6,379 matches
-
lui Apostol Bologa este golită de orice influență religioasă, concediul ofițerului la Parva și povestea de dragoste cu Ilona sunt mult scurtate etc. Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, realizatorii au transformat, prin aceste modificări, „romanul profund religios, creștin, dostoievskian, străbătut de fiorul credinței” al lui Liviu Rebreanu într-o „operă artistic valabilă, dar laică”, despre patriotism și dragoste de oameni. Filmul a fost realizat pe o peliculă alb/negru (4531 de metri), în format cinemascop. Echipa tehnică a fost formată din operatorul
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
de public, că, la un moment dat, el era printre cei mai jucați dramaturgi contemporani. Construcția clară, cu subiecte și personaje foarte apropiate spectatorului nostru, replica vie, alertă, abila simplitate a desfășurării dramei, un umor dublat de bonomie și un fior dramatic prezent chiar și în comediile cele mai spumoase au făcut ca piesele să suscite interesul regizorilor și să nască spectacole cu o îndelungată viață scenică. O ingenioasă comedie de situații este Milionarul sărac, situații construite din datele celei mai
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
cu actualitatea. O dramă mai veche, Scaunul, ne-a rămas în memorie ca una dintre cele mai adânci meditații asupra timpului care dizolvă pasiunile politice și umanizează istoria. De altfel, chiar comediile lui Tudor Popescu sunt, adesea, scuturate de un fior elegiac ce poetizează satira și îi adâncește semnificațiile. De data aceasta ar părea că pășește pe drumul bătătorit al dramelor cu ilegaliști, tipografii conspirative și damnați ai cauzei politice, dar toată această schemă devenită, prin exces, convențională, este la autorul
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă" (1889-1891) că „el însă nici nu simțea trebuința de a întinde vorbă multă și a ținea prelegeri de dogmatică, precum făceau iezuiții. Prin cuvinte scurte, dar spăimântătoare... știu să bage în fiori pe miriadele de oameni. Vai de capul vostru, ați vândut sufletele voastre; dezlegarea morților voștri nu e dezlegare, ci osândă; parastase, pomeni și sărindare le-ați plătit cu totul în deșert la popi nelegiuți, la popi nepopi; baptismul (botezul) pruncilor
Visarion Sarai () [Corola-website/Science/302601_a_303930]
-
de față. O escapadă estivală la Ardeluța a produs argumente indubitabile despre disponibil- itatea artistului către sugestivitatea liniei, rolul accentului, sinteza optică, asimilarea ideii de valoare, umbră, racursi, paginație etc. Semnele Cătunului, pline de vigoarea frustă a notației directe, de fiorul capacității de a simți spațiul și semnele, de a stabili planurile și registrele, spontaneitatea au marcat eliberarea de sub povara unei prejudecăți. Sem- nele ulterioare ale ciclului Copacul a declanșat preocuparea pentru o gestică și mai fină, o regie grafică și
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Victor, Tic și Maria în peștera, iar Lucia, Ursu și Dan afară. Au stabilit că vor comunica prin niște aparate numite T.F.F., prin alfabetul Morse. Toată expediția părea să decurgă normal până când în peștera "cei sortiți primelor întâlniri și primilor fiori" (așa cum îi numește autorul) găsesc semne ale unor oameni care cunosc deja peșteră în întregime. După o serie de peripeții, ei află că printre oamenii care au fost în peștera și care îi urmăreau făcea parte și Petrăchescu (un vânător
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
de lângă el, Shingo aude vuietul muntelui: “Un vuiet ca al vântului îndepărtat, însă un zgomot de o forță adâncă, un muget pornit din măruntaiele pământului.” Pentru el vuietul muntelui devine o chemare obscură către lumea de dincolo: “Îl străbătu un fior, ca și cum ar fi fost anunțat că moartea era pe-aproape.” Tatăl nu-și înțelege fiul, fiul își neglijează nevasta, nora se simte mai aproape de tatăl soțului ei decât de toți ceilalți, o fiică se simte neglijată, o amantă este, dacă
Vuietul muntelui (roman) () [Corola-website/Science/302475_a_303804]
-
feministă și primă doamnă a Americii. O nouă etapă din viața Vioricăi Văsescu este povestea de dragostea trăită cu tânărul, mai mare cu cinci ani decât ea, Ion C. Agarici, proaspăt inginer agronom, licențiat al Universității berlineze de la Charlottenburg. Primii fiori ai iubirii între cei doi s-au întrezărit încă din anii copilăriei Vioricăi petrecuți la moșia Morțunilor, bunicii dinspre mamă, de la Dămienești, regiunea în care își avea proprietățile și familia boierilor Agarici. Tânărul inginer agronom, instruit la Berlin, Ion Agarici
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
