6,469 matches
-
devine autoreferențial, mâna ținând pensula se indică pe sine într-o primă instanță, și pe pictor, care își camuflează pios carisma prin titulatura modestă. Mâna emană o strălucire aparte, difuză, efect impresionist, care se face numaidecât remarcată prin contrast pe fundalul cromatic tern al costumului, iar această luminescență iradiază și din pensula pe care o ține artistul, pensula și mâna întrețin o relație simbiotică. Ne aflăm în fața unei epifanii a artistului, dar și a reflectării ca efect secundar a unei sensibilități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a sublinia sensul decadent al acestei inversiuni malefic-sarcastice, aura Madonei sale este roșie, culoare a păcatului și a angoasei în pictura lui Munch, spre deosebire de aura luminoasă, albă, a Madonei în iconografia tradițională. Corpul ei senzual face un contrast puternic cu fundalul întunecat, părul ei pare să se topească în acest fundal, întunericul este poate chiar sursa sa. Angoasa se desenează și pe fondul unei tensiuni cromatice dintre roșu și negru, combinație cu o puternică conotație sexuală. Madona își desface brațele într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale este roșie, culoare a păcatului și a angoasei în pictura lui Munch, spre deosebire de aura luminoasă, albă, a Madonei în iconografia tradițională. Corpul ei senzual face un contrast puternic cu fundalul întunecat, părul ei pare să se topească în acest fundal, întunericul este poate chiar sursa sa. Angoasa se desenează și pe fondul unei tensiuni cromatice dintre roșu și negru, combinație cu o puternică conotație sexuală. Madona își desface brațele într-un gest extatic, expunându-și trupul. Vocația definitorie a femeii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decapitându-l pe generalul cartaginez Holofern, o figură justițiară transformându-și sexualitatea într-o armă redutabilă, cât o ipostază a unei feminități devorante, dirijate de propriile instincte și nu de comandamente patriotice. Contextul istoric se îndepărtează tot mai mult în fundal, constituind doar pretextul, scena unei alte confruntări dramatice, un război al sexelor. Holofern apare acum în ipostaza de victimă, ca și în Jurisprudența aceluiași Klimt, și nu de reprezentant al violenței și barbariei cele două tablouri sunt concepute în aproximativ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bărbatului este capitalizată ca suprema sursă a satisfacției sexuale, iar toate celelalte motivații țin de domeniul secundarului. Tabloul este surplombat de elementul decorativ, aurul constituind o expresie a luxurii, pentru că în economia simbolică a decadenței actul atroce se desfășoară pe fundalul luxurei întreținând cu acesta tensiunea necesară a contrastelor. Frumusețea Judithei și bogăția faraonică a generalului cartaginez realizează un contrast cu atrocitatea. Această bogăție asociată nudității voluptoase a femeii constituie un afrodisiac suplimentar în jocul puterii și a simbolurilor ei, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chip pictorul nu reține decât jumătate. O altă cezură o realizează podoaba de aur pe care Judith o poartă la gât, sugestie în arie simbolică a lui diminutio capitis, accentuată de o dublă încadrare prin contrast în rama decorativă din fundal (cu stilizate motive vegetale) și în "casca" părului negru care-i încadrează chipul și care rimează ca tonalitate cu podoaba capilară a generalului cartaginez. Veșmântul semitransparent al lui Judith este pus în relație cu decorativismul de orvefru, ceea ce introduce un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în "casca" părului negru care-i încadrează chipul și care rimează ca tonalitate cu podoaba capilară a generalului cartaginez. Veșmântul semitransparent al lui Judith este pus în relație cu decorativismul de orvefru, ceea ce introduce un raport interesant al personajului cu fundalul. Judith este parte a luxurei pe care o incorporează stilistic, pe fondul acestui decor somptuos, bogat se detașează nuditatea ei, ca și la Gustave Moreau. În 1909, Klimt reia tema și pictează încă un tablou, Judith II, în care reiterează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anatomia genitală, printr-o apropiere voită de corporal, menită să sublinieze lumea deghizată vegetal a instinctualității. Din cochilia albă a florii iese pistilul galben, floarea este asociată cu o asumată concupiscență sexualității feminine, ilustrând metonimic actul sexual. Pictate pe un fundal nedefinit de verde, florile par lipsite de lujeri și alături de trupul femeii luminează tabloul. Plăcerea rezidă în acest contact sau în iminența acestui contact în care floarea nu mai joacă un rol ornamental, sau unul al transcenderii corporalului, o spiritualizare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deictică. Ele se găsesc acum în dreptul chipului femeii, care are fața întoarsă în semiprofil către aceste flori. Există cu rol decorativ și un fel de tiv floral amplasat la nivelul superior al unei draperii-cortine care blochează aproape 4/5 din fundal, unde la limita vizibilității se pot observa niște crini, într-un colț. Opțiunea lui Khnopff scoate în evidență calele, flori pretențioase, cu o sugestie carnală. În ciuda grației, a albului veșmântului și a decorului-cadru, persistă o ambiguitate în ce o privește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un tablou cu titlul Ovidiu în exil (1915). Pictorul subliniază atitudinea melancolic-reflexivă a poetului aflat pe țărm, în timp ce nu departe de el, bărbați și femei participă la rutina cotidiană. Adâncit în propriile gânduri, solitar, poetul se profilează statuar pe un fundal deopotrivă marin și stâncos, un fundal care exclude deopotrivă detaliul sau ornamentul, dar și efectele de lumină și culoare ale impresioniștilor. De altfel, pictorul nici nu finisează trăsăturile personajului, focalizând dimensiunea meditativă pe care o revendică postura poetului. Freud compară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exil (1915). Pictorul subliniază atitudinea melancolic-reflexivă a poetului aflat pe țărm, în timp ce nu departe de el, bărbați și femei participă la rutina cotidiană. Adâncit în propriile gânduri, solitar, poetul se profilează statuar pe un fundal deopotrivă marin și stâncos, un fundal care exclude deopotrivă detaliul sau ornamentul, dar și efectele de lumină și culoare ale impresioniștilor. De altfel, pictorul nici nu finisează trăsăturile personajului, focalizând dimensiunea meditativă pe care o revendică postura poetului. Freud compară genul proxim al melancoliei ca stare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dă conținut reveriei. La marginea mării, pe un bloc de stâncă, sprijinit într-un baston, Ulise ascultă ceea ce pare să-i șoptească o eterică figură feminină. În spatele acestei figuri o întreagă scenă fantasmală apare difuz, cu un templu detașat pe fundal, cu grupuri antrenate într-o dramatizare despre care nu știm nimic. Visul lui Ulise, în fapt o reverie, dobândește acest contur fragil, inconsistent, al unei proiecții fantasmale, probabil a întoarcerii sale în Itaca. Personajul feminin, care pare să-i șoptească
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desparte deja pe Ofelia de planul realității. În același timp, ceea ce se vede pe celălalt mal poate fi foarte bine o proiecție iluzorie, nebuloasă a fetei. Acest clivaj poate fi urmărit în deschiderea pe care o oferă defilelul, tot în fundal, ruptura care produce această separare între eu și lume. Tot în fundal, departe, pe niște stânci se află Castelul de la Elsinore, reperul "social" al unei identități care s-a dizolvat între timp. Florile care cresc la picioarele Ofeliei și îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vede pe celălalt mal poate fi foarte bine o proiecție iluzorie, nebuloasă a fetei. Acest clivaj poate fi urmărit în deschiderea pe care o oferă defilelul, tot în fundal, ruptura care produce această separare între eu și lume. Tot în fundal, departe, pe niște stânci se află Castelul de la Elsinore, reperul "social" al unei identități care s-a dizolvat între timp. Florile care cresc la picioarele Ofeliei și îi conferă un plus de transparență și lilialitate, accentuând însă și o dematerializare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alungită pe o sofa, cu ochii pe jumătate închiși și umărul dezgolit, un umăr de pe care un șal a alunecat în mod oportun. Ca și tabloul anterior, Visând înscrie prin titlu tema. Chipul unei fete văzut din profil pe un fundal floral topit în indistinct, la care veșmântul alb al unei rochii accentuează disoluția, aerul evanescent, dobândește o aură melancolic-spiritualizată. Privirea fetei, fixată într-un punct imaginar, reflectă caracterul ei introspectiv, întors spre sine, revendicând pentru personajul feminin un moment de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cât și expresia chipului contribuie la crearea unei atmosfere melancolice într-un spațiu aparent natural. Ca și în Prințesa bizantină, Loghi realizează portretul decupat în bust al unei femei cu umerii dezgoliți, al cărei păr se dizolvă în brunuri pe fundalul care pare să emane din pletora capilară. Pictorul nu recurge la o manieră impresionistă de a transforma culoarea în lumină, ci rămâne la mijloacele tradiționale, utilizate însă altfel. Femeia își ține capul ușor înclinat spre dreapta și se detașează de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care pare să emane din pletora capilară. Pictorul nu recurge la o manieră impresionistă de a transforma culoarea în lumină, ci rămâne la mijloacele tradiționale, utilizate însă altfel. Femeia își ține capul ușor înclinat spre dreapta și se detașează de fundalul întunecat prin contrast. Albul rochiei corespunde luminescenței carnației, efect care prezidează la o separare prin contrast de fundal, asemeni tehnicii colajului. Părul