6,924 matches
-
căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci indirect sistemul nervos, de unde o exagerare a mizeriei și frica. Romanele sunt monografii de cartier și interesează mai ales prin aspectul colectiv. Astfel în Calea Văcărești Leia este bunica, trăind succesiv pe lângă fiii și nepoții săi. Fiica ei, Esther, se extenuează lucrând la mașina de cusut și moare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umor al absurdului pus în serviciul descrierii tragediilor proletariatului intelectual: "- Pentru ce râzi, domnule?! - Nu știu, domnule judecător. Dv. nu vă vine să râdeți uneori așa, fără pricină?!" Stoian Gh. Tudor oferă scene de vagabondaj (Hotel Maidan), Neagu Rădulescu reportează mizeriile vieții de cazarmă și ecouri de culise. Al. Lascarov-Moldovanu urmărește scopuri educative, G. Banea este încă la începutul activității, Radu Tudoran face romane comerciale ca un Cezar Petrescu mai dilatat, Mihail Drumeș și Petru Bellu scriu romane populare. LITERATURA DIALECTALĂ
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se ocupă cu cocoșați, epileptici, hemiplegici, ftizici, hermafrodiți, copii spărgători, Petru Manoliu cu declasați, clienți ai azilului de noapte, cu cazuri de homosexualitate, Pericle Martinescu cu liceeni și școlărițe la vârsta efervescentă, T. C. Stan cu proletari intelectuali, luptând cu mizeria, Ion Biberi cu copii sinucigași, bătrâni anxioși, lachei asasini, stăpâni perverși, paranoici, epileptici, George Acsinteanu cu noua generație de intelectuali români, fii ai eroilor morți în război, formând "convoiul flămînzilor". Toți acești tineri, mai mult ori mai puțin intenționat, tratează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin curentul grecesc, care conținea și câteva elemente apusene, și prin curentul vechi francez, Muntenia se influențează mai apreciabil de cultura apuseană. Așa că, pentru Muntenia, veacul al XVIII-lea, dacă e o perioadă de înjosire morală și națională și de mizerie materială, e, în schimb, o epocă de oarecare progres intelectual. În Moldova, din contra, cele două curente, curentul grecesc și curentul francez venit prin greci, nu înseamnă, ca pentru Muntenia, un progres, căci, față cu influența poloneză, ele sunt inferioare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după ce și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a lucra pentru adevăr, pentru bine și pentru frumos. În accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus cu înjosirea și mizeria din patria sa - comparație din care se naște dorința dezinteresată de bine, ce dă naștere sacrificiului pentru o cauză: idealismul. Și - lucrurile omenești sunt foarte complicate - desigur că și la cei din clasele interesate a avut rol și idealismul, căci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lipsesc la A. Russo și M. Kogălniceanu, care au fost adevărați liberali, sentimente care ni-l arată ca pe un "occidentalizat" fin, rău impresionat esteticește de societatea ieșeană, și din care vedem la Alecsandri, pe lângă, desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și ale negustorilor în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
visând un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. Toți erau nemulțumiți de starea nouă de lucruri; de aici, în mare parte, pesimismul generației eminesciene. Negustorii mici și meseriașii români au fost distruși în noua organizare a țării mai ales
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
parizianul fin, era silit să trăiască - "parizianismul". Alecsandri apoi a trăit în vremea Regulamentului, când țara era într-o stare de adâncă umilire 2 - naționalismul. Și Alecsandri a fost și un om care a vibrat, măcar cât de puțin, de mizeriile mulțimii - idealismul. Așadar, din interes de clasă și personal, din "parizianism", din naționalism și din idealism rezultă tendința sa patruzecioptistă. Dar același Alecsandri a fost o fire conservatoare, un patriarhalist - am arătat suspinul său după vremea veche și aș mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Dacă dl P. P. Carp a fost reprezentantul boierimii conservatoare, dl Maiorescu, al doilea corifeu al "Junimii", a fost reprezentantul mandarinatului intelectual. Iar când aceștia n-au vorbit în numele intereselor claselor de sus, au vorbit în numele "Statului", și nu în numele mizeriei claselor de jos. Clasa cea nouă, burghezia comercială și financiară și arhiinfima burghezie industrială, ca și profesiunile liberale născute din noua organizare a țării - aceste clase noi, care-și datorau existența noii stări de lucruri și a căror condiție de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
înflorire era această nouă stare de lucruri-, au fost mulțumite, n-au criticat nimic, nici rezultatele politice, nici pe cele economice ale introducerii formelor europene. Clasele însă care au suferit economicește pe urma acestei noi stări de lucruri, căzând în mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lucruri, căzând în mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea agriculturii, ca și procesul de ruinare a răzeșilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
doresc proletariatul agricol, atunci în numele căror interese se ridică socialiștii? În numele căror clase fac procesul societății românești de pe vremea lor? Socialiștii se ridică împotriva acelorași "roși" ai lui Eminescu, cărora ei le zic "burghezi". Și, ca și Eminescu, ei deplâng mizeria țărănimii și nimicirea meseriașilor, și în numele acestor clase se ridică împotriva formelor noi: "Meștera noastră burghezime, pentru a zidi clădirea netemeinică a întocmirii burgheze capitaliste ă introducerea formelor noi de către roși, ar zice Eminescu î, și-a luat totodată sarcina
