6,525 matches
-
situate în jurul mesei de disecție, sunt Take Ionescu, ministru al instrucțiunii publice din acea epocă, Ștefan Emilian, arhitectul clădirii și profesor la Universitatea din Iași, Neculai Culianu, rector al Universității din Iași (Facultatea de Medicină facând parte, inițial, din Universitatea ieșeană) și doctorul Aristide Peride, decan al Facultății de Medicină. Cadavrul de pe masa de disecție poartă chipul scultorului Vladislav Heggel. Clădirea cuprinde un amfiteatru, numeroase săli de disecție, spații de cercetare, camere frigorifice. În decursul timpului Institutul de Anatomie a fost
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
numeroase săli de disecție, spații de cercetare, camere frigorifice. În decursul timpului Institutul de Anatomie a fost condus de personalități ale vieții medicale și universitare precum Francisc Iosif Rainer, Grigore T. Popa și Ion Iancu. Un mare reprezentant al anatomiei ieșene, care a lucrat la Institutul de Anatomie, a fost Prof. Dr. Grigore T. Popa (n. 1 mai 1892, Șurănești, Vaslui, d. 18 iulie 1948, București), patronul spiritual al universității medicale ieșene, una din acele rare figuri din istoria medicinii și
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
Popa și Ion Iancu. Un mare reprezentant al anatomiei ieșene, care a lucrat la Institutul de Anatomie, a fost Prof. Dr. Grigore T. Popa (n. 1 mai 1892, Șurănești, Vaslui, d. 18 iulie 1948, București), patronul spiritual al universității medicale ieșene, una din acele rare figuri din istoria medicinii și a culturii care și-a impus prezența în conștiința multora. Grigore T. Popa a fost un pionier al neuroendocrinologiei, cu o largă recunoaștere internațională. Profesor al Facultăților de Medicină din Iași
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
o valoroasă școală de anatomie, printre urmașii lui remarcându-se Prof. Dr. Ion Petrovanu, Prof. Dr. Gheorghe Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin, care la rândul lor au continuat tradiția profesorului Iancu, fundamentând o școală de anatomie ieșeană, bine cotată pe plan național și internațional.
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
căi ocolite. Această subvenție era cu totul insuficientă față de sarcinile mereu crescânde ale Epitropiei determinate de creșterea an de an a numărului de paturi și de deschiderea de noi clinici universitare. Unele personalități medicale, ca Ion Cantacuzino, sesizând decăderea instituției ieșene, au propus retrocedarea unor terenuri și păduri din proprietatea statului către Spiridonie. Un sprijin important pentru Epitropie l-a constituit implicarea Ministerului Cultelor și a Instrucțiunilor Publice care a cheltuit 60 milioane lei in 1962 pentru a construi în spital
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
științifice și literare din Iași, unul dintre fondatorii Jockey Clubului din Iași (1875), președintele Comitetului Teatrului Național din Iași, președintele Societății Amicii Artei din Iași, președintele Societății Dramatice din Iași, membrul fondator (împreună cu A. D. Xenopol și Grigore Cobălcescu) al revistei ieșene "Arhiva" (1889), profesorul lui Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu etc., protectorul poetului național Mihail Eminescu, pianist, conferențiar, pictor și desenator.
Alexandru Grigore Suțu () [Corola-website/Science/312148_a_313477]
-
din urmă armaș" prezintă povestea unui fiu de boieri, cu studii în străinătate, care-și toacă toată averea și se sinucide, iar romanul " Din păcat în păcat" prezintă povestea unui bucovinean venit la Iași care nu se poate adapta societății ieșene și ajuns la marginea prăpastiei este salvat de viața monahală. Memorialistica lui Slavici este scrisă fără intenția de a face literatură. Slavici prezintă cu predispoziții de moralist observațiile sale atente asupra mediilor pe care le-a străbătut în lunga și
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
și antropologia culturii, în studiul ideilor originale ale unor filosofi români. Schifirneț se numără printre sociologii care au relansat sociologia în anii 60 din secolul XX, făcând parte din grupul de intelectuali orientați către această nouă profesie. Absolvent al universității ieșene în 1968, Schifirneț a primit repartiție guvernamentală pentru ziarul ,Scânteia tineretului”, dar printr-un joc al întâmplării, chiar împotriva voinței sale, i s-a schimbat repartiția pentru un Centru de Cercetări pentru Problemele Tineretului, ce urma să fie înființat în
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
