10,921 matches
-
a vieții, acesta este rolul ungherului și micii Încăperi Întunecoase, al camerei tainice și ultime”... Ungherul este spațiul prin excelență fără martori, el reprezintă În constelația intimității imaginea spațiului fericit, centrul paradiziac. Pajul Îi oferă fetei de Împărat un spațiu intim, acel dolce farniente intrauterin, un spațiu genitrix, cald, umed În care să poată procreea. Este spațiul belșugului În opoziție cu cel astral, amorf, fără finalitate ... sterpului i se opune la nivelul simbolismului imaginar umedul ... centrul care este reprezentat de ungher
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
poate vorbi, desigur, cu egală îndreptățire și de privilegiul unor protagoniști de a răsfrânge mai fidel acele semnificații scrie Alexandru Zub, în lucrarea, Mihail Kogălniceanu, personificate, continuă autorul, semnificațiile devin astfel mai inteligibile sporind șansa istoriografiei de a sesiza resorturile intime ale epocii. Mihail Kogălniceanu rezumă însăși în epoca în care a trăit în ceea ce a avut ea mai nobil ca 60 aspirație ca ideal. Trebuia înfăptuită după realizarea unirii, independența. Chiar a doua zi după numirea sa ca ministru de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
rigidităŃii peretelui arterial. S-a constatat că rigiditatea arterială crește proporŃional cu expunerea la fumul de Ńigară la subiecŃii cu un indice de masă corporală peste 27 kg/m2, o vârstă peste 55 de ani sau cu un indice carotidian intimă/medie peste 0,707mm. 3.2.4. Efectele fumatului asupra vaselor mari Fumatul prin mecanisme fiziopatologice complexe determină modificări vasculare la nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pare să fie un proces independent de nicotină, așa cum au arătat studiile care au folosit Ńigări fără nicotină. Studiile clinice au arătat o scădere a HDL colesterolului la fumători, proporŃională cu numărul de Ńigări fumate. IMT (intima-media thickness raportul grosime intimă/medie arterialăă este un indice utilizat pentru evaluarea aterosclerozei. Un studiu populaŃional de cohortă, pe o perioadă de 3 ani, a arătat o creștere a ratei de progresie a IMT de 14,3 µm/3ani la fumătorii activi, și 5
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumul de Ńigară afectează direct hemodinamica intrarenală. Unele studii arată o alterare a ritmului diurn al tensiunii arteriale, cu un efect notabil asupra funcŃiei renale (256). Modificările la nivelul miocardului și rinichilor fumătorilor evidenŃiate necroptic s-au dovedit similare: îngroșarea intimei vasculare la nivelul vaselor mici, necorelată cu numărul de pachete an, iar la nivelul rinichilor necorelată cu vârsta (257). Creșterea tensiunii arteriale și frecvenŃei cardiace indusă de fumat este rezultatul stimulării secreŃiei de arginin 67 vasopresină și adrenalină, în timp ce rata
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în consecință, o vastă suprafață reflexogenă, pe acest fapt bazându-se metodele aplicate în hidroterapie. Apa acționează asupra organismului uman atât prin stimuli termici cât și prin cei mecanici sau chimici. Oamenii au trăit veacuri de-a rândul într-o intimă comuniune cu natura și au învățat să-și găsescă în ea atât cele necesare traiului, cât și remediile utile pentru a rezista în fața bolilor și pentru a se menține sănătoși. Așa s-a ajuns la folosirea unor plante ca agenți
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Rákóczi al II-lea (la 7 iulie 1704). Diploma leopoldină din 4 decembrie 1691 menționa că, fiind minor, principele moștenitor Mihai Apafi al II-lea nu putea fi ales până la împlinirea vârstei de 24 de ani, guvernarea fiind încredințată Consiliului intim 763. După eșecul turcilor la asediul Vienei (1683)764, habsburgii au reușit prin abile manevre diplomatice, dar și prin forță să se instaleze în Transilvania și, înainte chiar de a tranșa definitiv în favoarea lor disputa cu Poarta (1699), împăratul emitea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
învestitură senzorială: încăpătorul "dulap obscur", ce se dovedește "dulap sacru" (va fi înlocuit, undeva, cu Fragedul cufăr "de mărimea obișnuită a odăilor mele strâmte, joase", burdușit cu "perne umplute cu puf de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat"), "tăvi trântite, gingașe și moi,/ Cu clopoței gălăgioși la gene/ Și degete prelinse din oloi", "linguri cristaline,/ Pâlnii de somn, pipere pătimașe,/ Cuțite ce ucid prin limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele pe nedrept asimilate de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în "Convorbiri literare") pare a se revendica de la o poetică distinctă de cea promovată de ultimele valuri generaționiste: "Poetul de ultimă generație prototipul există și nu mă refer aici la vârsta biologică este structural un antimonologal. Monologul reprezintă