8,564 matches
-
o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a îndrumat întreaga activitate a muzicianului. Cântecele patriotice și de masă - peste
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a supărat ocârmuirea prin aluzii destul de transparente puse în gura personajelor din Provincialul la Teatrul Național sau Jignicerul Vadră, Alecu Russo a fost trimis în exil la Soveja. Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care a dat-o prietenului Alecsandri spre înmănunchere, alături de alte juvaieruri folclorice, și spre publicare. Deși nu se află printre semnatarii proclamației întocmite după
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846). Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul Daciei literare și al Propășirii, ideile generației sale despre necesitatea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru Vasiliu-Tătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908), care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse literare, limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica limbii ruse. Fonetica și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și acum, sensurile voite de autor. Arthur Rimbaud este o imagine iconica pentru noua poezie. Barbu nu îl socotește cel mai mare, ci cel mai insolit, i.e., original. Să nu uităm că individualitatea este ceea ce el prețuiește cel mai mult: "Folclor sau poezie violent individuală"66. Investigând metodă artistică a poetului francez, conchide că are de a face "cu un fel de scientist, un metodician al delirului", care "depășește literatura frumoasă" apropiindu-se "de metodele și procedeele științei", "preceda și chiar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
el reprezintă, de asemenea, exprimarea irațională sau intuitivă în contrast cu exprimarea filozofică sistematică : mit este tragedia lui Eschil în comparație cu dialectica lui Socrate. *15 Mitul", un termen îndrăgit de critica modernă, este asociat cu o importantă sferă de gândire, care cuprinde religia, folclorul, antropologia, sociologia, psihanaliza si artele frumoase, în mod obișnuit el este opus termenilor de "istorie", de "știință", de "filozofie'', de "alegorie", sau de "adevăr". *16 In secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în epoca luminilor, termenul a avut
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lucrurilor. Magia se apropie de artă prin aceea că plăsmuiește imagini. Tradiția apuseană îl asociază pe pictor și pe sculptor cu meșteșugarii, cu Hefaisfcos și cu Dedal, cu Pigmalion, care-i în stere să insufle viață unei imagini, în estetica folclorului, cel care plăsmuiește imagini este un vrăjitor sau un magician, în vreme ce poetul este un inspirat, un posedat, un nebun creator. *44 Cu toate acestea, poetul primitiv poate compune farmece și incantații, iar poetul modern poate, ca Yeats, recurge la folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
existența unei legături, a. unei continuități, între tradiții și epoci aparent disparate. Istoria genurilor literare este neîndoielnic unul dintre domeniile cele mai promițătoare pentru studiul istoriei literare. Această abordare "morfologică" poate și trebuie să fie aplicată pe scară largă la folclor, unde genurile sunt adesea mai clar delimitate si definite decât în literatura cultă ulterioară și unde această abordare pare cel puțin tot atât de semnificativă ca și studiul de obicei preferat al simplei migrații a motivelor" și intrigilor, începuturi bune s-au
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Colecția ACADEMICĂ 206 Seria Știin]ele limbajului Coordonatorul seriei ȘTIINȚELE LIMBAJULUI este Sanda-Maria Ardeleanu B.P. Hașdeu (1838-1907) a fost un savant român de formație enciclopedica, spiritul sau erudit manifestându-se în multiple direcții: istorie, folclor, literatura, lingvistică și filologie etc. Are meritul, printre altele, de a fi pus bazele filologiei românești prin cele 3 volume întitulate Cuvente den bătrâni (1877-1881). Că lexicograf, a lăsat urmașilor o operă monumentala (deși neterminata), Etymologicum Magnum Romaniae. Că lingvist
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