din lunca Jiului. Cel puțin sub cimiliturile și "frământările de limbă" ale acestora, în limbajul acela ritmat, se ascundea un tâlc al iluminării angelice și solare din centrul ființei umane, mai pâlpâia ceva din limba paradisiacă, a "păsărilor", și presimțea fiorul enigmaticului. La fel, de câte ori aruncă zarurile. Ca bătrânele, bobii. Căci spiritul "suflă unde vrea" și când vrea. Acum i se pare că nimic nu mai merge după capul său, ci după voia necunoscută a întâmplării. și în pofida chipului acoperit de
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
mai mare parte din Gardă nici nu s-a predat și nici nu a murit, reușind să se retragă în bună ordine de pe câmpul de bătălie și să scape de prizonierat. Este ora 20:30 - la vederea înfrângerii Gărzii, un fior străbate liniile franceze: "Garda dă înapoi! Scapă cine poate!". Soldații rup rândurile și o iau la fugă, abandonând muniții, efecte și aproape toată artileria - doar 30 de piese de artilerie au putut fi salvate de francezi. Doar Garda își păstrează
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
Veler Doamne» inspiră unul dintre cele mai frumoase poeme de iubire din cinematograful românesc. Secv. rapel: îmbrățișarea de pe culmea înzăpezită într-o iarnă căreia directorul imaginii, Alexandru David, îi conferă valențe antologice. Compozitorul Tiberiu Olah și corul «Madrigal» ridică, mereu, fiorul emoțional căruia monteza Margareta Anescu (Pr. ACIN) i-a transmis propria ei melodie. P. Varna.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Prin cenușa imperiului
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
-se și pe cale orală, unele au ajuns în folclor. Lirica poetului se concentrează asupra unor teme mari, sacre, cosmice, precum Dumnezeu, suferință, viață, moarte, mântuire, veșnicie. Scriitura se prezintă într-o tonalitate gravă, pe măsura temelor. Poemele sunt stăbătute de fior liric ce se vrea venit din tradiția imnografică bizantină. Poeziile sale anunță un destin singuratic, o voce pustnicească. Pentru poet, singura salvare rămâne Iisus Hristos, Care este autentic doar în Ortodoxie. Își creează astfel propria sa mitologie creștină, punând în
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
cât și cea publică, devine o șaradă golită de sens, în care prosperă iluzia și domnește teroarea". Scriitoarea britanică Phyllis Dorothy James (n. 1920) declara: "„Eu cred că această corectitudine politică poate fi o formă de fascism lingvistic, ce produce fiori generației mele care a participat la un război împotriva fascismului”". Însuși președintele SUA, George Bush, opina că: "Noțiunea de „corectitudine politică” declară ca interzise anumite subiecte, anumite expresii și chiar unele gesturi. Ceea ce a pornit ca o cruciadă în sprijinul
Corectitudine politică () [Corola-website/Science/311874_a_313203]
-
s-a păstrat un luminiș, la buza pădurii, cunoscut sub numele „La mănăstire”, nume parcă predestinat să brăzdeze veacurile tulburi spre zorii unei renașteri. Cei care poposeau fie și pentru cîteva clipe în acest loc, (ciobani, pădurari, localnici), simțeau un fior duhovnicesc aducător de pace și liniște lăuntrică. Simțămînt firesc, cîtă vreme pămîntul acesta era îmbibat de sîngele sfințit al martiriului acelor călugări. Așa se face că în anul 1991 un colectiv de fruntași evlavioși ai comunei Cârțișoara ia inițiativa de
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
Toader Paleologu. Criticii au întâmpinat laudativ apariția cărții. Profesorul Adrian Papahagi a spus: "Trei vârste umane, trei povești de dragoste și un autor capabil să deslușească haloul iubirii sacre în filigranul celei profane. Ficțiunea copilului arhetipal, Mowgli, atins de primul fior al dragostei, se îngână cu abia voalata idilă autobiografică dintre adolescenții Mihnea și Dora, iar amândurora le răspunde, climactic, epistolarul sfâșietor de real al lui Dinu și Nelli Pillat. O carte a întâlnirilor admirabile, de care te poți lesne îndrăgosti
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
în bronz. Pe fruntea lui senină "Ard razele superbei sale glorii, " Pe când răsar încet cu-ncetul zorii "Și umplu primăvara de lumină. Atunci, cu inima de-avânturi plină, "Mărețul bard privindu-și cântătorii "Din țara lui de-acum îl prind fiorii Și fruntea pentru-o clipă și-o înclină. Apoi se reculege. Piedestalul Îl simte parcă tremurând metalul "Și-Alecsandri, în auroră cântă... Iar glasu-i, peste veacuri înainte, "Înalță-n cer cu pietate sfântă "Eternii lauri ai latinei ginte”. </poem>
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]
-
au fost lansate în prezența unui numeros public, a ministrului consilier, italienistul Mihail Banciu de la Ambasada României și a directoarei adjuncte a pomenitei Academii, Daniela Crăsnaru, trei antologii poetice, două bilingve, George Bacovia. "Plumb. Versuri. Piombo. Verși", Marino Piazzolla. "I fiori del dolore. Florile durerii", si Mihai Eminescu. "Iperione. Poesie scelte", toate trei volume apărute în anul 2008 la Fermenți Editrice din Romă. Susține în limba italiană un eseu despre motivul durerii universale în opera celor trei poeți. Au mai intervenit
