7,151 matches
-
1). 299 Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, Publicații periodice românești, București, 1913, p. 19; Ion Lupaș, "Începuturile și epocile istorice ale ziaristicii românești ardelene", în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj, 1945-1946, Marina Cristea, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie, 1966, Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Editura Atelierele Societății Anonime "Adevarul", București, 1922. 300 Victor Vișinescu, Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, Editura Victor, București, 2003, p. 106. 301 Ne referim la teritoriul României Mari, chiar dacă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizație. Comunicare formală: •Prezentări post-recrutare pentru noii angajați; Discursuri și interacțiuni directe ale CEO și echipei de conducere ; Evenimente speciale pentru angajați și familiile acestora (teambuildings, training, conferințe, petreceri, aniversări) ; •Intranet, email, newsletter, albume foto/video, materiale interne; •Concursuri interne, gazeta de perete; •Sesiuni “open house”, ședințe, întâlniri interdepartamentale ; •Implicarea angajaților în programe de responsabilitate socială •Materiale educaționale (ex: sănătate, mediul înconjurător etc); Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 68 •Rapoarte interne (bottom-up) ; •Canale alternative: SMS, forumuri de
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
organizație. Comunicare formală: •Prezentări post-recrutare pentru noii angajați; Discursuri și interacțiuni directe ale CEO și echipei de conducere ; Evenimente speciale pentru angajați și familiile acestora (teambuildings, training, conferințe, petreceri, aniversări) ; •Intranet, email, newsletter, albume foto/video, materiale interne; •Concursuri interne, gazeta de perete; •Sesiuni “open house”, ședințe, întâlniri interdepartamentale ; •Implicarea angajaților în programe de responsabilitate socială •Materiale educaționale (ex: sănătate, mediul înconjurător etc); Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 68 •Rapoarte interne (bottom-up) ; •Canale alternative: SMS, forumuri de
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
preconiza o întoarcere la critica lui Maiorescu, în țară sensul era contrar, fiind ilustrat, credem, cel mai bine de titlul unui articol semnat de Georgeta Horodincă, soția unui alt mare detractor al lui Maiorescu, N. Tertulian: „Adio, d-le Maiorescu” (Gazeta literară, nr. 48, 1955). Ca o ironie a sorții, peste ani, în 1982, autoarea și-a luat ea adio de la România comunistă, alegând libertatea oferită de Franța. Pentru că veni vorba de N. Tertulian (n. 1929), nu putem să nu amintim
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a folosi și noi limbajul epocii, reabilitarea este blocată. Mai mult, în același an, Savin Bratu publică un ciclu de articole sub un titlu care a făcut cariera în epocă („Fantoma lui Maiorescu”), gazdă fiind tot o revistă a scriitorilor (Gazeta literară, nr. 25-30, 1958). Tonul este unul degajat, pe deplin încrezător în biruința noilor idei: „Astăzi când, în perspectiva istorică, direcția maioresciană apare definitiv învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poli, personalități discutate mai mult sau mai puțin critic, care reprezentau România de dinainte de război, o Românie pe cale de dispariție violentă. Se editau ziare. Comitetul Național Român scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazetă șapirografiată foarte bine documentată, câteodată de scandal, dar nu de șantaj, cum afirmă astăzi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al românilor din exil, vreme de mulți ani singura sursă de informare a diasporei române. Emigrația era îndușmănită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
menține legătura cu românii liberi”. De aceea, „am stabilit ca Buletinul franțuzesc să-l răspândim în toate țările din Europa și în principalele din America de Sud. Vom începe deci prin a trimite corespondenților noștri, ce urmează să-l răspândească la principalele gazete, la legațiile din țara respectivă și la ministere, precum și la personalitățile și prietenii României [...]. M-am gândit însă că un buletin în limba franceză nu atinge publicul de limba engleză care din punct de vedere politic este cel mai important
