56,083 matches
-
său și îi ură sănătate. Sănătate, îi ură și Ticu, golindu-și fără grabă paharul. Deci altceva nimic nou..., conchise Stelian. Ba câte ceva ar mai fi..., își aduse aminte Ticu și, coborându-și glasul, se apucă să-i istorisească ceva gen capă și spadă despre o încercare de asasinare a lui Gheorghiu-Dej, care s-ar fi petrecut nu cu multă vreme în urmă, pe undeva prin zona pădurii Băneasa. Liderul comunist se ducea la aeroport și de undeva, de pe marginea șoselei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și cu atât mai puțin să fie suspectat că ar fi fost ros de vanitatea unei celebrități de doi bani și jumătate. În sinea sa, el nutrea convingerea că un matematician nu-și putea permite luxul de a aspira spre genul de glorie care-i însoțesc de obicei pe artiști. Asta nu-i împiedica pe unii să-l privească tocmai în această manieră: Ați auzit, mă, de tipul ăla genial de la noi?... Cică ar fi pe cale să găsească soluția pentru cvadratura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
aprobă Tase. De acord, perfect de acord, dădu din cap Ianolide. Eu am pomenit doar câteva din revendicările mai importante, la care, sigur, o să le adăugăm pe toate celelalte... Facem un document în 15-20 de puncte, o proclamație, ceva de genul ăsta... Și ne pregătim și noi, acolo, niște pancarte cu lozinci..., propuse Călin Moraru, ne punem și niște banderole tricolore la mână, să se vadă bine cine suntem și ce vrem... Vacs lozinci! Doar nu facem un miting comunist! protestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sunt încă legați cu fire puternice de viață. Incursiunea în craniul care ascundea anomalii perenizate de cei peste cei douăzeci de ani de suferință ai lui Justin nu durează atât cât ar fi fost necesar pentru o intervenție de acest gen. Imaginea care apare pe ecran înfățișează o imensă pată cu contur difuz. Specialistul suedez încearcă cu precauție să penetreze cu o chiuretă fină presupusul contur al zonei bolnave. Ecranul pare invadat de un val negru care face și mai greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dificultate, se poate descoperi scânteia de inteligență, trăsătură comună a celor doi bărbați atât de diferiți care totuși sunt frați. O cafea ? Un ceai ? Nu știu dacă ați avut vreme să mâncați ceva azi dimineață. Ștefana e o fată minunată, genul de femeie care îl poate ține pe frate-miu cu picioarele pe pământ, ceea ce nu-i ușor, dar uneori e cam abruptă. Un ceai aș bea cu plăcere, un ceai fierbinte, parcă mai simt frigul de ieri din tren, răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
numai prin oțel și sânge... mit Stahl und mit Blut! A ținut să pună capac la toate Bibescu. Discreția mi se pare inoportună, neproductivă și chiar dăunătoare pentru situația acestui om pe care îl apreciez și cred că afirmațiile de genul celor de mai sus nu corespund realității. Mai puteai inventa că-i homosexual, că preferă sexul anal și mai știu ce enormități pentru ca tacâmul să fie complet!.. a încheiat discuția studentul Petrescu, cel aflat în minoritate. Ceva mai bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dar mă torturau, știind că sunt doar un puțoi inofensiv. Iar eu, care uram vizitele de lucru, tot repovestind puștanilor scenele acelea cu fetișcanele în alb, eram ascultat de parcă le citeam din Decameron. Mai mult, după orice mărturisire de acest gen, spuneam că mor de dor după o vizită de lucru de-a lui Dej, dar numai dacă se lăsa din nou cu spital. Și, pentru că după fiecare mărturisire țâncii de pe maidan chicoteau de nu mai puteau, m-am trezit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un fel de sinonim pentru Micul prinț, altfel era lipsită de noimă toată atenția aceasta specială de care mă bucuram. Până și cârjiștii de pe casa scării blocului meu își făceau timp să spună, după ce treceam pe lângă ei, alergând, ceva în genul "of, iată generația de mâine", dar, sincer să fiu, numai într-o singură situație, când oftatul a fost slobozit de un cârjist țâfnos pentru că tocmai îi făcusem lipeala pudelului său de apartament, aflat în călduri, cu o maidaneză mioritică puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