carte fundamentală, model de rigoare filologica, dar și de obiectivitate științifică.”<br> d) Bogdan Cretu, "Un filolog pursânge", în “Ziarul finaciar”, 20 iunie 2008, p. 3. e) Antonio Patraș, în „România literară”, nr. 12, 2010, p. 6: „Profesor la universitatea ieșeana, unde a construit o foarte modernă școală doctorala și a format generații de cercetători, filolog de faima europeană și de o erudiție impresionantă, angajându se mereu în proiecte ambițioase, monumentale, infatigabilul Eugen Munteanu și a câștigat un binemeritat prestigiu în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
perspectiva istoriei limbii române literare, comunicare prezentată la al V lea Congres al Filologilor Români, Iași Chișinău Cernăuți, 6 10 iunie 1994. 26. Despre utilitatea unui dicționar istoric al entonimelor românești. Schița unui proiect, comunicare prezentată în cadrul sesiunii “Zilele Universității ieșene”, Iași, 11 octombrie 2001. 27. Biblia în limba română. Prezentare sintetică, comunicare prezentată la “New European College” din București la 5 aprilie 2002. 28. Câteva reflecții asupra statutului actual al cercetării filologice românești, comunicare prezentată an cadrul Simpozionului Internațional. “Identitatea
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
acel an să construiască biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În același act se precizează că mănăstirea a fost închinată de către ctitor "la sfânta și marea biserică din Cetatea Ierusalimului (...) unde este începutul și capul și întărirea credinții noastre". Istoricul ieșean N.A. Bogdan a văzut la începutul secolului al XX-lea o inscripție în limba greacă deasupra ușii de intrare în pridvor, în care era precizat anul 1627 ca an al începerii construcției. De asemenea, acest an apărea și pe cele
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
înmormântați în Biserica Barnovschi sunt menționați și Maria Cantacuzino (+1676?), soția marelui vistiernic Gheorghe Ursache, și Anica Bogdan (1773-1852), soția marelui logofăt Iordache Rosetti-Roznovanu. În anul 1998, în biserică s-au efectuat o serie de săpături arheologice sub conducerea arheologului ieșean Nicolae Pușcașu, fiind descoperită, sub pardoseala din mijlocul naosului, o criptă boltită, din cărămidă, în care se afla un sicriu din lemn, unde fusese depus trupul unei persoane decapitate. Ziariștii au vehiculat ideea existenței unui blestem, argumentând că după această
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
dat boierilor Ureche satul Ceplenița "„pentru 12 cai buni, dați în slujba țării”". Familia Ureche, atestată încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, vindea cai de rasă Curții domnești și avea în arendă stărostia Rohatinului în Polonia. După cum relatează istoricul ieșean Gheorghe Ghibănescu în lucrarea "„Surete și izvoade”" (vol. II, Iași, 1907), în anul 1617, domnitorul Moldovei Radu Mihnea Vodă (1616-1619, 1623-1626) a dat un hrisov domnesc prin care "„vornicului Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche i se reconfirmă posesia moșiei
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
publicația științifică "Analele Stiințifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași". Cu aceste ocazii, domnia sa, cu modestia ce l-a caracterizat toată viața, declara că datoria pe care o are față de Universitatea la care a lucrat și față de colectivitatea universitară ieșeană precumpanește mult mai mult decât meritele care au fost puse în evidența în luările de cuvânt prilejuite de sărbătoririle la care a participat. Activitatea sa în slujba școlii românești și în servirea matematicii a fost răsplătită prin mai multe distincții
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
Student fiind, frecventează seratele de la „Intim club”. Aici cunoaște pe unii dintre scriitorii importanți ai țării, printre care pe Duiliu Zamfirescu, cu care leagă o strânsă prietenie. În anul 1879, are loc debutul său literar, prin versuri publicate în revista ieșeană " Jurnalu pentru toți". În 1883, este introdus la ședințele din București ale Junimii. La recomandarea lui Titu Maiorescu, ține, începând din 1892, un curs facultativ de istoria literaturii române la Universitatea din București. Colaborează cu articole la ziarul "Constituționalul", în
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
de jandarmi, soldați și polițiști și au fost îmbulziți în două trenuri de vite. În ziua de 30 iunie 1941 ora 9,20 dimineața, prefectul Captaru raporta lui Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, executarea ordinului de evacuare a evreilor ieșeni. În raportul nr. 1.042 din 29 iunie 1941, colonelul Captaru raporta Ministerului Afacerilor Interne următoarele: "„Raportăm că în noaptea de 29-30 iunie s-au tras numeroase focuri de armă din case particulare [...]. S-a tras asupra coloanei în marș
Dumitru Captaru () [Corola-website/Science/309642_a_310971]
-