femeii realizează însă relația cu fundalul conferind personajului, ca și în alte picturi ale lui Loghi, imaterialitatea-flotantă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în lumină, ci rămâne la mijloacele tradiționale, utilizate însă altfel. Femeia își ține capul ușor înclinat spre dreapta și se detașează de fundalul întunecat prin contrast. Albul rochiei corespunde luminescenței carnației, efect care prezidează la o separare prin contrast de fundal, asemeni tehnicii colajului. Părul femeii realizează însă relația cu fundalul conferind personajului, ca și în alte picturi ale lui Loghi, imaterialitatea-flotantă a unei apariții. Loghi întreține în pictura sa această relație artificială cu fundalul decorativ. Impresia de artificialitate o conferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Femeia își ține capul ușor înclinat spre dreapta și se detașează de fundalul întunecat prin contrast. Albul rochiei corespunde luminescenței carnației, efect care prezidează la o separare prin contrast de fundal, asemeni tehnicii colajului. Părul femeii realizează însă relația cu fundalul conferind personajului, ca și în alte picturi ale lui Loghi, imaterialitatea-flotantă a unei apariții. Loghi întreține în pictura sa această relație artificială cu fundalul decorativ. Impresia de artificialitate o conferă și faptul plasării chipului într-un cadru aparent natural, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la o separare prin contrast de fundal, asemeni tehnicii colajului. Părul femeii realizează însă relația cu fundalul conferind personajului, ca și în alte picturi ale lui Loghi, imaterialitatea-flotantă a unei apariții. Loghi întreține în pictura sa această relație artificială cu fundalul decorativ. Impresia de artificialitate o conferă și faptul plasării chipului într-un cadru aparent natural, dar care preia ceva din convențiile interiorului printr-o accentuată stilizare, printr-un ecleraj straniu, care nu corespunde luminii naturale. Fundalul cu o accentuată notă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această relație artificială cu fundalul decorativ. Impresia de artificialitate o conferă și faptul plasării chipului într-un cadru aparent natural, dar care preia ceva din convențiile interiorului printr-o accentuată stilizare, printr-un ecleraj straniu, care nu corespunde luminii naturale. Fundalul cu o accentuată notă decorativă are, mai degrabă, rolul de a aliena chipul, de a-l plasa într-o altă dimensiune, ușor hieratică, transcendentă, prin trunchiurile copacilor, ca niște coloane ce sugerează arhitectura unui templu. Există o geană de lumină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o altă dimensiune, ușor hieratică, transcendentă, prin trunchiurile copacilor, ca niște coloane ce sugerează arhitectura unui templu. Există o geană de lumină în stânga, o pâlpâire misteriosă, un ton de alb și puțin albastru. Coroanele arborilor se pierd în brunul fundalului. De unde vine impresia de tristețe pe care o degajă acest chip și pe care pictorul o evocă și prin titlu? Kimon Loghi transferă un tragism de factură antică unor personaje extrase din mediul rural, ca în cazul tabloului Fată cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
0,455 x 0,555 cm, cota 7688, tez. 923 semnat în partea dreaptă jos, cu galben: Kimon/ Loghi) Chipul fetei cu maramă albă are un fel de tragism ineluctabil, pe care pictorul îl amplifică printr-un contrast elocvent cu fundalul. Avem aceeași relație artificială cu peisajul, peisaj de câmpie, întunecat, greu, dens. Acest prim plan se detașază pe fundalul unui cer de un albastru foarte închis, sumbru, care se întunecă asemeni unui vid absorbant sau se pregătește de furtună. Cadrul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Chipul fetei cu maramă albă are un fel de tragism ineluctabil, pe care pictorul îl amplifică printr-un contrast elocvent cu fundalul. Avem aceeași relație artificială cu peisajul, peisaj de câmpie, întunecat, greu, dens. Acest prim plan se detașază pe fundalul unui cer de un albastru foarte închis, sumbru, care se întunecă asemeni unui vid absorbant sau se pregătește de furtună. Cadrul natural servește la configurarea unei stări, nu este pur și simplu un decor neutru sau pitoresc. Albul maramei conferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reflectă interiorizarea ca o separare, ca o retragere din contingent. Cu totul remarcabil este tabloul lui Ion Theodorescu Sion, intitulat Visare, tablou de reflex secesionist -, Klimt dar și Schiele pot fi invocați pentru o comparație unde figura feminină are drept fundal un panou decorativ. Postura devine expresia unei intense emoții, mîinile femeii sunt împreunate, corpul transmite vibrația afectului, ochii sunt închiși pentru a fixa și reține imaginea interioară și pentru a bloca bruiajul exterior. În același timp, acest corp contorsionat, penitent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]