negru, motiv pentru care eu vorbeam mereu despre corul negru. Dirijorul era domn. Un domn costumat tot în negru, dar cu părul alb. La început, după ce se asigura că doamnele s-au așezat în formație, domnul îngâna misterios, ceva în genul îîîîîîîîîî, ăăăăăăăăăă, îîîîîîîîîîîî, eeeeeeeeeeeee, dar cu un fel de suferință, ca și cum l-ar fi apucat durerea de măsele. Ridica apoi mâna dreaptă în aer, după care începeau și negresele să mormăie, de parcă ar fi vrut să-l imite pe domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
o seară, când bunica a închis, în plin concert, fereastra, am slobozit ca un apucat același NUUUUUUUUUUUU care îmi scăpase și în biserică. Poate și din cauza asta, târziu, în noapte, l-am auzit pe bunicul spunându-i bunicii ceva în genul: depravatul ăsta mic s-a țicnit de tot, trebuie dus din nou la oraș. Dar bunica, puțin mai sensibilă, a aruncat un potop de vorbe cu surdină asupra lui, solicitându-i, imperativ, să nu mă mai eticheteze așa, pentru că, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de noapte și, după spusele vecinelor, au plecat împreună cu nea Onuț de la etajul al treilea, nu cu vreo rândunică sau cu vreun cuib de rândunică. Erau furioși tare, fiindcă tot din spusele vecinilor am aflat asta unul zicea ceva în genul: "Dumnezeii mamei lor, am stârpit cuibul de năpârcă". M-am informat la școală, dar am aflat că năpârca nu era pasăre, ci un fel de șarpe periculos. Nea Onuț era un om de poveste. Locuia singur și era cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
așa de generos ca doamna Valy, dar un pic de bun-simț aveam și eu, așa că nu mă plângeam. Când băcanul din colț m-a prins, într-un rând, de guler, și m-a întors cu josu-n sus, urlând ceva în genul "Împielițatule, dă-mi bilețelul de amor, că te fac arșice, dacă nu...", deși m-a scuturat ca pe un pom cu roade coapte, văzând că nu-mi cade nimic de prin buzunare sau de prin sân, mi-a dat două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ajuta cu nimic pe mama lui care voia să-l vadă. Dimineață m-am sculat cu josu-n sus, eram pornit rău, și, când am bătut la ușa lui Ucu, a ieșit, întrebător, un soldat, care mi-a zis ceva în genul "colonelul a dat ordin să nu intre nimeni" și a rămas apoi mască, atunci când eu am zis că-mi bag picioarele în colonelul lui și m-am strecurat pe lângă, ajungând chiar în fața lui Ucu și a colonelului care stătea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
zis că e mișto la biserică, pentru că preotul nu pune note, ca la școală, nici nu înjură, ca milițianul, și mă laudă mereu. Domnul tovarăș a rămas uimit de inteligența mea, s-a uitat lung la doamna noastră ceva în genul "n-am mai văzut un copil atât de luminat" și, când a văzut că are cu cine angaja o convorbire, a continuat: "Și ce faci tu acolo, măi piciule?" Eu acolo ascult cum cântă lumea, fentez pe mama și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ce treburi v-au adus prin Moscova, mai nimerit ar fi să prezint o legitimație sau să spun, direct, că sunt în interes de serviciu, dar, nu știu de ce, nu pot apela la niciuna dintre aceste variante. Cred că sunteți genul de om care vrea aruncate imediat cărțile pe față, nu-i așa?... I-am explicat că sunt victima unei confuzii regretabile și am dat să plec. Atunci insul m-a întrebat, cu oarece talent, dacă n-aș vrea să văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
în amorul propriu, motiv pentru care, după ce mi-a spus cine sunt "un mucos de țambalagiu" a aruncat anatema: "O să mai treacă multă apă pe Dunărea albastră, până când vei avea dreptul să-ți lipești pe ușă, cu onoare, ceva în genul "vechi specialist în zugrăveli"". Așa a și fost: pe ușa multelor apartamente în care am locuit n-am îndrăznit niciodată să scriu nimic. Tot mai târziu mi-am dat seama că la clubul ninetistelor, moțăind diplomatic în poala Ninetei, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ai clipi, am început să joc rolul adormitului pe sofaua cam paradită a Ninetei. Magiciana Olimbiada a înghițit hapul, așa că, vă imaginați, eram în al nouălea cer: mai tare decât magicienii! Ninetistele, curioase și respectuoase, au uitat că erau de genul feminin, atât de mare era liniștea. Când a deschis gura, Olimbiada m-a dat pe spate: nu înțelegeam nimic, dar așteptam, dintr-o clipă în alta, să se producă vreo magie. Vorbea despre tot felul de ciudățenii: taur, leu, fecioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