marca vieții intime, private, a abisului neoficial, iar asta contravine retoricii dezvelirii de tip viol și dezvrăjirii, esențiale în economia noilor ideologii (și literare). Monologul este o formă de verticalitate și verticalizare ilicită. Încât, mă întreb dacă mai sunt posibile un autotelism al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sine despre atât despre substanța sa profundă, cât și despre temeiul său, Întemeierea: "Cum în afară,-abisul de abise/ galactice nu poate fi ajuns,/ și-abisele-n lăuntrul meu închise/ n-adâncul celular nu-s de străpuns,// dar hăul de-aștri celui intim i se/ scrie-n afund și-i este cod ascuns/ lucrării de viață-n el promise,/ și-s astfel de realu-ntreg pătruns ,// așa, orice suflare-a mea și gând/ vibrează pân' la marginile lumii,/ schimbându-i mersul după pulsul meu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a substitui invaziei livrești o "poezie la zero grade kelvin/ unde Dumnezeu/ este cristalul unui gând mort", predilecția pentru butaforie și bufonadă se răscumpără integral în volumul Planeta O (Editura Junimea, Iași, 2002). Un volum care, împrumutând din forma jurnalului intim, preia și unele dintre convențiile diaristice, pentru a configura imaginea unui dedans care îl eclipsează total pe dehors, într-o tentativă dramatică de a se rosti autentic, epurat de măștile histrionice și de orice intenție de a epata eventualele expectanțe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
euharistice. II. Dialoguri cu Alexandru Paleologu, părintele Galeriu, Nicolae Breban (Editura Institutul European, Iași, 2000), modalitatea de a scrie și de a se scrie este a dialogului cu un alter autentic, care să îi faciliteze atât verbalizarea trăirilor celor mai intime, de natură religioasă, cât și a concepțiilor sau atitudinilor specifice ființei culturale. Portretul scriitorului Dorin Popa se rotunjește însă prin intermediul celorlalte cărți, în care modalitatea de a se scrie este aceea a poemului-spovedanie, cea mai înaltă formă de dicțiune directă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poate stârni decât reacții hazlii și repede trecătoare) neostoita sa pasiune culturală: în acest caz particular, debutul textual invocă direct un vers celebru dintr-o romanță cântată, inimitabil, de Nicolae Nițescu în treacăt fie spus, puțini știu că textul, numit Intimă, îi aparține finului umorist Cincinat Pavelescu, pe care cu siguranță Dumitru Spătaru l-a citit. Sentimentalismul ieftin pe care l-ar induce textul-sursă este însă repede substituit de o ironie cu dublă țintă, dacă luăm în calcul și finalul: Îți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aceste avertismente, cititorul poate avea revelația unei poezii ce, paradoxal, emană o "blândețe iubitoare care, dincolo de abise, apropie și umanizează" (Constantin Ciopraga). Pe nesimțite, spațiul poetic se umple de ecouri pulsatile și șoapte secrete, provenite din forul poetic cel mai intim, acolo unde palpită interogații asupra rostului adânc al ființei, raportate simultan la sine și la alteritate: "Ceea ce tu nu ai simțit/ a fost clipa secretă/ a cunoașterii de sine/ ceea ce se cunoaște pe sine/ este superior/ față de ceea ce nu se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la cumpărături 149 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe 153 Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul artelor 158 Educarea copiilor 159 Gestiunea rutinara a casei și teatrul muncilor casnice 160 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris 160 Scenă primei apariții a Parizienei 164 Scenă primei întâlniri 164 Scenă de seducere 166 Scenă declarației de dragoste 170 Scenă așteptării 171 Scenă răpirii 171 Scenă căsătoriei 172 Scenă rupturii 173 2.3. Tactici de reușită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice de sine. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual prezintă în diferite spații închise/deschise, ocupații ritualizate/libertine prin delimitarea scenelor mondene/private/intime. 3) Spectacolul personajului Viața că teatru și lumea că scena sunt clișee cu vechime 151. Postulatul ce stă la baza analizei personajului Parizienei reiese din însușirea capitala care este teatralitatea să inerentă și care permite identificarea ei ca protagonist al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de stereotipurile epocii. Sfidarea legii morale și transcenderea canonului constituie programul ei existențial. Femeia pariziana impune societății o viziune nouă asupra rolului, obligațiilor, posibilităților, capacităților, ocupațiilor și spațiilor feminine. Experiențele majore ale personajului Parizienei sunt legate de dominarea, în plan intim, prin seducere și dominarea, în plan social, prin impunerea pe scena mondenă. Împărtășind contradicțiile vremii, Pariziana este capabilă să proiecteze o nouă