7,450 matches
-
apropiere și mă trece un fior de încântare. Pe bune, uită‑te la mine! Am o ținută și o coafură de vis, mă aflu într‑un restaurant din New York, port o rochie care costă mii de dolari și sunt împreună cu iubitul meu, un tip minunat și un om de succes; iar mâine am un test video pentru televiziunea americană! Simt că mă sufoc de fericire. Aici, în lumea asta scumpă și strălucitoare, am vrut să ajung mereu. Cu limuzine și flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Settecento, ocupați cu jocuri de păstori afectați, și mă cheamă să Înot În mare pînă mă vor durea brațele. Endimion Endimion dormea Într-o grotă din muntele Latmos. Poezia pastorală, cîntînd dragostea tînărului cioban pentru lună, a făcut din el iubitul zeiței Artemis. Sub aparențe bucolice se ascunde Însă o teamă. Endimion a obținut de la Zeus permisiunea de a dormi veșnic În speranța de a rămîne astfel tînăr mereu. Nu cred, În continuare, că trebuie să notez lucrurile ce mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
cu panica ultimelor vești, în care ar putea vedea, de fapt, urmarea aceleiași nefericite întâmplări care dereglase, brusc, pacea familiei, vestind primejdii tot mai mari. Nici Soniei nu i-ar putea spune, prea era acum robită de fantasmagoriile mesianice ale iubitului ei Matus. Doar lui Mircea ar trebui să-i relateze ceea ce se întâmplase în seara precedentă. Sau poate fusese cu o seară înainte, nu mai știa, poate se și repetase, în două seri la rând, nu mai știa. Da, Mircea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
incredibil, zâmbea ca o idioată. Parcă fermecată, prostește. Atâtea amintiri inoportune, disperarea și panica, și totuși un fel de împăcare fatalistă, sfioasă, fără vlagă, ca o frivolă alinare... Prinsă în aura legendei magicului cavaler care fusese, până ieri seara, mult iubitul ei Marcu Vancea, incandescența sa tainică, ferită de ochii lumii. Întoarsă, după atâtea ore de încremenire, cu fața spre camera festiv luminată, Dida Voinov va întâlni privirea lui Mircea Claudiu, fiul care urmărise, probabil, în tăcere, de mai multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Mircea Claudiu să-i vorbești despre cețoasele împrejurări din ultimele două săptămâni? Sau glacialei sale Astrid, cu care semăna deja prea mult? Dida se roti din nou, lent, cu privirea spre fereastră, întorcând spatele martorului. Acceptase impostura maternității doar fiindcă iubitul voia copii. Într-adevăr, soțul acordase progeniturilor timp și importanță, sub privirea mereu uimită și ușor stânjenită a frumoasei care născuse fără chef trei copii, între care crescuse, ea însăși, ca un fel de a patra odraslă a domnului Marcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nene, au dispărut pacienții, ți s-a luat scamatoria. Hai, fă o dată pe curajosul, recunoaște. — Ba sună, uite că sună telefonul, n-au descoperit șarlatania. Uite că sună. Telefonul suna, într-adevăr, și nu era greu de prevăzut conversațiile: „Da, iubitule, am văzut analizele, nu te îngrijora, va fi bine, va fi bine“, „Firește, doamnă, sunt efectele tratamentului, totul e normal, o să vă convingeți“, „De ce să plângi, tovarășe inginer, ești om în toată firea, vino să vorbim, există soluții, sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să se întâmple orice, orice, Bombo... Doctorul se ridicase, nu-l mai auzea pe măscărici, Jeny gătise ceva minunat, nu se mai îngăduia amânare. — Mai bine explică-mi chestia cu emblema tricefală. N-am înțeles. — Numai asta n-ai înțeles, iubitule, numai asta? Păi, ia gândește-te la tablourile dumitale. Holbein, Vermeer, Tizian. — Ăștia, pe pereții mei, ești nebun? Tizian? — Ei, asta mai lipsea. Te-ar fi arestat și ți le-ar fi luat, în numele poporului-model însetat de arta-model. Dar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
d‐ atâtea gânduri abătut, Împleticindu‐ se, el a căzut În drum, ținându‐ și talismanul strâns La piept. și‐un glas amestecat cu plâns A răsărit atunci înduioșat și plin de‐ o milă dulce l‐ a‐ntrebat: « Tu te‐ai lovit, iubitul meu? Să‐ mi spui!” Era inima moart‐a mamei lui. Din Poezii , vol. II, pag. 243‐245. MOARTEA LUI FULGER ( fragment ) Să‐ i moară Fulger? Poți sfărâma și pe‐ un voinic ce cuteza Să ‐ nalțe dreapta lui de fier Să
