11,339 matches
-
cravată, pantofi țuguiați, care parcă ar fi mici boturi de rechin pe sol, iar unii au pălării mari de fetru. Tipul de individ respectat, cu „biznis” și cu reușite în viață și în afaceri. Primul din rând este un bărbat masiv, pătrat aproape, seamănă cu un luptător de sumo așa cum stă el cu brațele îndepărtate de corp. Este lipit de ușa cea mică a Catedralei, ca și cum ar dori pe de o parte să-și protejeze locul obținut cu mult efort, iar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gestul ca pe un abuz de autoritate, încep să strige în urma lor: „Sunteți mai rău ca SPP- ul, măi tată !”. A reînceput să plouă mărunt, senzația de frig umed este și mai accentuată acum. Primul semn vine din partea unui grup masiv de jandarmi ; echipați ca pentru intervenție, încep să pună în aplicare o tactică de desfășurare a unui coridor de trecere, securizat, pentru raclă, ierarhi, preoți, oficiali. Jandarmii se activează, se regrupează, se organizează, un adevărat balet în uniforme impermeabile cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mitropolia Mol dovei. Jos, pe trotuar, mai multe icoane, de mai mici dimensiuni de data aceasta, pictate pe suporturi „neconvenționale”, să spunem : scoarță de copac, o tavă de serviciu de masă, farfurii ale unor ceșcuțe de cafea. Pictorița, o femeie masivă, blondă, cam la 50 de ani, se plictisește vizibil și acceptă cu ușurință dialogul. „Anul trecut am vândut doar una din icoanele astea mari, anul acesta, niciuna. Da, este adevărat, sunt scumpe. Dumneavoastră știți câtă muncă cere o icoană, câte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
televiziuni comerciale din București, cameraman și reporteriță, se apropie de acest punct sensibil al mecanismului pelerinajului, păzit de un jandarm. Reporterița se retrage puțin pentru a se pregăti pentru „directul” ce urma peste puține momente. El, cameramanul, este un bărbat masiv, pare un jucător de rugbi ce a încetat să mai practice activ jocul, dar încă și-a păstrat agilitatea dobândită prin antrenamente. Ceea ce mi-a atras atenția la el a fost modul în care transporta camera video ; o „purta în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu terenul : geografia locului de desfășurare a pelerinajului este esențială pentru caracterul acestuia. Mai exact, la București mulțimea nu poate ieși din rând, nu poate circula cât de cât liber, strânsă între circulația infernală de pe bulevardele adiacente, gardurile jandarmilor, gardul masiv de zidărie care înconjoară sediul reședinței patriarhale. Nu simt în aer un „duh al sărbătorii”, așa cum se întâmplă, de pildă, la Iași, ci Note de tereN 111 mai degrabă ritualitate mecanică. Numărul mare de jandarmi, de garduri de protecție, pompieri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
general, sunt „pelerin”. Termin cu o mare nedumerire. Mănăstirea Prislop este amplasată într-un fel de fund de sac, ascunsă între niște dealuri prea mari ca să poată fi numite coline, prea mici pentru a fi munți. Zona este mirifică, defrișările masive abia la început. Drumul până la mănăstire traversează două sate, Silvașul de Jos și Silvașul de Sus, care par a fi așezate acolo de la începuturile lumii. Nimic nu pare a se fi schimbat aici. Ba nu, mă înșel, încep să se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
schimbări față de anul trecut : o mai bună acoperire media, mai multe televiziuni prezente (un loc ideal pentru transmisie în direct, în inima orașului, cuplat cu ideea sărbătorilor de iarnă). Mâna- relicvariu din argint a devenit o raclă în toată regula, masivă, sculptată în lemn de stejar. Este tolerat și alt tip de comerț cu obiecte religioase în afara celui aparținând nemijlocit de parohie. Au rămas la fel : serviciile de pază și ordine (locale), lipsa gardurilor de protecție, atmosfera relaxată din rând și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a scăzut la jumătate, chiar și fără registru mi-am dat seama, că doar am ochiul format de atâția ani. Pentru 15 august, o scot și pe Sfânta Filofteia, noi tot pelerinaj spunem că este”. Evită să vorbească despre prezența masivă a rromilor cu această ocazie. Pregătirile pentru începerea sărbătorii sunt în toi, o febrilitate neobișnuită se face simțită în curtea mănăstirii. Discut cu unul dintre agenții de pază locali, un bărbat de 50 și un pic de ani, are ochi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cel de anul trecut, poate că este cu 50 de metri mai scurt, nu mai mult. După cum știu din experiențele de teren ulterioare, „capătul” rândului, intrarea lui este și cea mai frecventată de vânzătorii ambulanți. Startul îl dă o femeie masivă, îmbrăcată toată în negru, „pelerin-corectă”, de