perspectivă asupra evenimentelor, deopotrivă estetică și pragmatică. Liberă în interior de constrângerile impuse de către bărbați, femeia pariziana inventează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este o femeie puternică și dinamica, cu abilități și flexibilitate. Pariziana este interesantă prin constituirea unor mecanisme, stratageme, strategii și tactici specifice,prin care se afirma și se impune. Afirmarea ei se face pe mai multe scene (mondene, private și intime) și pe mai multe căi, directe și indirecte. Pariziana introduce în farmecul politeții mondene teatralizarea sentimentelor și a comportamentelor. Întreaga să existența este, de fapt, teatrală. Aceste teze ar putea fi considerate drept premise pentru o analiză a Parizienei din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
valoare estetică aparentă, disimularea, artificiile. Deghizarea de suprafață a Parizienei, în conformitate cu cerințele modei sau capriciile persoanei, se dublează cu o deghizare mai profundă, de adâncime, care răspunde specificului caracterului. Aparențele sunt constrânse să exprime personalitatea, ascunzând caracterele reale, individuale sau intime" [Muchembled, p.250, subl.n.]158. Aparențele au avut întotdeauna un loc aparte în societatea franceză 159. Hippolyte Taine descrie în Vie et opinions de M. Frederic-Thomas Grainborge, subintitulat Note sur Paris (1867), o capitală strălucită, dar instabilă, unde a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
respectată, cu cat "reprezintă" mai bine" [Beauvoir, 1998, ÎI, p.286,280]. Dintre toate aspectele, mai important pentru Pariziana este de a se reprezenta pe șine însăși. Sinele sau proeminent prinde să se impună în toate domeniile vieții sociale, familiale, intime. Câmpul semantic al Parizienei se constituie în baza diferitelor "rețele" pe care le trasează practicile sale sociale și individuale (ocupații, locuri, limbaj verbal și non-verbal). Pariziana se profilează în imaginarul literar al vremii că o ființă eminamente socială, ea este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
afirmarea să că ființă socială și individuală, delimitam trei universuri ale Parizienei în care ea se manifestă: 1. universul macrosocial, în care comportamentul social este implicat în situații mondene; 2. universul microsocial, în care conduitele individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana simbolizează depășirea cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
publicul, tot ce ține de artă exprimării. Scenele sunt jocuri interpersonale, care au următoarele caracteristici: 4. se desfășoară în spații închise/deschise, bine delimitate, care se configurează că un sistem în spațiul parizian; 5. se derulează într-o situație socială/intimă și constau din mai multe acțiuni, fiecare cu modul său constitutiv. Ciocnirea dintre traiectoria individuală a pasiunii și mecanismul social naște personaje de consistentă dramatică. Raportul variabil, pe care Pariziana îl are cu partenerii săi, relevă unele schimbări ale punctului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sofisticate. Lecturile, cumpărăturile, publicitatea, piesele de teatru manipulează spiritele, le dictează insidios comportamentul, le atribuie funcții. În totalitatea lor, scenele private rezumă universul cotidian al Parizienei, destul de reglementat, pe care ea încearcă să-l configureze altfel. 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris Iubirea în societatea franceză are o permanentă de invidiat. Românul francez este genul în care Erosul este suveran 293, femeia ocupând o poziție centrală. Dragostea este motorul clasic al povestirii de ficțiune, care instaurează axa și subiectul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
gros scandale pour étonner Paris" [Zola, La Сurée, p.302]. "La rupture d'Aristide Saccard et de la grosse Laure fit plus de bruit encore que leurs prétendues amours" [Zola, La Сurée, p.317]. Vom putea constată în urmă analizei scenelor intime că Pariziana nu este o femeie pasionala, ci voluptuoasa, care are sângele fierbinte, dar inima rece. În raporturile cu bărbatul, ea simulează implicarea afectiva. Relația care se creează este ținută sub un control politicos, dar ferm, pentru a prelua și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
i i l o r este relativă. Căsuțele din suburbiile Parisului reproduc în miniatură planurile locuințelor somptuoase. Tradiția aristocrata a saloanele este reluată de burghezi. Ambianța aristocratica a doamnei Dambreuse din L'Education senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost gust, la Rosanette. Spațiul parizian devine un loc în care este posibilă o anumita egalitate între clasele sociale, loc în care servitoarea și contesă devin figurante, împărțind un anumit modus vivendi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]