6,837 matches
-
hotărască numai Marele Stat Major. 2. - Situația evreilor din întreprinderi: La 15 Aprilie 1943 Cercurile Teritoriale vor primi tabelele cu ultimul lot al evreilor scutiți de muncă. Multe întreprinderi nu s’au prevalat de dispozițiunile prevăzute în comuni catele Comisiei Interministeriale și nu au cerut scutirea de muncă a evreilor ce-i avea repartizați de către Marele Stat Major sau Corpurile Teritoriale. În prezent aceste întreprinderi cer cu insistență să li se lase pe loc evreii care i au avut repartizați. Marele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
taxa de zăpadă pentru zilele neprestate. Quantumul în bani a acestei taxe zilnice va fi hotărât de către Comisia Inter ministerială. În cazul evreului Ghiny Roșu, Cercul Teritorial București, va ține evidența de zilele prestate la zăpadă și după hotărârea Comisiei Interministeriale, acesta va plăti pentru zilele nemuncite. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, Ilie Dumitrescu Șeful Biroului 10 Căpitan, R. Caracaș *Adnotare: - DE. Ordin C. Terit. Col., Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 319, dosar 282, fila
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
COMUNICATUL No. 42 publicat în ziarul „Universul” din 24 Martie 1943, referitor la repartizările de evrei în Instituțiile civile și militare. Conform Decretului Lege Nr. 2000/1941, publicat în M. Of. Nr. 164 din 14 Iulie 1941 și dispozițiunilor Comisiunei Interministeriale pentru organizarea regimului evreilor, REPARTI ZĂRILE EVREILOR între 18-50 de ani la unitățile armatei, la serviciile publice ale statului, județelor și al comunelor, direcțiunile Generale, regiile publice, caselor autonome, precum și la serviciile cu bugetele anexe la bugetul statului sau subvenționate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în anul 1892). f) Unitățile și formațiunile militare vor ține seama la întocmirea cererilor, de ordinul M. St. M. Nr. 955000/1943 din 28.II.1943. În privința repartizării evreilor în întreprinderi particulare rămân în vigoare dispozițiunile prevăzute în Comunicatul Comisiunei Interministeriale, apărut în ziare cu data de 8 Martie 1943, adică până la data de 31 Martie 1943, Marele Stat Major nu va primi și soluționa nici o cerere de asemenea natură. Dacă după această dată, se vor admite noi repartizări de evrei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General, Șteflea ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 257, dosar 3783, filele 30-31. Document nr. 135 MARELE STAT MAJOR Nr.... din 14 Aprilie 1943 SECȚIA I-a Biroul 10 Foarte Urgent NOTĂ I. În conferința interministerială ținută la Marele Stat Major în ziua de 13 Aprilie 1943, s’au hotărât următoarele principii: - Repartițiile de evrei pentru nevoile locale ale Instituțiilor de Stat, Județ și Comună să fie restrânse, la strictul necesar, apelându-se în special la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în limitele posibilului, dacă actualmente cel deportat, se mai găsește sau nu în viață. Lucrarea de mai sus, ne este necesară în legătură cu operațiunile de verificare a situației acestei categorii de evrei. Totodată, am onoare a vă face cunoscut, că Comisiunea Interministerială dela Ministerul de Justiție, a avizat, la data când a avut loc discuția asupra revenirii evreilor din Transnistria, că pentru moment nu se mai readuc evrei în țară, referindu-se în special la elementele comuniste aflate în lagărul Wapniarka. Cei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
datoriilor guvernamentale, a facturilor și subvențiilor restante in valoare totala de 8,4 miliarde lei; -8,4 miliarde RON -1,39 3. Creșterea gradului de absorbție a fondurilor comunitare; La prima Întâlnire din anul 2009, guvernul a decis Înființarea Comitetului interministerial pentru gestionarea absorbției fondurilor comunitare, aflat În coordonarea directă a Primului-ministru 4. Neimpozitarea profitului reinvestit; scutirea impozitului pe profitul reinvestit va determina, pe lângă crearea de noi locuri de muncă, Înființarea de noi IMM și stimularea apetitului investițional la firmele care
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
finanțator sau de organizația centrală (Guvernul, de exemplu). În general însă, elaborarea p. este un act cooperativ al tuturor persoanelor sau instituțiilor implicate în program (vezi plan/program/proiect de dezvoltare socială). De exemplu, la întâlnirea de la Lucerna a comitetului interministerial CGIAR s-a recomandat introducerea nevoilor recunoscute de beneficiarii programelor de dezvoltare agricolă între p. planurilor de acțiune (Consultative Group on International Agricultural Research, 1995). Prin aceste consultări, se urmărește armonizarea nevoilor și scopurilor tuturoror celor interesați de anumite programe
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe trei paliere, în funcție de nivelul la care se desfășoară sau de grupul-țintă căruia i se adresează (Profiroiu, 2005, p. 5): - la nivelul administrației publice centrale: întărirea capacității instituționale în privința formulării politicilor publice (vezi politici publice), planificării strategice, comunicării și coordonării interministeriale; - la nivelul administrației publice locale: finalizarea cu succes a procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice; - la nivelul întregii administrații: profesionalizarea corpului funcționarilor publici și a persoanelor aflate în funcții publice care trebuie să fie un grup neutru, comparabil cu
