că toate consecințele observației sunt datorate modificării efectuate, se procedează la delimitarea în grup de experiment și grup martor. Reușita unui experiment depinde în mod esențial de valoarea ipotezei și ingeniozitatea montajului experimental, precum și de calitatea observațiilor. În experiment există două categorii de observații (după cum se poate remarca din etapele enumerate mai sus): cea inițială și cea finală. Doar comparația dintre ele
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
asigura certitudinea că toate consecințele observației sunt datorate modificării efectuate, se procedează la delimitarea în grup de experiment și grup martor. Reușita unui experiment depinde în mod esențial de valoarea ipotezei și ingeniozitatea montajului experimental, precum și de calitatea observațiilor. În experiment există două categorii de observații (după cum se poate remarca din etapele enumerate mai sus): cea inițială și cea finală. Doar comparația dintre ele ne permite să tragem concluzii obiective. De la stabilirea temei de cercetat în lucrare, am avut în vedere
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
două categorii de observații (după cum se poate remarca din etapele enumerate mai sus): cea inițială și cea finală. Doar comparația dintre ele ne permite să tragem concluzii obiective. De la stabilirea temei de cercetat în lucrare, am avut în vedere utilizarea experimentului care să ne furnizeze datele necesare înțelegerii modului de implicare a elevilor în soluționarea eficientă a conflictelor. C. Convorbirea. Convorbirea este o discuție angajată între cercetător și subiectul investigat, care presupune: relația directă între cercetător și subiect; schimbarea locului și
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
să și răspundă, cel care a răspuns poate să și întrebe); sinceritatea deplină a subiectului, evitarea răspunsurilor incomplete sau evazive; existența la subiect a unei oarecare capacități de introspecție de autoanaliză; empatia cercetătorului. Spre deosebire de metodele prezentate mai sus (observația și experimentul), prin intermediul cărora investigăm conduitele, reacțiile exterioare ale subiectului, convorbirea permite sondarea mai directă a vieții interioare a acestuia, a intențiilor ce stau la baza comportamentului, a opiniilor, atitudinilor, intereselor, convingerilor, aspirațiilor, conflictelor,prejudecăților și mentalităților, sentimentelor și valorilor subiectului. Există
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]