9,277 matches
-
Acum mă interesează mecanismele lingvistice, a căror rigiditate le poate preface În sinucigașe sau asasine. Ele reprezintă un tip de rutină infernală. Rumegarea sau cumpănirea ideilor, de exemplu. O neliniște dezlănțuie un ritornello fatal, produce fraze care se repetă la nesfârșit, Într-un cerc toxic, epuizant și care nu progresează. Transformă victima Într-un rumegător etern, pentru că niciodată nu digeră mâncarea rumegată. Îmi amintește de o imagine din copilărie: roțile care scoteau apă din râul meu iubit, Tajo. Un animal răbdător
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
trebui să producă idei În continuare, pentru a-și atinge scopul. Unele vor fi bune, altele rele. „Eul” executiv se va ocupa de selectarea lor. Aceasta e funcția sa principală. Dilthey scria: „Atunci când pătrundem În viața unui poet, descoperim un nesfârșit proces intim de elaborări și Încercări, din care foarte puține ajung să se concretizeze”. Potrivit lui T.S. Eliot, „e posibil ca cea mai mare parte din munca unui autor, atunci când Își compune opera, să fie munca de critică, procesul de a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
studiu al psihiatriei ca specialitate medicală. Dacă, așa cum presupun, convingerile pe care le avem cu privire la posibilitatea de a fi liberi constituie o componentă reală a capacității noastre de a exista, mă tem că numărul formelor de dependență poate crește la nesfârșit, deoarece este bine cunoscută ideea că oamenii sunt condiționați de multiple influențe de ordin genetic, social, economic și psihologic. În fiecare zi sunt descoperite tipuri noi de dependență. Iată ce scrie Kenneth Gergen: „Am fost invitat, cu puțin timp În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cerebrale, sunt tăiate legăturile neuronale dintre lobul frontal și zona limbică, centrul emoțiilor, pacientul Își păstrează toate facultățile mintale, inclusiv pe cea de a raționa, Însă e incapabil de a lua decizii. În fața oricărui tip de problemă, subiectul deliberează la nesfârșit și nu termină până când un fapt extern nu Întrerupe acest proces inutil. Indecizia derivă de obicei dintr-un stil afectiv timorat, din frica de a greși sau din teama provocată de nou. Nehotărâtul preferă un lucru rău, dar deja cunoscut
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
atitudinea față de cei nefavorizați, bătrâni sau bolnavi, comportamentul cu străinii și relația cu forțele divine au fost, sunt și, probabil, vor fi problemele fundamentale. O evoluție istorică agitată și violentă a selectat metodele cele mai bune pentru rezolvarea acestui conflict nesfârșit. Inteligența comunitară, după ce a parcurs mai multe labirinturi, numește „justiție” soluția cea mai bună pentru rezolvarea conflictelor. Una este să termini cu o problemă și alta să o rezolvi. Un conflict ivit din cauza unei pășuni se termină atunci când unul dintre
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
călătorie, regretul lui Iorga „că dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech ile păduri au fost tăiate” : „Dar era măcar pădurea, scrie marele istoric, și în umbra marilor stejari și fagi se aciua o întrea gă lume de poezie vegetală, cu nesfârșite aspecte de sfioasă frumusețe. Securea a dat jos podoaba codrilor, care înfrumusețau și apărau, tot odată, țara, care‐i dădeau răcoare și ploaie, care se luptau cu aprigele călduri ale verilor de stepă și stăteau ca o perdea de ocrotire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în urbe și în județ, fie creație, fie REACȚIE la ce-am propus noi. Spiritul veacului ( G. Ibrăileanu) tinde către muncă fizică prea puțină (inclusiv ore de educație fizică în școli) și lene intelectuală... cât cuprinde ! Homo videns înseamnă vizionare... nesfârșită, cu rare emoții la violențe și la sex ! {i acesta e începutul ! Că în jurul Grupului nostru de presă se adună constant valori, în valurile transformatoare, e ușor de demonstrat. Rămâne actuală precizarea din cartea din 2006: "Demersul nostru se bazează
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu un șir de semne total imprevizibile și total neinteligibile, și Între; b. banalitate perfectă - total inteligibilă sau previzibilă - adică redundanță totală, care nu aduce nimic nou pentru receptor, dar care este foarte ușor de Înțeles, ca de pildă repetarea nesfârșită a acelorași semne. Valoarea unui mesaj pentru un receptor este dependentă de relația dintre cantitatea de noutate conținută de mesaj și cantitatea pe care este capabil să o perceapă, să o preia receptorul, din acel total. Mesajul este pentru el
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
numai avantaje, căci, în opinia lui Canli, ea ar putea explica de așijderea de ce femeile sunt, mai mult decât bărbații, predispuse la depresie. Această predispoziție și-ar putea avea originea în facultatea de a rememora, chiar de a derula la nesfârșit, aceleași amintiri neplăcute... Concluzie Dacă sunteți bărbat, faceți-vă un nod la batistă pentru a evita să uitați datele evenimentelor care sunt importante pentru cuplul dumneavoastră. Studiile arată că sunteți mai degrabă înclinat să ignorați „evenimentele legate de emoții puternice
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
În cazul celor care posedă un factor ereditar, episoadele depresive nu par să fie generate de evenimente exterioare (Kendler, Thornton și Gardner, 2000, 2001). Nu este imposibil ca ea să provină din prea marea ușurință cu care femeile deapănă la nesfârșit întâmplările nefericite... Într-adevăr, o echipă de cercetători a descoperit că femeile au o memorie mai bună decât bărbații în privința capacității de a rememora evenimentele care au fost sursă a unei emoții negative. În 2002, Canli și colegii săi au