martiric al unor figuri precum Valeriu Gafencu, ucis de comuniști, nu exonerează erorile și ororile produse de așa-zisa „etica onoarei”. Cine poate justifica împușcarea lui Virgil Madgearu, Armand Calinescu sau Nicolae Iorga? Dar provocarea sinuciderii lui Petre Andrei, cărturarul ieșean nemilos cu fascismul? Nu mai puțin grav atârnă sprijinul necondiționat oferit de Codreanu axei Berlin-Roma? Ura furibundă la adresa parlamentarismului și a elitei democratice nu poate justificată nici măcar de persecuțiile antilegionare ale dictaturii carliste." În adolescență, Neamțu a publicat texte favorabile
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
partidului. A fost ales deputat de Iași. Ioan Botez era dintre cei care, la începutul anului 1940, își declarau deschis atitudinea anti-nazistă și profesau public convingerea în prăbușirea celui de-al Treilea Reich. El făcea parte din grupul de intelectuali ieșeni, format în majoritate din membri ai P.N.Ț., care în timpul războiului, a întreținut în opinia publică ieșeană încrederea în prăbușirea regimului totalitar din Germania și în viitorul României. În toamna lui 1946 Ioan Gh. Botez a desfășurat o intensă activitate
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
își declarau deschis atitudinea anti-nazistă și profesau public convingerea în prăbușirea celui de-al Treilea Reich. El făcea parte din grupul de intelectuali ieșeni, format în majoritate din membri ai P.N.Ț., care în timpul războiului, a întreținut în opinia publică ieșeană încrederea în prăbușirea regimului totalitar din Germania și în viitorul României. În toamna lui 1946 Ioan Gh. Botez a desfășurat o intensă activitate politică, mai cu seamă la sate, încercând să contribuie la salvarea țării de pericolul comunist. La alegerile
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
profesor la Liceul Național din Iași, și Victor (1866-1922), avocat, politician, publicist. A fost semnatar al petiției adresată, în 1857, Marilor Puteri, semnatare ale Tratatului de la Paris, demascând activitatea caimacamului Teodor Balș. În perioada în care a fost deputat al ieșenilor în Adunarea Ad-hoc și al dorohoienilor în Adunarea Electivă s-a remarcat ca ""un unionist convins și înflăcărat din primele timpuri, sprijinind cu convingere și pasiune ideea unirii celor două țări, într-un moment când astfel de idei nu erau
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
dezvelită la data de 28 septembrie 1911, cu ocazia sărbătoririi jubileului Universității din municipiul Iași. Statuia a fost amplasată în fața corpului de sus a clădirii Universității "Al. I. Cuza" din Iași. La momentul dezvelirii sale, s-a scris în presa ieșeană a vremii că a fost făcută pentru bulgari și ei au refuzat-o. "Și cine putea s-o primească? România. Pe trupul bulgarului au pus cei de la guvern capul lui Kogălniceanu și iaca statuia. Cu siguranță ca la mijloc e
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
Iași (1948-1970). Începând din anul 1990, aici s-au amenajat chiliile călugărilor, trapeza și un mic paraclis. În anul 2004, a fost amplasat în incinta mănăstirii un bust de bronz al lui Ștefan cel Mare și Sfânt, realizat de sculptorul ieșean Dan Covătaru.
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
1878-1927), licențiat al Facultății de Medicină din Iași, chirurg cu studii de specializare la Paris, un om de o aleasă cultură are, incepand cu 1938, un bust ridicat în orașul Fălticeni, în Piața 22 decembrie 1989. Statuia este opera sculptorului ieșean Richard Hette. Dr. Iacob Țâțos urmase medicină la Viena. A fost medic chirurg la Spitalul "Stamati". Se spune despre el că era un practician vestit și că alergau spre el pacienții în căutarea vindecării. Jenică Țâțos, stăpân de moșie la
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
au ajuns la Iași, unde au deschis un pensionat de limbă franceză. Eugène Petit, unchiul lui Eugen-Dimitrie Petit, era, în iarna lui 1858, secretar al Consulatului Franței din Iași. El a provocat o tensiune diplomatică. La o reuniune a unioniștilor ieșeni de la Teatrul Național, s-a urcat pe scenă și, în aplauzele publicului, a ridicat două stegulețe încrucișate. Erau steagurile Moldovei și Munteniei. Împăratul Franței, Napoleon al III-lea, a exprimat prin ambasadorul său la Constantinopol, regretele sale. Eugen-Dimitrie Petit a
Eugen Petit () [Corola-website/Science/310633_a_311962]
-
aparținea mai mult clasei sale decât cercului călugăresc în care intrase prin înrâurirea Mitropolitului Sofronie (1851-1860), unchiul său”. În dimineața zilei de 3 aprilie 1866, în curtea Mitropoliei și a Palatului Roznovanu, aflat peste drum, se adunase o mulțime de ieșeni, "înarmați cu ciomege și arme, ridicați din mahalale de Toderiță Lățescu, boier de neam vechi, dar de reputație îndoielnică și de o forță fizică de temut”. La Palatul Roznovanu, Mitropolitul Calinic a binecuvântat mulțimea și a semnat declarația separatistă. Apoi
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]