6,556 matches
-
Niels Bohr a început (printre altele) să încerce să explice comportamentul electronilor. El a venit cu idei fundamentale noi despre electroni și a calculat matematic ecuația Rydberg din spectroscopie, o ecuație empirică. Această ecuație explică energiile luminii emise când hidrogenul gazos este ionizat. Din păcate, modelul său funcționa doar pentru configurația atomului de hidrogen, dar ideile lui erau atât de revoluționare încât au schimbat vederile clasice asupra comportametului electronilor și au deschis calea unor noi concepții în domeniile incipiente ale mecanicii
Ipoteza De Broglie () [Corola-website/Science/311842_a_313171]
-
al obiectelor depărtate în 1774, pregătit deja în 1771, numit astăzi Catalogul Messier. Întrucât nebuloasa Orion a fost al 42-lea obiect din lista lui Messier, el a primit denumirea de M42. Odată cu introducerea spectroscopiei, William Huggins a demonstrat natura gazoasă a nebuloasei, în 1865. Pe 30 septembrie 1880, Henry Drapper a făcut prima astrofotografie a nebuloasei din Orion, care a intrat în istorie ca prima astrofotografie a cerului îndepărtat. În 1902, Hermann Carl Vogel și Eberhard au descoperit diferențe de
Nebuloasa Orion () [Corola-website/Science/311967_a_313296]
-
încărcate, curent cunoscut și sub numele de vânt stelar. Stelele masive și cele tinere propagă un vânt stelar mult mai intens decât Soarele. Vântul stelar formează unde de șoc la impactul cu gazul din nebuloase, aflat sub formă de nori gazoși. Acest proces joacă un rol important în formarea stelelor prin comprimarea norilor de gaz, ducând astfel la colapsul gravitațional al norului de gaz. În nebuloasa Orion au loc mai multe tipuri de șocuri. Catalogul Herbig-Haro conține majoritatea fenomenelor legate de
Nebuloasa Orion () [Corola-website/Science/311967_a_313296]
-
Michael Faraday din cuvintele grecești "elektron" (adică chihlimbar, de la care este derivat cuvântul electricitate) și hodos, mod. Exemple practice de utilizare a electrozilor sunt: acumulatorul electric, tubul cinescop, lampa cu descărcare în gaze. Electrozii, de unde electronii pleacă în „conductorul" (lichid, gazos) ionic, prin ioni încărcați negativ, se numesc catozi iar cei ce primesc electronii de la ionii negativi se numesc anozi. Din punct de vedere material, electrozii se construiesc din bucăți metalice cu formă de pini (cilindrici), plăci etc. Ei sunt legați
Electrod () [Corola-website/Science/310923_a_312252]
-
pini (cilindrici), plăci etc. Ei sunt legați la o sursă de curent electric, și la închiderea circuitului electric, ionii negativi ai electrolitului lichid încep să transporte electronii de la catod la anod, când alimentarea electrică este de curent continuu. În mediu gazos, electronii sunt smulși de la suprafața catodului și accelerați, datorită câmpului electric, spre electrodul pozitiv, anodul. Un electrod într-o celulă electrochimică este menționat fie ca un anod fie ca un catod (cuvinte care au fost, de asemenea, inventate de Faraday
Electrod () [Corola-website/Science/310923_a_312252]
-
galbenă, formând apă și dioxid de carbon, fumegând, indicând astfel conținutul ridicat de carbon. Puterea calorică a compusului este de 40580 kJ/kg, entalpia molară fiind de 3257,6 kJ/mol pentru starea lichidă și 3301 kJ/mol pentru cea gazoasă. La spectroscopia în infraroșu, benzenul prezintă trei benzi de absorbție ale vibrațiilor de valență la 3003, 3071 și 3091 cm. Vibrațiile de deformație provoacă absorbții intense între 860- 1000 cm. Benzenul are în spectrul ultraviolet trei maxime de absorbție, acestea
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
rafinării în care se fabrică benzen sunt Rafo Onești, Oltchim S.A și Rompetrol. În procesul de reformare catalitică, un amestec de hidrocarburi cu punctele de fierbere situate în intervalul de temperatură 60-200 °C este pus în reacție cu hidrogenul gazos, utilizându-se catalizator de clorură de platină sau de reniu la 500-525 °C și la o presiune de 8-50 atm. În aceste condiții, hidrocarburile alifatice formează un ciclu și devin aromatice. Acestea sunt separate prin extracție cu diverși solvenți, cum
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
lichid este in fenomen complex, care adesea includ fenomene acustice și de cavitație. Transformarea de fază prin fierbere poate avea loc doar într-un anumit interval de presiuni. Presiunea minimă corespunde presiunii punctului triplu, în care fazele solidă, lichidă și gazoasă sunt în echilibru (în diagrama p-T alăturată în dreptul săgeții albastre), iar presiunea maximă corespunde punctului critic (în diagrama p-T alăturată în dreptul săgeții roșii). În această figură fierberea are loc în direcția săgeții verzi, la trecerea peste curba care