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vorbi, ci de un bâlci de generații” (p. 205). De asemenea, autoarea spune că „timp de douăzeci de ani, în România, scriitorii care s-au acomodat cu vremile au sfârșit prin a răspândi această credință falsă că «ce scrii la gazetă» n-are importanță, din clipa în care prin acest subterfugiu poți să-ți păstrezi opera curată”. Astfel și răspunderea față de cuvânt este sporită, indiferent de locul unde ai folosi acest cuvânt căci „nu poți să te înfiori de condiția tragică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor instituții”. O importantă parte a sumarului este rezervată unor subiecte de interes general, precum Vatra Românească, Episcopia Ortodoxă Română din America: 1984-1995, Centrul de Studii și Documentare, A 65-a aniversare a gazetei „Solia”, Evoluția noilor comunități ale românilor-americani, Relațiile românilor americani cu „țara veche” etc. în același timp, cei interesați de cunoașterea unor personalități ale acestei componente etnice a americanismului vor putea citi intervenții ca Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, scriitor de limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Chirițoiu, Agresiunea comunismului `n România, vol. II, Documente din arhivele secrete: 1944-1989, Editura Paideia, București, 1998, p. 30; Horia Sima, „Interviu acordat lui Georges Gondinet, redactor-șef al revistei Totalité (Paris), `n 1984, tipărit și `n diverse publicații românești (Almanah Gazeta de Vest, 1994, Gazeta de Vest, octombrie-noiembrie 1992)”, `n Gheorghe Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei românești (1927-1941), Editura FF Press, București, 1996, p. 325; Platon Chirnoagă, Istoria politică și militară a războiului României contra Rusiei sovietice. 22 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, vol. II, Documente din arhivele secrete: 1944-1989, Editura Paideia, București, 1998, p. 30; Horia Sima, „Interviu acordat lui Georges Gondinet, redactor-șef al revistei Totalité (Paris), `n 1984, tipărit și `n diverse publicații românești (Almanah Gazeta de Vest, 1994, Gazeta de Vest, octombrie-noiembrie 1992)”, `n Gheorghe Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei românești (1927-1941), Editura FF Press, București, 1996, p. 325; Platon Chirnoagă, Istoria politică și militară a războiului României contra Rusiei sovietice. 22 iunie 1941 - 23 august 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Nicolae Petrașcu”, cuv`nt `nainte la Nicolae Petrașcu, Din viața legionară, postfață de Sebastian Mocanu, ediția a III-a, `ngrijită de Radu-Dan Vlad, Editura Majadahonda, București, 1995, p. 11; Nistor Chioreanu, „Interviu acordat lui Ovidiu Guleș, director al publicației Gazeta de Vest (Timișoara, februarie 1993)”, `n Gheorghe Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, op.cit., pp. 337-338; „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 205-206. ASRI, fond „D”, dos. 909
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
8, 77. Ibidem, ff. 9, 46, 76, 138. Ibidem, ff. 47-48, 87-88. Ibidem, f. 93. DJAN Bihor, fond „Inspectoratul de Jandarmi Oradea”, dos. 46/1945, ff. 187-188. Ovidiu Guleș, „Fratele lui Horia Sima vorbește. Dialog cu domnul Eugen Rațiu, profesor”, Gazeta de Vest, nr. 29, 9-16 august 1990, pp. 4-5; Horia Sima, op.cit., pp. 17-23; Perry Biddiscombe, art.cit., p. 220. Vezi și Cartea Albă a Securității, vol. I, pp. 481-482) (document de la ASRI, fond „D”, dos. 1070, f. 14.). Capturarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
răzbunată”. Pogromul de la Iași a fost absorbit de imensul fluviu de ură și dezinformare care inunda zilnic presa de la Ministerul Propagandei Naționale, intensificându-se o dată cu publicarea comunicatului guvernului. A dispărut aproape deosebirea dintre presa antisemită sălbatică, de genul Porunca Vremii, Gazeta Țării, Sfarmă Piatră, Curentul ș.a., și presa așa-zis serioasă, care doar comunica măsurile Împotriva evreilor fără să mai pună gaz pe foc. Toți instigau, toți amenințau, toți acuzau - și toți au descris măsurile luate drept o introducere, un Început
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
I. & Cheptea XE "Cheptea, S." , S. (eds.), Inscripții ebraice, in Inscripțiile medievale și din epoca modernă a României, Vol. I, Iași 1994 Spina, G., „Portretul unui huligan (Const. Ifrim)”, Viața Evreească II, București, 8.6.1946 Ziare românești 1941 Curentul Gazeta Țării Porunca Vremii Timpul Unirea Universul Titluri - Documente 1. Cetățenilor (de tipărit la inceputul cartii, pe spatele tablei de materii, ori unde credeți de cuviința). 2. Lista cu numerele de identificare a celor 27 de vagoane ale „trenului morții” spre
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Ifrim - G. Spina, „Portretul unui huligan” (Const. Ifrim), Viața Evreească II, 08.06.1946, București. Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , pp. 68-69. Ibidem, p. 69. A.C. Cuza XE "Cuza, Alexandru C." , „Problema judaismului În România”, Porunca Vremii, 23.09.1943. Gazeta Municipală, 26.09.1943. Memoriul lui Hahamu XE "Hahamu" , p. 69. A. Hahamu XE "Hahamu" , „Deshumarea și profanarea cimitirului de la Iași”, Yad Zikaron Leiahadut Romania, Organizația Askanimilor [activiștilor] sioniști din România În Israel, Tel-Aviv, nr. 7, februarie-martie 1988, pp. 69-70
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Moldovei”, Porunca Vremii, 29.06.1941. „Ostași, cu Dumnezeu Înainte”, Unirea, 29.06.1941. Acest Însemn se referă la steaua roșie. Discursul locțiitorului primului-ministru la radio a fost publicat la 1 iulie 1941, În Universul. „Stalin XE "Stalin" este evreu”, Gazeta Țării, 1.7.1941. Ilie Rădulescu XE "Rădulescu, Ilie" , „Senzaționala demascare a anarhismului iudaic”, Porunca Vremi, 02.07.1941. Mișcările antisemite au susținut că nu exista evreu român - cu alte cuvinte, evreu care a absorbit cultura română și se identifică