A fost mare amenda pe care-ai plătit-o lângă statuia lui Beethoven, în Münsterplatz, piața centrală a orașului Bonn? Despre trăsnaia asta chiar într-un ziar german am citit; în Bild. Sunt convinsă că nu te preocupă lecturi de genul acesta. Ascultă: "Z, cunoscutul violonist român, a fost amendat, ieri, în Münsterplatz, din cauza unei forme de protest, considerată de autorități ca fiind "ilegală și insolită". Violonistul a cântat o zi întreaga lângă statuia lui Beethoven. Jos, la poalele soclului statuii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
prin inel. Până la urmă cred că invocarea unui exemplar din regnul animal inferior ți-a fost totuși de folos. Mărturisesc faptul că am pastișat, folosind și eu inscripția asta, numai că, știindu-te ahtiat după drepturile de autor, am schimbat genul rumegătoarei. Dar altceva am vrut să-ți spun despre universul YouTube. Am văzut acolo câteva piese de rezistență interpretate de tine și mi-au plăcut foarte mult. Erau înregistrări din concerte. Am reținut însă și câteva gesturi marca Z. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
urmat de mine și de alți câțiva, și ajuns la fața locului, a rezolvat problema într-o clipită. L-a desprins cu greu pe prof de gura doamnei aflată în mare suferință și i-a aplicat acesteia un tratament radical, gen șoc: i-a pușcat două palme așa de zdravene, încât suferinda și-a revenit pe loc. E de înțeles faptul că proful de mate, a cărui competență în materie de prim-ajutor a fost pusă în umbră de soțul doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
omul va avea un atac de cord. A rămas în poziția în care-l prinsese întrebarea, într-un fel de râlă periculoasă, ca un manechin gata-gata să se prăbușească. A cochetat apoi fericit cu legile fizicii, a revenit pe un gen de verticală nesigură și a-nceput să caute, meticulos, lovitura de grație. Mă așteptam să mă lovească oriunde. Cei din clasă aveau moacă de ființe obligate să privească spre eșafod. Eram hotărât să nu accept formularea ultimei dorințe și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
masacrați, fetele ne-au propus (Doamne, a fost singura propunere decentă a unor domnișoare, dintr-o viață întreagă de om!) ca noi, băieții, să semnăm cu numele noastre, dar cu prenume feminine, în vreme ce ele aveau să semneze cu prenume de genul masculin. Lovitura a fost de grație: noi, băieții travestiți, cu extemporale proaste de tot, pentru că știam că vom fi notați... feminin, am primit numai de nouă și zece. Cu domnișoarele... travestite a fost un dezastru. Când și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
o oferea cotidian profesorul de gimnastică, omul care mi se părea că era cea mai informată ființă de pe fața pământului cartierului nostru. Era specialist în știri diverse și cancán. Avea și un simț deosebit al responsabilității. De pildă, cunoscând fragilitatea genului feminin, era mereu ochi, urechi și mâini la exercițiile pe care fetele le făceau la cal, ladă sau pe saltea. Supraveghea orice mișcare și intervenea chiar și atunci când nu exista pericolul ca o săritură banală să pună în primejdie securitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
umili. Au existat, fără îndoială, părinți și diriginți care i-au sugerat să nu mai consume atâta energie, căci o viață are omul și nu se cade să ți-o risipești cotidian cu proiecte de salvare a ființelor minore de genul feminin. Dar proful nostru nimic: nu pregeta să se dedice, în fiecare oră, amintitei misiuni de salvare. Dar eu, cel mai mult, îl apreciam ca știrist. M-am convins de asta după ce, altruist cum sunt, m-am oferit să asigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cinste." În rest, nu mai știu ce s-a întâmplat. Cert este că m-au căutat apoi mai mulți bărbați care, lăudându-mi... virtutea, mi-au sugerat c-ar fi o plăcere să aibă compania unei femei virtuoase... Cunoștințele de genul feminin au brodat pe ideea demnității feminine salvate. Nu ți-aș fi spus despre toate acestea, dacă ziarele nu povesteau întâmplarea, amintind, aproape toate, că este vorba despre "nimeni alta decât fosta soție a cunoscutului violonist Z, o doamnă mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]