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale UE. În privința formulării politicilor publice, este esențială acordarea unei atenții speciale, pentru că de acest proces depinde posibilitatea ducerii la îndeplinire cu succes a obiectivelor trasate și urmărite de către decidenții politici. Formularea politicilor guvernamentale trebuie să includă comunicarea și coordonarea interministerială pentru ca instituțiile administrației publice centrale să nu propună proiecte de acte normative paralele care să transpună aceleași decizii politice în forme diferite. Pentru întărirea capacității instituționale a autorităților administrației publice centrale, un rol important în Europa Centrală și de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
adecvată și de specializări în acest sens, concomitent cu o definire clară a atribuțiilor lor în procesul de formulare și elaborare. Pentru o abordare unitară la nivel instituțional, trebuie să se creeze mecanisme transversale de formulare a politicilor publice (comitete interministeriale, județene și interjudețene). Consultarea cu societatea civilă și cu cetățenii înainte și după elaborarea propunerii de politici publice este o etapă absolut necesară în vederea realizării transparenței actului administrativ și a punerii în aplicare a unei decizii politice care să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor "zone prioritare")247. Istoricii orașelor franceze au identificat câteva mari perioade în devenirea politicilor de refacere, reamenajare, reînnoire, regenerare, dezvoltare, dezvoltare durabilă. operațiunea Habitat și viață socială (1976); crearea Comisiei Naționale pentru Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1981); crearea Delegației Interministeriale pentru Inserția Tinerilor, a Zonelor de Educație Prioritare, a Operațiunilor de prevenire pe timpul verii (1982); crearea Centrului Național de Prevenire a Delincvenței (1983); Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1984); crearea Delegației Interministeriale a Orașului, a Comitetului Interministerial al Orașelor, a Consiliului
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Naționale pentru Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1981); crearea Delegației Interministeriale pentru Inserția Tinerilor, a Zonelor de Educație Prioritare, a Operațiunilor de prevenire pe timpul verii (1982); crearea Centrului Național de Prevenire a Delincvenței (1983); Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1984); crearea Delegației Interministeriale a Orașului, a Comitetului Interministerial al Orașelor, a Consiliului Național al Orașelor, a Consiliului Interministerial al Orașelor (1988); punerea în act a 546 contracte de dezvoltare socială a cartierelor (1989); Legea de Orientare a Orașului (1991); punerea în act a
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Cartierelor (1981); crearea Delegației Interministeriale pentru Inserția Tinerilor, a Zonelor de Educație Prioritare, a Operațiunilor de prevenire pe timpul verii (1982); crearea Centrului Național de Prevenire a Delincvenței (1983); Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1984); crearea Delegației Interministeriale a Orașului, a Comitetului Interministerial al Orașelor, a Consiliului Național al Orașelor, a Consiliului Interministerial al Orașelor (1988); punerea în act a 546 contracte de dezvoltare socială a cartierelor (1989); Legea de Orientare a Orașului (1991); punerea în act a Marilor Proiecte Urbane care vizează
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de Educație Prioritare, a Operațiunilor de prevenire pe timpul verii (1982); crearea Centrului Național de Prevenire a Delincvenței (1983); Dezvoltarea Socială a Cartierelor (1984); crearea Delegației Interministeriale a Orașului, a Comitetului Interministerial al Orașelor, a Consiliului Național al Orașelor, a Consiliului Interministerial al Orașelor (1988); punerea în act a 546 contracte de dezvoltare socială a cartierelor (1989); Legea de Orientare a Orașului (1991); punerea în act a Marilor Proiecte Urbane care vizează (re)inserția cartierelor în orașe și aglomerațiile urbane (1992); decret
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
1989); Legea de Orientare a Orașului (1991); punerea în act a Marilor Proiecte Urbane care vizează (re)inserția cartierelor în orașe și aglomerațiile urbane (1992); decret care stabilește lista marilor ansambluri de locuințe și cartiere cu habitat degradat (1993): Fondurile Interministeriale de Intervenție pentru Orașe (1994); Legea de Orientare pentru Amenajarea și Dezvoltarea Durabilă a Teritoriului (1995); Pactul de relansare a orașului (1996); Raportul Orașul mâine o nouă ambiție pentru orașe ("politica orașului este în centrul actului de guvernare") (1998); Programul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reevaluarea Statului Providență și de accentul pe drepturile omului 250. A început să se vorbească mai mult de dezvoltarea socială urbană, de teritorializarea acțiunilor, de contractualizare, de implicarea locuitorilor, de o "nouă solidaritate" pentru combaterea excluderii. A