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
longeviv și cel mai prolific teatrolog român al jumătății secunde a secolului XX. Om de cultură, serios, disciplinat, nu cunoștea excesul - În nici un domeniu, cu o putere de muncă incredibilă, stăpînind concepte și sprijinînd modernitatea. Era o autoritate, În domeniu : iubit, dar și temut. Urît, nu o dată, de către artiștii criticați. Subiectivist, uneori. Intrînd chiar În polemici păguboase (cu Everac, cu Caramitru). Dar, repet, În mare, a rămas un punct de reper În teatrologia națională, și nu cred că va putea fi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ani, se-ntîlnește cu iubirea vieții lui Întro casă veche, părintească, Într-o iarnă cumplită, cu fulgi, ger și ...doi musafiri neașteptați. Încă din prima scenă, autorul reia vechea sa obsesie din Mașinăria...,privirea necunoscutului care pare un spectru. Întîlnirea foștilor iubiți este sabotată de stinghereală, căci au trecut ani, s-au Îngrășat, s-au schimbat:„Eu nu mai sunt eu și tu nu mai ești tu!”conchide actrița. Dar vrea să devină, În fine, femeia lui Treplev:„Tu ai fost doar
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
noastre. Noroc cu Caragiale, Mușatescu și Vișniec, că mai spală imaginea de ingratitudine a teatrelor din România față de autorii naționali! Și Mazilu rămîne un nedreptățit. Și, cel puțin, teatrul său scurt este de-o perfectă actualitate. Piesele Inundația, Împăiați-vă iubiții, Pălăria de pe noptieră, Frumos e În septembrie la Veneția ș.a. au umor, ironie, sarcasm, absurd, profunzime și, nu În ultimul rînd, oferă remarcabile partituri actoricești. Mă bucur că o doctorandă de-a mea din București, Mariana Lia, a acceptat ideea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
e că Însuși VS nu dorea să se afle cu exactitate acest amănunt biografic. Tot așa cum nu pomenea niciodată despre etnia părinților săi. Ba chiar Îl deranjau teribil discuțiile pe aceste teme! Că tot veni vorba: era un om și iubit În lumea teatrului, dar și antipatizat. A avut o polemică notorie cu Paul Everac, a fost atacat urît, chiar În revista de specialitate, de către Artur Silvestri (organizatorii defăimării au ales special un ins cu nume asemănător!), iar după 1990 a
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ajuns lângè ea, isi trece încet degetele peste obrazul meu, țigară aprinsè rèmâne în scrumiera de pe noptiera de la capètul patului, bucurându-mè mângâierile ei care fac sè se înalte în trupul meu un val fierbinte, rèscolitor, Ești atât de tânèr, Matei! Iubitul meu! Atunci de ce n-ai venit dupè mine? degetele ei strecurându-se acum în pèrul meu, Nu voiam sè te vèd printre tarabele pline de legume, nu voiam sè te vèd ducându-mi plasele că orice bèrbat supus unor capricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
care, oricât de mult s-ar strèdui, nu vede decât o golgotè repetabilè și fèrè glorie a femeii, eu spunându-i cè, dacè ar trèi lângè mine, ea oprindu-mè, Taci, Matei! Tu nu știi mie cât mi-e de greu, iubitul meu! Tu nu știi! acest iubitul meu mè scoate din minți și-i propun cu înflècèrare, Vino cu mine! Unde, Matei? Oriunde, în America, unde vrei tu! M-aș muta la tine, dar Matei, tu uiți cè eu sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
strèdui, nu vede decât o golgotè repetabilè și fèrè glorie a femeii, eu spunându-i cè, dacè ar trèi lângè mine, ea oprindu-mè, Taci, Matei! Tu nu știi mie cât mi-e de greu, iubitul meu! Tu nu știi! acest iubitul meu mè scoate din minți și-i propun cu înflècèrare, Vino cu mine! Unde, Matei? Oriunde, în America, unde vrei tu! M-aș muta la tine, dar Matei, tu uiți cè eu sunt o femeie mèritatè, cè am cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
M-aș muta la tine, dar Matei, tu uiți cè eu sunt o femeie mèritatè, cè am cu niște ani în plus fațè de tine! Uiți asta! Cum ai sè mè privești peste câțiva ani? Tu vei fi tot tânèr, iubitul meu, dar eu, N-am sè mai pot trèi fèrè ține, îi spun și dorința sèlbaticè cu care vreau sè trec peste vesmintele ei că sè ajung la trupul de femeie îi anihileazè orice putere de împotrivire, iubitul meu, acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