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
de Fizică de la Universitatea Martin Luther Halle-Wittenberg. În 1928 a devenit ordinarius professor de fizică experimentală și director al Institutului de Fizică din Berlin Technische Hochschule (BTH) din Berlin-Charlottenburg. Acolo, a dezvoltat o tehnică de separare a izotopilor prin difuzie gazoasă. Deoarece Hertz fusese ofițer în timpul primului război mondial, a fost temporar protejat de politicile naziste și de Legea de restaurare a serviciului profesional civil, dar în cele din urmă politicile și legile au devenit mai stringente, iar la sfârșitul lui
Gustav Ludwig Hertz () [Corola-website/Science/310980_a_312309]
-
Suhumi. Temele de studiu asignate institutului G erau: În 1949, șase oameni de știință germani, printre care Hertz, Thiessen, și Barwich au fost chemați pentru consultări la Sverdlovsk-44, uzină de îmbogățire a uraniului. Aceasta, mai mică decât uzina de difuzie gazoasă americană de la Oak Ridge, primea doar puțin mai mult decât jumătate din nivelul de îmbogățire de cel puțin 90% așteptat. În 1951, Hertz a primit Premiul Stalin, clasa a doua, împreună cu Barwich. În acel an, James Franck și Hertz au
Gustav Ludwig Hertz () [Corola-website/Science/310980_a_312309]
-
Temperatura plasmei obținute în laborator poate lua valori diferite pentru fiecare tip de particulă constituentă. De asemenea, aprinderea plasmei depinde de numeroși parametri (concentrație, câmp electric extern), fiind imposibilă stabilirea unei temperaturi la care are loc trecerea materiei din stare gazoasă în plasmă. Datorită sarcinilor electrice libere plasma conduce curentul electric și este puternic influențată de prezența câmpurilor magnetice externe. În urma ciocnirilor dintre electroni și atomi pot apărea fenomene de excitare a atomilor, urmate de emisie de radiație electromagnetică. Dacă frecvența
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
Gazul perfect este un model teoretic de gaz, format din „molecule” de dimensiune neglijabilă și fără forțe intermoleculare. Conceptul de gaz perfect este folosit în cadrul fizicii atomice și moleculare ca o idealizare a stării gazoase a substanțelor, și se pretează la analiza cu mijloacele mecanicii statistice. Gazul perfect nu are viscozitate, proprietățile sale nu depind de presiune sau temperatură și nu se lichefiază. Literatura de specialitate deosebește, în principiu, trei tipuri ale modelului gazului perfect
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
monoatomice formula 41, iar pentru cele biatomice formula 42. Aceste valori nu sunt în general în concordanță cu măsurătorile efectuate asupra gazelor reale. Din cele prezentate rezultă că gazul perfect este un caz particular al gazului ideal, deoarece: În practică, agenții termici gazoși sunt amestecuri în diverse proporții ale unor specii diferite de gaze; de exemplu aerul atmosferic, gazele de ardere, gazul de furnal. În anumite condiții fizice de temperatură și presiune amestecurile de gaze au un comportament foarte apropiat de cel al
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
a este un fenomen de transformare de faza prin care o substanță trece din faza lichidă în faza gazoasa. a se poate produce în două moduri: evaporare sau fierbere. "Temperatura de saturație" este acea temperatura la care presiunea vaporilor este egală cu presiunea la care este supus lichidul. În vorbirea curentă, uneori termenul de "vaporizare" (vaporizator) este folosit în
Vaporizare () [Corola-website/Science/309694_a_311023]
-
caz "potențialul chimic". Acesta poate fi considerat ca o forță care determină schimbul de particule cu exteriorul sau între faze. De exemplu, dacă un sistem conține lichid și vapori, potențialul chimic al lichidului determină trecerea moleculelor din lichid în stare gazoasă (evaporare), iar potențialul chimic al stării gazoase determină trecerea moleculelor din starea gazoasă în lichid (condensare). Când aceste potențiale devin egale se atinge echilibrul. Relațiile potențialelor termodinamice pot fi derivate, obținându-se un set de ecuații fundamentale în concordanță cu
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