luat ființă Delegația Interministerială a Orașului, s-a creat Ministerul Orașului, au fost votate legi privind dreptul la locuință al celor mai defavorizați, privind solidaritatea financiară necesară reducerii decalajelor dintre orașele bogate și cele sărace, privind participarea locuitorilor la acțiuni vizând condiții urbane de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara aglomerației urbane. Între 1994-1999 s-a urmărit simplificarea procedurilor de contractualizare. Au fost semnate programe de amenajare concertată a teritoriilor (PACT). În 1995 a intrat în acțiune Fondul interministerial pentru politica orașului. Circulara din 31 decembrie 1998 prevedea o procedură unică de contractualizare. Cele 247 contracte dintre 2000-2006 au vizat o populație urbană de circa 27 milioane de locuitori 257. În raportul menționat au fost relevate avantajele contractualizării (promovarea
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
comunicarea cu serviciile administrative a cetățenilor imigranți (pot informa, facilita întocmirea de dosare etc.); agenții care pot contribui la formarea actorilor locali ai integrării în cadrul politicii orașului etc. În 1999, în Franța, Direcția Generală a Urbanismului, Habitatului și Construcțiilor, Delegația Interministerială a Orașului și Uniunea națională a federațiilor și oficiilor care închiriază la prețuri moderate au pus la punct demersul "gestiunea urbană de proximitate" "ansamblul actelor ce contribuie la buna funcționare a unui cartier". Gestiunea urbană de proximitate face parte integrantă
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
controlul asupra aplicării prevederilor prezentei legi. Art. 23-8 (1) Se înființează Comisia națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (CONES), a cărei activitate este coordonată de președintele Agenției. CONES preia, de la data constituirii legale, atribuțiile Comisiei consultative interministeriale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (CODES). (2) Alte atribuții ale CONES sunt prevăzute de regulamentul propriu de organizare și funcționare elaborat de către Agenție și aprobat de CONES și care va fi publicat în Monitorul Oficial al
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
90 de zile de la data constituirii legale a Comisiei naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați. Art. 4 Pe data de 15 aprilie 2005 se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 967/1999 privind constituirea și funcționarea Comisiei consultative interministeriale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (CODES), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 30 noiembrie 1999, cu modificările ulterioare. Art. 5 Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fie făcut procesul de descentralizare. Primul pas urma să fie elaborarea unei Strategii a Guvernului pentru accelerarea reformei în administrația publică. Ar fi trebuit să urmeze (art. 20) crearea unor structuri tehnice pentru realizarea și monitorizarea întregului proces (Comitetul tehnic interministerial, grupuri de lucru organizate la nivelul fiecărui minister, comitete tehnice județene și, eventual, interjudețene). Ulterior, urmau să fie stabilite măsuri și să se desfășoare faze-pilot, iar ultima etapă ar fi trebuit să fie monitorizarea rezultatelor, pe baza unui sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
comunali sau regionali, care �?i afirm? astfel, folosindu-se la nevoie de numele unui mare arhitect, puterile provenite din descentralizare (noul cartier Euralille de la Lille; concep?ia de ansamblu de R.�Koolhaas). Aceast? pasiune �pentru construc?ie�, �ncurajat? de Misiunea Interministerial? pentru Calitatea Construc?ii-lor publice, permite unor tineri arhitec?i s? se ia la �ntre-cere �n creativitate �n multele concursuri pentru dot?ri. Arhitec?îi recunoscu?i ?i mediatiza?i fac deci o carier? internă?ional?, european? ?i chiar mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
necesară deplasarea accentului politicilor sociale de la protecție la sprijin pentru viața independentă, acesta trebuind să fie pus pe activarea potențialului uman și nu pe negarea lui; - dezvoltarea unui program național coerent de reabilitare (recuperareă și instituirea unui sistem de coordonare interministerială în acest sens; - dezvoltarea unei rețele comprehensive de centre de zi în vederea recuperării, integrării și dezvoltării în comunitate a persoanelor cu handicap; - includerea unui asistent social în comisia de expertiză pentru ca decizia cu privire la încadrarea într-un grad de handicap să
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Statistică al Uniunii Europene FADO Sistemul European de Arhivare FC Fondul de Coeziune FEOGA Fondul European de Orientare și Garantare în Agricultură FMI Fondul Monetar Internațional FS Fonduri Structurale FSE Fondul Social European FYROM Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei GF Garda Financiară GIRMIFS Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat GIS Sistemul Informațional Geografic GNM Garda Națională de Mediu GSM The Global System for Mobile communications/ Groupe Spécial Mobile HCB Hexaclorbenzen HCBD Hexaclorbutadienă HG Hotărâre de Guvern IACS Sistemul Integrat de Administrare
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]