tot tânèr, iubitul meu, dar eu, N-am sè mai pot trèi fèrè ține, îi spun și dorința sèlbaticè cu care vreau sè trec peste vesmintele ei că sè ajung la trupul de femeie îi anihileazè orice putere de împotrivire, iubitul meu, acestea au fost cuvintele magice la care Matei a reacționat că dus de-o vrajè sau poate de un blestem cumplit, dar nespus de dulce, încurcându-mè în nasturi, încuietori și în fermoarul de la fustè, XXII Într-o noapte, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
viața?! sè-ți cer imposibilul?! Ce sè fi spus când totul pèrea încheiat? Ai spus bine, Matei! Da, am spus bine! învèluindu-mè în privirea ei, Binele tèu a însemnat pentru mine mai mult decât o declarație de dragoste, a fost totul, iubitul meu! numindu-mè a doua oarè în seara asta iubitul ei, Matei îmbrèțișând-o cu sentimentul cè nu-i va mai dă drumul niciodatè din brațele lui, Ar fi trebuit sè mè insulți, Matei, murmurându-mi, sè mè jignești, sè te porți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
totul pèrea încheiat? Ai spus bine, Matei! Da, am spus bine! învèluindu-mè în privirea ei, Binele tèu a însemnat pentru mine mai mult decât o declarație de dragoste, a fost totul, iubitul meu! numindu-mè a doua oarè în seara asta iubitul ei, Matei îmbrèțișând-o cu sentimentul cè nu-i va mai dă drumul niciodatè din brațele lui, Ar fi trebuit sè mè insulți, Matei, murmurându-mi, sè mè jignești, sè te porți urât cu mine, sè-mi spui toate cuvintele aspre pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
aș fi putut smulge din sufletul meu, dar tu, Te iubesc! mèrturisindu-i plin de dorințè, Tu ai spus, bine, Matei, si o datè cu binele tèu am inceput sè te iubesc și mai mult, Ce se va întâmpla cu noi, iubitul meu?! a treia oarè îmi spune astfel, degetele ei înstèpânindu-se asupra cefei mele, a tâmplelor mele, a capului meu, strecurându-se sub tricoul meu, fècându-mè sè tremur de o dorințè fèrè margini, A rèmas la mine în noaptea aceea, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
centrimentul de aer liber dintre noi produce, ca la apropierea a douè câmpuri electrice cu sarcini diferite, scântei invizibile, Matei, te-am chemat pentru cè nu mai pot trèi fèrè ține! Nu mai pot trèi în minciunè! Mi-e greu, iubitul meu, te-am chemat sè-mi spui tu ce sè fac! o cuprind în brațe, I-aș spune, mèritè-te cu mine! Fii a mea, nu-mi pasè ce spune lumea! Asta i-aș spune! Asta îmi doresc! Dar un altul, lucid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
poate sè mè înduplece sè vorbim despre ceea ce s-a întamplat ultima oarè între noi, cè am putea sè ne întâlnim de Crèciun și sè mè lase sè mè joc de-a tata, de-a soțul și chiar de-a iubitul, Mè încântè aceastè idee fiindcè, în planul general al rèzbunèrii mateiene împotriva lumii, partida decisivè cu Vlad n-a fost încè jucatè, maț la rege, acest plan s-a nèscut și din angajarea într-o luptè inegalè cu cealaltè viațè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dupè atâta timp, mi-a deschis din nou poartă, asta a fost joi seara! astèzi deja luni, Te însori, a spus lipindu-se de mine, Spune-mi sè n-o fac și n-o voi face! Nu-ți spun asta, iubitul meu! îi mèrturisesc cum s-a întâmplat totul, râde de elevul Matei care nu și-a pregètit lecția, Altèdatè, sè-ți faci temele! mè dojenește ea, Altèdatè nu va fi altèdatè! Îi spun cè ar fi putut sè fie fiica ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
sè pleci în America și, dupè un timp, sè-ți gèsești acolo pe cineva, o necunoscutè! Ar fi fost mai bine sè pleci și sè nu mai știu de la nimeni despre tine pentru că, în sufletul meu, sè fii numai al meu, iubitul meu! Asta e! Însurètoarea ta îmi ridicè imunitatea imaginației, simt cè te pierd, dar nu e un reproș, Matei! Cum aș putea oare sè-ți cer sè nu te însori?! A doua zi mi-a trimis prin email Chemarea Sfanțului Matei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Toamna frunzele colindă, Sun-un grier sub o grindă, Vântul jalnic bate-n geamuri, Cu o mână tremurândă, Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi pășind în tindă - E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă, Și în fața ta frumoasă O să ție o oglindă, Să te vezi pe tine însăți Visătoare, surâzândă. I Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și castelul singuratic
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]