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
1941. Timpul, 08.07.1941. Această problemă se reflectă În jurnalele unor intelectuali evrei care au fost publicate În ultimul timp. Caporal T.R.V.V. (reporter de război,), „Jurnal de război”, Curentul, 11.07.1941. „Evreii din lagăre și cei din afară”, Gazeta Țării, 13.07.1941. „Purificarea etnică a Basarabiei”, Unirea, 11.07.1941. Slt. rez. P. Tipărescu (reporter de război), „Jurnal de război”, Curentul, 18.07.1941 (sublinierea În original). „Cruciada Împotriva jidovilor”, Unirea, 21.07.1941; o reclamă la filmul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
aveau ca obiectiv: introducerea limbii române în școli, mai cu seamă în cele sătești (unde limba de predare rusă era puțin înțeleasă) și în administrație, acolo unde majoritatea populației era moldovenească. În luna mai 1906, este scoasă în Chișinău prima gazetă în limba română, intitulată “Basarabia”, în jurul căreia s-au strâns cei mai activi militanți pentru cauza basarabeană. În paginile gazetei au apărut articole cu un profund caracter național, prin care erau cerute autorităților țariste recunoașterea națiunii române, dreptul la propășire
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
puțin înțeleasă) și în administrație, acolo unde majoritatea populației era moldovenească. În luna mai 1906, este scoasă în Chișinău prima gazetă în limba română, intitulată “Basarabia”, în jurul căreia s-au strâns cei mai activi militanți pentru cauza basarabeană. În paginile gazetei au apărut articole cu un profund caracter național, prin care erau cerute autorităților țariste recunoașterea națiunii române, dreptul la propășire liberă și introducerea limbii române în spațiul public. Atunci când amploarea manifestărilor naționale, dar și influența acestora în rândurile populației, a
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
române în spațiul public. Atunci când amploarea manifestărilor naționale, dar și influența acestora în rândurile populației, a devenit un real pericol pentru guvernanții ruși, aceștia au declanșat o crâncenă prigoană împortiva tuturor militanților și simpatizanților mișcării. După un an de la înființare, gazeta “Basarabia” a fost interzisă, a fost distrus sediul acesteia, au urmat arestări, deportări și persecuții. La începutul primului război mondial din 1914, ostașii basarabeni fiind încorporați de acum în armata statului rus, au participat alături de acesta în toate zonele de
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
numărul și întrebuințarea evreilor arestați în Odessa, respectiv numărul evreilor internați în ghetou. 136. 27 octombrie 1941. Nota nr. 53.058 adresată Ministerului Apărării Naționale de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la învinuirile aduse de ziarul "Gazeta Țării" în privința utilizării evreilor la munca de folos obștesc, respectiv situația la data de 1 octombrie 1941 a celor 84.042 evrei apți de serviciul militar. 137. 28 octombrie 1941. Referatul înaintat de căpitanul magistrat Ștefan Constantin Parchetului Militar al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi adoptate de autorități în vederea emigrării copiilor orfani din Transnistria. 376. 26 martie 1943. Nota nr. 961.801 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la propunerea Cercului Teritorial București de a se publica periodic în "Gazeta Evreiască" numele evreilor care se sustrag de la munca obligatorie. 377. 27 martie 1943. Nota nr. 234.063 înaintată Ministerului Afacerilor Străine de către Secția II-a Informații din Marele Stat Major, prin care se comunică acceptul în vederea sosirii în țară a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
19. ss. indescifrabil"; "792 27X 18.55". AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 524. Documentul nr. 136 MARELE STAT MAJOR 27 Octomvrie 1941 Secția I-a Bir. 7 B NOTA Nr. 53.058 Prin notița din ziarul "Gazeta Țării"505, se aduc o mulțime de învinuiri cu caracter general, asupra modului cum sunt folosiți evreii. Ca argument puternic se arată că numai jidovimea zilnică, ce este la Bursă, face dovadă că evreii au scăpat de munca de interes
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
carburanți pentru unitățile militare și autoritățile civile stop. Asigurarea combustibilului circa 1 1/2 vagon pe zi pentru uzinele Belaevca fără de care orașul este amenințat să rămână și fără apă stop. Intensificarea propagandei și prin cotidienele din București, deoarece singura gazetă care apare într'un număr restrâns este insuficientă pentru numărul populației. Ziare cu avionul. COMANDANT SECUND C.M. ODESSA COLONEL, ss. C. Carp653 C. Carp No. 5498 din 6 Decemvrie 1941. *) Adnotări: "431-6 XII-20"; "Expeditor Borcea 654 6 XII.1941". AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]