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alte cuvinte, exportul hranei poporului, 1 Ibidem, p. 439-440. 2 "Revista socială", p. 428. încît: "producătorii mor de foame, în timp ce hrana lor se trimite peste nouă țări și nouă mări cu drumurile de fier făcute pe seama poporului". Și zugrăvind această mizerie a țărănimii, pricinuită de formele noi, socialiștii, ca și Eminescu, constată că sub vechii boieri, înainte de formele noi, țăranii stăteau mai bine1. Aceeași burghezime aduce nu numai sărăcirea țărănimii, ci și distrugerea industriei mici, a vechii industrii casnice țărănești, ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Desigur că poezia lui Eminescu e condiționată și de alți factori; dar factorul social e, fără îndoială, tristețea produsă de ruina claselor "pozitive", și această tristețe, care n-a găsit răsunet în patruzecioptiști, a găsit răsunet în tinerimea îndurerată de mizeriile claselor vechi, care a îmbrățișat "socialismul"2. Din acestea se va înțelege apoi și alt fapt: acela că Eminescu a fost considerat, acum vreo treizeci de ani, de către speța lui Cuconu Leonida și Farfuride, ca un socialist. Chiar pentru acei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca dl P. Carp), nici din cea a mandarinatului profesiunilor liberale (ca dl Maiorescu). Dar avem o dovadă, indirectă, ce e drept, chiar în opera sa literară, că marele nostru satiric face parte din categoria Eminescu, dintre intelectualii îndurerați de mizeria claselor de jos și în special a țărănimii. Cariera literară a lui Caragiale se împarte în trei perioade: întîia e a comediilor, în care atacă liberalismul; a doua, de care încă n-am vorbit, e a Năpastei, a Făcliei de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Istoricii noștri de astăzi nu vreau să mai știe nimic despre acest trecut și ne bagă pe gît fel de fel de tîmpenii. Sarmani rumuni, ați fost despuiați de tot ce ați avut frumos și măreț pentru a trăi în mizerie, întuneric și uitare! Stephan Byzantinul și Eustathiu din Tessalonic amintesc de legile matrimoniale și fețiale ale geților. Iamblichos care a trăit la sfîrșitul secolului lll al erei noastre și a murit la 333, spune despre Zamolxe că după ce s-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de barbari așa cum au mîncat lături grecii și latinii pe această temă, atunci nu ar fi existat o umilință mai mare pentru un împărat roman decît să-și dea fata unor sălbatici care se considerau egalii lui. Prea pute această mizerie antică a mincinoșilor de profesie colportată de atîtea lichele din neamul nostru. Noi ne-am pomenit înconjurați de o mulțime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca niște năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu duioșie, ceea ce trebuia să rețin. Cred că în răbdarea și în bunăvoința sa se găsea concetrată dragostea mamei, a bunicii și a lui și că această întreită iubire vibra de dorința de a salva un pui de om de la mizeriile vieții care-l amenințau. La Corbeni, în vara aceea, a anului 1935, am văzut pe masa pe care făceam lecțiile, cărțile pe care le citea unchiul Costică. Erau, printre altele: Eonul dogmatic, al lui Lucian Blaga, Istoria Pedagogiei, și Pedagogia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
basme. Spunea povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie!?! Câte mărgăritare de mare preț sparg porcii noștri în măselele lor !?! Dacă sora Nica s-a căsătorit ca fiică de gospodar, dacă fratele Dinu, ajutat de părinți și-a făcut o gospodărie onorabilă în sat, la vremea când vârsta cerea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Politehnică. S-a angajat ca electrician la o intreprindere mecanică și a fost admis la cursurile „serale” la politehnică. După un an, a trecut la cursurile de zi. .Datorită lipsurilor din organism, pe care le purta din prima copilărie, datorită mizeriei din internatele prin care a trecut, datorită eforturilor zilnice pe care le făcea ca electrician ziua și student noaptea, Titi s-a îmbolnăvit de plămâni. în acel timp eram preot în comuna Strunga din raionul Târgu Frumos. După ce a stat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
am cununat în cel mai înalt for al culturii și vieții creștine, ne-am luat angajmentul unei căsnicii creștine în fața lui Dumnezeu !! Vom nesocoti noi acest jurămînt ? Iată pentru ce sunt dispus să sufăr, să mă chinuisc, să trăiesc în mizerie, dar să nu renunț la căsnicia pe care am contractat-o în fața lui Dumnezeu. . . .Așa se înșiră și apoi se deșiră, se destramă gândurile mele. . . Marți 1 august 1950. A iubi depinde de ce ți-a dat Dumnezeu. Sunt persoanse care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-și poarte crucea, nici singură și nici cu ajutorul soțului, eu am acest curaj și voi porni cu Dumnezeu înainte. Că voi trăi sau voi muri, grija aceasta o las Mântuitorului Iisus Hristos. Că voi suferi, că voi duce viață de mizerie, aceasta îmi va fi un semn că merg pe urma pașilor lui Hristos și a Sfinților Apostoli. Miercuri 2 august. Am fost rugat să aranjez biblioteca din Rădăuți a Părintelui Vasiliu. Am lucrat la cărți până seara. Am mers la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Am plecat din biserică spunându-mi: Dumnezeu e bun, le va duce pe toate la sfârșitul lor după voia Sa cea sfântă. După amiază a venit la mine un moșneag sfătos. Cine ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede că acest moșneag desculț, cu bondița peticită, cu palmele bătucite de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat de sănătate. Deodată glasul lui s-a înduioșat, a făcut o cruce mare și mi-a răspuns: Mulțumesc lui Dumnezeu, am destulă sănătate pentru ca să duc și anii și mizeriile. Marți 23 august 1950. O
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]