subtilă la ansamblu atunci când cântă cu un partener sau în formație camerală, iată câteva atribute care uimeau asistența de fiecare dată când maestrul se afla în fața claviaturii.” Compozitor genial, în creația pianistică a reunit într-o sinteză de mare rafinament folclorul românesc esențializat și transfigurat și marile tradiții ale muzicii europene. În Metodica predării pianului (1965), Gina Solomon consacră un întreg capitol tușeului, de unde am selectat următoarea recomandare: „ ...elevii trebuie să cunoască acele principii ale mecanicii pianului și a forțelor care
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am accentuat asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul lovinescian, întrucât, în limitele acestei viziuni, localismul creator propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a folclorului local, transpunându-se în instrument de formare a culturii autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor al periferiei, localismul deținea două valențe: pe de o parte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
va prelua și conducerea formației corale Armonia ce va concerta frecvent în grădinile publice sau la sala teatrului 86. Directorul Liceului Ghica din Dorohoi, preotul Dumitru Furtună, personalitate marcantă a micului oraș de provincie, s-a dedicat cu pasiune cercetării folclorului, istoriei și literaturii române. Opera sa vastă alcătuită din peste 400 de titluri conținând cărți, broșuri și articole se bazează pe o cantitate impresionantă de material documentar ce a stat și la baza creării revistei de folclor Tudor Pamfile 87
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu pasiune cercetării folclorului, istoriei și literaturii române. Opera sa vastă alcătuită din peste 400 de titluri conținând cărți, broșuri și articole se bazează pe o cantitate impresionantă de material documentar ce a stat și la baza creării revistei de folclor Tudor Pamfile 87. Tot în Dorohoi se remarcă ic. C. Ciocoiu, cadru didactic preocupat de istoricul ținutului Dorohoi, cercetările sale fiind publicate în seria de articole Contribuțiuni la istoria județului Dorohoi din Gazeta Dorohoiului, dar și în alte studii apărute
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de fete113. Liceul s-a remarcat prin activitatea culturală concretizată și prin editarea revistei literare Căminul nostru ce facilita legătura dintre elevii basarabeni și cei din Vechiul Regat. În 1923 apare și revista Tudor Pamfile axată pe publicații inedite de folclor. O bogată activitate literară se desfășoară sub auspiciile aceste reviste editate de directorul liceului, pr. Dumitru Furtună, unul dintre intelectualii de vază ai Dorohoiului, cu o contribuție substanțială la evoluția liceului în deceniile interbelice. Aportul său la atmosfera culturală a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul profesor de istorie, Tiberiu Crudu: "om cult, iubitor și cunoscător al folclorului", dar "iute de felul lui"115. De fapt, memorialistica celor formați pe băncile Liceului Ghica surprinde aceeași atmosferă de disciplină severă pe care tinerii elevi o detestă, dar pe care, la maturitate, (unii) o reconsideră benefică pentru perioada de instrucție
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
profesorii de la "Nicu Gane". La începutul anilor '30 îi regăsim implicați în diferite activități și organizații menite să contribuie la formarea intelectuală a viitorilor absolvenți și la ridicarea nivelului cultural al societății provinciale. Astfel, profesorul de muzică și culegătorul de folclor, Gheorghe Fira, este cel care conduce Societatea muzicală "Nicu Gane", corul liceului susținând reprezentații în orașele din Moldova și Bucovina. Profesorul de desen, N. Tolea, a fost custode al bibliotecii pentru o perioadă și a conferențiat frecvent la Casa Națională
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
elevilor, Protopopescu a urmărit prin crearea acestei Societăți cultivarea și dezvoltarea calităților literare ale elevilor de curs superior, puse în slujba creației naționale. În 1929, unii dintre acești elevi vor susține conferințe în cadrul Societății, abordând teme legate de tradiția și folclorul românesc, filosofie românească, scriitori și poeți români, precum Sadoveanu sau Eminescu. Sala de gimnastică a îndeplinit adesea rolul sălii de spectacol unde aveau loc reprezentații de teatru animate de profesorul germanist Virgil Tempeanu. Într-un astfel de decor artistic se