la basma la cizme negre de piele în picioare ; rostește rar și apăsat, cu o voce gravă : „pelerinajla-mormântul-Părintelui-Arsenie-Boca”, apoi mai rapid, ca și cum ar vrea să scape de propoziție, „cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai multor pelerinaje, cei doi identificau o legătură directă între rata de participare la pelerinaj și prețul din ce în ce mai ridicat al mijloacelor de transport în comun. Tendința de idealizare a trecutului este prezentă, iar atitudinea ostilă a regimului comunist față de prezența masivă a religiei în spațiul public, ignorată. Un grup mare de rromi, de toate vârstele, aduce în curtea mănăstirii un cazan mare cu sarmale. Cazanul, acoperit cu un ștergar înflorat, este purtat ostentativ, expus privirilor celor din jur, „să-l vadă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am stat anul trecut la rând la Iași: „Sfântul Ioan cel Nou este un sfânt mai aspru, mai greu de înduplecat”. Cred că înțeleg acum mai bine ce dorea să sugereze, când mă aflu chiar în fața raclei sfântului, o piesă masivă, fabricată din lemn prețios (chiparos ?), având de jur împrejur 12 plăci de metal gravate, din argint, reprezentând scene din viața și martiriul său. Mai există un strat de protecție împrejur, transparent, nu-mi dau prea bine seama despre ce material
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mâinile deasupra capului, ajutați de vecinii din jur, care se pot adăposti și ei mai bine în acest fel. Notă aparte, multe dintre umbrelele pe care le-am văzut ridicate deasupra capului poartă inscripții în limba spaniolă sau italiană (migrația masivă și „derivatele” acesteia ?). Cea mai completă și insolită protecție era afișată de un grup de patru pelerini de vârstă mijlocie, doi bărbați și două femei, care îmbrăcaseră pentru eveniment combinezoane de protecție antichimică, așa cum sunt cele pe cale le putem vedea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
locului nu făcea nici cel mai mic gest de „întrajutorare” față de aceștia. Cel mai vizibil semn al relațiilor de ostilitate față de massa pelerină din apropiere mi s-a părut a fi prezența într-o curte adiacentă a trei câini fioroși, masivi, lăsați să zburde liber, gestul având aproape ceva ostentativ în el din partea stăpânilor, de altfel, oameni cu o situație bună dacă ținem cont de cele două limuzine luxoase ale lor. Cei trei zăvozi alungau cu eficacitate orice pelerin care încerca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ea...”. Toți cei din jur spunem „da” în cor, iar doamna Mariana, brusc ușurată de povara cererii mai adaugă și „trebuie să fie și domnul jandarm de acord !”. Începând de aici, pelerinii se pot odihni mult mai bine pe gardul masiv care împrejmuiește Patriarhia ; mai exact, acesta a fost ridicat prin 2010 și are prevăzută din construcție un fel de firidă, un „brâu” de circa 15-20 de centimetri pe care te poți odihni, la o adică. Mă întreb dacă atunci când a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gest ritual, prin valorizarea virtuților teologice ale așteptării. Mă pregătesc să mă retrag spre casă, în jurul orei unu și jumătate din noapte. Rândul parcă a amorțit, iar la o estimare vizuală rapidă cam jumătate dintre cei prezenți sunt rromi. Prezența masivă a acestora marchează o turnură importantă în evoluția pelerinajului din București, acum, la această dată și oră, este pelerinajul lor, l-au luat în stăpânire prin felul lor special de a fi și de a-și manifesta bucuria religioasă. Ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cumperi în mijlocul Țării Hațegului, plină altădată de livezi de pomi fructiferi, pere italienești sau franțuzești - ce ironie tristă ! Ora 14.00. Drumul spre mănăstire. A început să fie doborâtă pădurea și în zona Prislop. Întâlnesc multe camioane care transportă lemn masiv, cu un fel de minimacara cu gheare de fier atașată de cabină. Unele dintre acestea poartă bușteni uriași, par a fi arbori seculari, legați cu lanțuri grele de metal, cum sunt cele de vapor. Pelerinajul a început să conteze în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe bulevardele din jur. Un grup de rromi agitați încearcă să le vândă baloane având forma unor personaje de desene animate, dar fără prea mult succes, mamele sunt plictisite și obosite de căldura ambiantă, amplificată și de plăcile de granit masiv cu care a fost garnisită piața și care reflectă înzecit energia termică a soarelui. Câțiva angajați ai unei firme de sonorizare se chinuie să monteze o scenă improvizată pentru „Sărbătorile Sucevei”, suprapuse cu perioada pelerinajului. Nu prea reușesc, lucrează și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Grupul de pelerini din Iași se simte protejat, chiar valorizat de identitatea sa regională. Ora 21.30. Slujba de noapte, utrenia și prohodul Maicii Domnului. Acum începe și concertul clopotelor mănăstirii, plasate pentru moment în aer liber, pe un postament masiv de lemn, în așteptarea finalizării lucrărilor la noua biserică. Instalația este manevrată de clopotari, oameni în carne și oase, și nu de o oarecare mașinărie electrică comandată prin satelit, spre marea bucurie a privitorilor din jur, care pot vedea pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