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
garoafă“ a rostirii, a exprimării sinelui etc.; mormântul - punct terminus al vieții, loc al ocultării, al trecerii din «Țara-cu-Dor» în «Țara-fără-Dor», spațiu al metamorfozelor "ens"-ului uman, al „transcenderii“ etc. "Catharsis"-ul blagian este rezultatul trăirii în tot mai «largi fiori de sfânt mister», condiție "sine qua non" a poeziei expresioniste. Poezia " Din ceas, dedus"..., «compusă în toamna lui 1929, utilizând un material poetic din 1920», cu care se deschide volumul "Joc secund", publicat de Ion Barbu în 1930, și poezia
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
un frumos paraclis, care datează din aceeași perioadă - 1695. Paraclisul este o mică biserică, o capelă, specifică mănăstirilor și reședințelor episcopale sau mitropolitane unde se desfășoară slujbe zilnice. Arhitectura sa joasă, precum și pictura sa originală înnegrită de trecerea timpului, creează fiorul religios al catacombelor primelor secole ale creștinismului. În cea ce privește mesajul dogmatic și istoric al picturii se cuvine menționată originalitatea sa, mai ales în pronaos unde, asemenea unor clișee de film, sunt prezentate ultimele momente din viața pământească a
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
autoportret al graficianului, chipul profilat pe geamul fundalului beneficiază de o prezentație de sorginte romantică. Fruntea înaltă, părul lung și dat pe spate,gesturile hieratice ale degetelor mâinilor, cămașa cu gulerul descheiat neglijent. Privirea protagonistului compoziției mărturisește existența unui puternic fior lăuntric, o „combustie spontană” a gândurilor menită să conducă la apriție unei noi Opere... Planșa denumită „Plastica” constituie o redare codificată a mitului zburătorului Icar. Cu încheieturile mâinilor încătușate în rama arcului gata să se destindă, eroul mitologic privește spre
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
Dimitriade, Millo, Caragiale și Pascaly. Împreună cu fratele său mai mic Alexandru Vlădicescu și cu Fanny Tardini, care conducea o trupă teatrală, neobosită și cu meniri importante în promovarea teatrului românesc cutreieră aproape toată țara. ""Bătând provinciile Românești, duce printre primii fiorul neaoșei vorbiri în Bucovina și Transilvania. Are parte, o vreme, să-i "șoptească" din cușca privatistul fugit de la Cernăuți, copilandrul Mihail Eminescu, viitorul Luceafăr"". Cât a activat la Craiova, acest ""actor chipeș, distins, elegant, talent nativ, care rupe în orice
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri), Stejarul, Tișcana (digul de separare a Bălții Crihanei de Balta Mănții) alternanța F/H: fier/her (cu derivatele: herăstrău, herăraie, her de călcat), fierbere/hierbere, fiindcă/hincă, fin/hin, fior/hior (cu derivatele: hioros, a se înhiora), fir/hir, fire/hire (derivat din a fi/a hi), fiu/hiu (cu forma de feminin fiică/hiică), șefi/șehi (doar la plural) etc. alternanța V/ H: vorbă/horbă, vulpe/hulpe etc. alternanța
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
cineva întrecând-o pe Angela Gheorghiu în acest rol. Vocea ei lină și cremoasa, dar cu un miez de oțel, se îmbină perfect cu mișcarea scenica. Este o actriță naturală, scena morții improbabile fiind sfâșietor de credibilă iar aria "Poveri fiori" pur și simplu de neuitat." În iulie 2011 revine în rolul principal în Țoșca pe scena londoneză, alături de Jonas Kaufmann și Bryn Terfel, sub baghetă lui Antonio Pappano, spectacol ce s-a lansat pe DVD. Producția realizată de Jonathan Kent
Angela Gheorghiu () [Corola-website/Science/305993_a_307322]
-
și Brâncuși - un dialog etern"” (454 p.) - este, după părerea scriitorului și brâncușiologului Victor Crăciun care semnează cuvântul înainte: “"O carte document și o carte de suflet, pentru că i se alătură împătimirea lui Petre Gigea-Gorun, care adaugă dragostei de neam fiorul romantic al poetului”." 19. Volumul “"Cu floreta în arenă”" (248 p., cu o prefață de Alex. Firescu), cuprinde 501 epigrame, structurate pe 6 cicluri: "Lumea ca lume, Femeia eterna poveste, Politică și delicatese, Scriitori șI alte profesii libere, desculț prin
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
zis, să-și descrie viața de toate zilele în orașul străin. A tot scris și atunci când s-a făcut june și când și-a petrecut zilele de vacanță cu prietenii și colegii pe malurile Cimișului, când s-au înfiripat primii fiori ai dragostei, ai durerii dar când a plecat din sat declarând: Că e plin de câini și hiene Și de amintiri pierdute În noiam de buruiene." Reîntoarcerea) iar "Copiii din curtea cu animale care formează tabloul unei generații au punctat
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]