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apoi, viitorii scriitori ai grupării cernăuțene Iconar: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Emil Giurgiuca - colaborator de la liceul din Gherla, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Constantin Rotariu, Victor Neculce. Liceenii de la Muguri și-au dedicat primele creații istoriei și naturii moldovenești, satelor și folclorului din zonă, fiind preocupați și de traduceri din franceză și germană sau cronici literare. Câteva titluri exemplificative: Mihai Horodnic, "Fragment din File de poveste", "Zile de copilărie", "Din File de album"; Constantin Rotariu, "Psalm"; Aurel Putneanu, "Sat, Oraș, Țară". Exemplul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin raportare la viziunea modernistă, în vederea stabilirii cadrului ideologic în care se va manifesta localismul creator interbelic, ca formă de "sămănătorism întârziat" și care își va găsi în persoana lui Iorga un susținător fervent. Valorificarea istoriei și tradiției provinciilor, a folclorului local devenea astfel instrument de formare a culturii autentice în variantă tradiționalistă, în fapt, transpunându-se în componentă formatoare a națiunii române. Nu numai în Moldova neosămănătorismul avea aderenți, ci și în publicațiile interbelice din alte zone ale țării. Revistele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul revistei Gândirea ce explora spiritul românesc sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind spre tradiționalism abia din 1924. Noua generație resimțea imperios nevoia detașării față de înaintași, dar și față de cursul evolutiv al istoriei țării. Dilema între cantonarea în trecutul național și ancorarea în spiritualitatea europeană
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
punct, acest curent disjunge în două direcții: una de dreapta, cu conotații politice, reprezentată de Crainic, și o aripă de stânga, asociată filozofului Lucian Blaga, cu propensiuni spre teoretizare și creație ce depășea sursele ortodoxiei, investigând psihologia populară desprinsă din folclor și mitologie sau religiile orientale și curentele filozofice occidentale 19. Ramurii de stânga i s-a datorat de fapt prestigiul literar de care s-a bucurat revista Gândirea în interbelic, deși Blaga a fost receptat de Crainic ca un intrus
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Revista Moldovei, coordonate de Constantin Iordăchescu și Tiberiu Crudu. Prima publicație apare în perioada 1919-1921 și se identifică cu eforturile intelectualității locale de a contribui la înfăptuirea idealului național prin creații cu rădăcini în cultura poporului, cuprinzând în paginile sale folclor, critică literară, articole științifice, scrieri socio-politice, sub semnătura animatorilor culturali ai zonei - majoritatea cadre didactice -, dar și colaboratori din capitală: Ion Sân-Giorgiu, Artur Enășescu, Dimitrie Iov, George Voevidca, Tiberiu Crudu, Mihail Poslușnicu, Emil Diaconescu, N. N. Răutu, Artur Gorovei etc. Preocupările
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tecuci în memoria folcloristului, iar numărul festiv din 1928 prezintă scrisori trimise de Iorga și Ion Bianu către cel în onoarea căruia apare publicația. Multe nume necunoscute, din diferite colțuri ale țării, trimit spre publicare versuri și alte mostre de folclor. La acestea se alătură figuri locale, precum: D. Furtună, Ghe. Savin, Calinic Istrati, Eugen Nicolau, Al. Saint-Georges, Elena Cuparencu. Tudor Pamfile se bucură și de colaborările valoroase ale lui S. Mehedinți, M. Sadoveanu sau Artur Gorovei. La Fălticeni, o lungă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
locale, precum: D. Furtună, Ghe. Savin, Calinic Istrati, Eugen Nicolau, Al. Saint-Georges, Elena Cuparencu. Tudor Pamfile se bucură și de colaborările valoroase ale lui S. Mehedinți, M. Sadoveanu sau Artur Gorovei. La Fălticeni, o lungă tradiție în rândul revistelor de folclor manifestă Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare (1892-1931), condusă de Artur Gorovei. Cu peste 220 de colaboratori în cei 37 de ani de apariție, revistei i se întocmește un indice în 1931 ce clasifică materialele publicate în categorii tematice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]