and forced to use...”. Restul titlului nu l-am mai putut vedea, tabloidul The Sun, abandonat de pelerini, era rupt chiar pe jumătate. Semne din Europa civilizată ajunse aici, pe țărmul mării, la Nicula, cel mai sigur semn al migrației masive din România ultimilor ani. La fel ca sacoșele de supermarket inscripționate în italiană, spaniolă sau suedeză, risipite și ele pe pajiște. Am mai adunat și cutii goale de conserve de pește, borcane de zacuscă, iarăși cutii, pateu vegetal și multe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
locale, gastronomia franceză și l’art de vivre tipice regiunii. Pentru o mai bună înțelegere a istoriei și evoluției pelerinajului de la Lourdes, aș dori să mai amintesc cititorilor interesați trei abordări diferite, dar care se completează reciproc : Ruth Harris, cu masivul studiu istoric intitulat Lourdes. Body and Spirit in the Secular Age (1999), Clara Gallini și a sa etnologie narativă Il miracolo e la sua prova. Un etnologo a Lourdes (1998) și antropologul britanic John Eade, cu Order and Power at
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București, demolată în iunie 1987), scriind că „o Fecioară de argint cu chip de cărbune primește, printre fumigații binemiro sitoare, dorințe care i se adresează lui Venus și Ceres” (Morand, 2000 : 181). Motivul prezenței arhetipului feminin relansează interogațiile cu privire la prezența masivă a rromilor în pelerinajul de la Iași, dar și în cadrul altor pelerinaje mariale din România (Costești, Curtea de Argeș, Nicula). Cercetătoarea Delia Grigore avansează ideea că rromii realizează o legătură între figura Fecioarei Maria și a altor sfinte cu „zeița-mamă venerată de prearienii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
covoare nu este un fenomen singular, specific României. În cadrul colocviului internațional „Woman, Families and Religiosity : Past and Present” (Colegiul Noua Europă, aprilie 2011), cercetătoarea Maria Spiliotopoulou, de la Centrul de Studii al Istoriei Moderne din cadrul Academiei din Atena, a raportat prezența masivă a rromilor greci pe insula Tinos (arhipelagul Cicladelor), în ziua de 15 august (Sfânta Maria). La fel ca și la Iași, aceștia poartă pe umeri covoare, pe care le oferă ca ofrandă. Covoarele sunt apoi dăruite Mitropoliei, care, la rândul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cadrului pelerinajului (vara 2010), când acestea erau singure, neînsoțite de bărbați. Dificultatea de a adresa întrebarea cea bună, o problemă eternă a oricărui teren de cercetare, se acutizează în condițiile precare ale pelerinajului : mase mari de oameni, cinetică maximă, prezență masivă a forțelor de ordine. Orice chestiune care vine din partea unui străin este percepută fie ca un interogatoriu, fie ca o tentativă de control din partea poliției sau jandarmeriei. Dialogul se încheie imediat și nu există altă soluție decât să te distanțezi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zeci de variante și în timpul așteptării în rând. Povestiri de acest gen pot fi inserate într-un context sociocultural precis. O minimă analiză a acestei „literaturi de miracole” trasează un portret fără fard al României primului deceniu de după 2000 : imigrație masivă, instituția familiei în suferință, explozia bolilor incurabile și un sistem sanitar falimentar. Dincolo de mirare și teologie, miracolele sunt fenomene sociale exprimate într-o mare diversitate de forme (Waida, 2005 : 6049). Tonul în general fatalist al relatărilor despre miracole poate fi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
deci un rol aparte, acolo unde apar schimbări de sens, îngustări ale distanței dintre garduri sau alte obstacole (traversări de artere de circulație) tensiunea crește, totul joacă un rol în construcția „stării de așteptare”. * Distanța dintre coadă și un obstacol masiv (un zid, corp de clădiri) contează mult. Oamenii se simt mai în siguranță lângă astfel de repere care contribuie la formarea unui mecanism de autoprotecție colectiv (Mann, Taylor, 1969 : 102). De ce pelerinii se simt în siguranță lângă zidul „protector” din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]