ca o forță care determină schimbul de particule cu exteriorul sau între faze. De exemplu, dacă un sistem conține lichid și vapori, potențialul chimic al lichidului determină trecerea moleculelor din lichid în stare gazoasă (evaporare), iar potențialul chimic al stării gazoase determină trecerea moleculelor din starea gazoasă în lichid (condensare). Când aceste potențiale devin egale se atinge echilibrul. Relațiile potențialelor termodinamice pot fi derivate, obținându-se un set de ecuații fundamentale în concordanță cu principiile întâi și al doilea al termodinamicii
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
de particule cu exteriorul sau între faze. De exemplu, dacă un sistem conține lichid și vapori, potențialul chimic al lichidului determină trecerea moleculelor din lichid în stare gazoasă (evaporare), iar potențialul chimic al stării gazoase determină trecerea moleculelor din starea gazoasă în lichid (condensare). Când aceste potențiale devin egale se atinge echilibrul. Relațiile potențialelor termodinamice pot fi derivate, obținându-se un set de ecuații fundamentale în concordanță cu principiile întâi și al doilea al termodinamicii. Din Primul principiu al termodinamicii orice
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
Sir (n. 2 octombrie 1852 - d. 23 iulie 1916) a fost un chimist britanic, profesor universitar la Bristol și Londra laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; și-au anunțat descoperirea la începutul anului 1895. ""ca recunoaștere pentru descoperirea gazelor inerte și a găsirii locului
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
rol important în formarea galaxiilor și structurilor cosmice mai mari. Astronomic, cea mai importantă proprietate a obiectelor dense este aceea că furnizează un mecanism deosebit de eficient de conversie a energiei gravitaționale în energie electromagnetică. Acreția, căderea de praf sau materie gazoasă într-o gaură neagră stelară sau supermasivă, este considerată a fi răspunzătoare pentru câteva obiecte de o luminozitate spectaculoasă, în special câteva feluri de nuclee galactice active și de obiecte de dimensiunea stelelor, cum ar fi microquasarii. În particular, acreția
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
(, în ) este un oraș în județul , Transilvania, România, format din localitățile componente Chiuruș și Covasna (reședința). Numele vine de la cuvântul slavon „kvasny”, ceea ce înseamnă „dospit, fermentat” (cu referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate - berea de exemplu). Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon). Este
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
(, în ) este un oraș în județul , Transilvania, România, format din localitățile componente Chiuruș și Covasna (reședința). Numele vine de la cuvântul slavon „kvasny”, ceea ce înseamnă „dospit, fermentat” (cu referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate - berea de exemplu). Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon). Este cea mai renumită stațiune balneoclimaterică
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
dospit, fermentat” (cu referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate - berea de exemplu). Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon). Este cea mai renumită stațiune balneoclimaterică din țară pentru tratarea afecțiunilor cardio-vasculare, orașul având peste 10 hoteluri și nenumărate pensiuni, un spital de profil cardiologic (Cardiologie Covasna) cu baze de tratament de profil moderne. În
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
AX Circini sunt cele mai proeminente stele variabile din constelație. În jurul a două stele din Compasul s-au descoperit planete: HD 134060 are două planete de dimensiuni mici iar HD 129445 este orbitată de o planetă de tip Jupiter (gigant gazos). În anul 185 d.Hr. supernova SN 185 a explodat în Compasul fiind observată de astronomii Chinezi, alte două nove s-au înregistrat aici în secolul 20. În 1977 s-a descoperit o ploaie de meteori care își are radiantul
Compasul (constelație) () [Corola-website/Science/306228_a_307557]
-
Cătălin Harnagea a fost partener cu fostul consilier prezidențial Dorin Marian (până ce acesta din urmă a devenit secretar de stat în anul 2007) la Icar Energy SRL (50%), companie care se ocupă de comerțul cu ridicată al combustibililor solizi, lichizi, gazoși și al produselor derivate, la Oltenia Motors SRL (35%), companie ce se ocupă cu vânzarea autoturismelor și la Mara Automobile SRL (76,66%), dealer BMW în România . Se prezintă în județul Vâlcea ca deputat la alegerile din toamnă 2008 , sub
Cătălin Harnagea () [Corola-website/Science/304819_a_306148]