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
o bază materială sigură. Cele două merg mână În mână. Să avem În vedere că termenul materie provine din cuvântul latin mater, care Înseamnă „mamă”. Materia este instrumentul spiritului, ea permite spiritului să se exprime pe el Însuși. Varietatea și nesfârșita bogăție de forme și structuri ale vieții se Întrupează În individualități profund diferențiate unele de altele, deși ascultând de aceleași legi generale de organizare și funcțiune. Individul este datul esențial al vieții, forma sub care se constituie și dăinuie materia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de texturile de adâncime, În care planurile de mărime ale structurilor, Începând de la elementele atomice și coloidale și până la structura Țesuturilor, se află Întro strânsă interdependență și subordonare. Toate aceste structuri diferențiate, pe care microscopul le arată În diversitatea lor nesfârșită, sunt subordonate unității centrale a individualității. Căci la Început a fost această forță de organizare, de integrare, acest principium individuations. Întregul preexistă părților, cărora le dă vitalitate și dăinuire În linia aceleiași continuități vitale. Această concepție organică și sintetică a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu trebuie să fie considerată o realitate biologică și spirituală rigidă, invariabilă, și nici ca un cerc Închis fără corelații sau prelungiri În mediul exterior cosmic sau social. Individualitatea e devenire. Cuprinderea ei În actualitate nu adâncește decât una din nesfârșitele metamorfoze vitale pe care le Îmbracă În cursul existenței. Marile etape ale vieții creează individului forme vitale adesea profund deosebite Între ele. Variabilitatea individualității introduce În noțiunea unității și fixității individului o Întinsă relativitate. Individualitatea este În același timp În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
individualității este imprecis. Nu se poate trasa o frontieră bine delimitată indicând marginile individualității; formele exterioare nu indică În realitate Întinderea organismului, izolându-l monadic de restul lumii. Prin participările lui de ordin biologic, social și sufletesc, individul Își trimite nesfârșite prelungiri de antene În mediul Înconjurător, după cum acesta din urmă Își trimite prelungirile Înrâuririlor În adâncul structurii individuale. Schimburile și conexiunile dintre individ și mediu știrbesc unitatea ideală a izolării individuale. Dar nici structura interioară Însăși a individualității nu prezintă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Din mijlocul acestui zumzet difuz, în Parlament s-au auzit doar exclamațiile ritoase ale lui Voronin - comunistul cu idei puține, dar fixe: „Vom merge pân’ la capăt. Pe comuniști n-o să-i biruie nimeni!”. Intrigile de alcov, minciuna și scamatoria, nesfârșitele schisme dintre democrați, abil întreținute de manipulatorii din culise, au sfârșit prin a spori într-un mod absurd influența politică a comuniștilor, la presiunea cărora se sparg alianțe și sunt destituiți miniștri, deși, formal, partidul lui Voronin nu se află
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
piese mutate de alții. Este imposibil să ne imaginăm că Moldova va rămâne mult timp o periferie izolată, un spațiu de carantină ce amestecă indiscernabil reziduuri comuniste, patriarhale și asiatice, în beneficiul unor despoți locali, care se vor opune la nesfârșit alinierii noastre la mersul umanității. Din nefericire, moldovenii nu sunt „nemți”, adică niște oameni temeinici, pricepuți și coerenți în acțiune, care să-și dorească și să fie capabili să realizeze un proiect național. Realitatea ultimilor 10 ani este o dovadă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în care factorul politic își va diminua influența asupra audiovizualului, apariția concurenței bazate pe criteriul valorii și al profesionalismului vor grăbi selecția „naturală” a redactorilor din TVM. Numai procedând astfel vom avea poate la TVM emisiuni respirabile, vom scăpa de nesfârșitele ore de muzică populară, de glumele cu efect tembelizant ale „umoriștilor” noștri, de „șezătorile” primitive ale lui Tudor Tătaru, de apostolatul obscur al lui Ion Druță, de faconda prolixă și arogant-servilă a lui Ion Gonța (un moderator care își „interoghează
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
atavică, o jenă stupidă și psihanalizabilă - când nu este, evident, aversiune antiromânească sau interes politic și mercantil - ne împiedică să ne asumăm identitatea națională și, pe cale de consecință, direcția pe care dorim s-o urmăm, fapt ce ne condamnă la nesfârșite orbecăieli și suferințe într-o epocă a opțiunilor clare și... profitabile, atunci când ele se întemeiază pe o conștiință clară a apartenenței la Europa, așa cum ne arată dinamica altor țări din fostul bloc comunist. Nu este nici o exagerare să afirmăm că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
moartea, scriitorul o gândește. El Își precizează propria poziție, descoperind În ea Însemnele identității. Specie hibridă - nici ficțiune sută la sută, nici document În Întregime -, jurnalul Își caută, inconștient, originile. Spre deosebire de autobiografie, În care jocul memoriei modelează și remodelează la nesfârșit formula scrierii, jurnalul se constituie dintr-o bătălie surdă cu timpul. Adică o bătălie cu moartea. În drumul jurnalului se ridică, invariabil, un obstacol de netrecut: propria sa origine. Ea limitează În dublu sens mișcările În timp ale autorului. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Rousset avansa ipoteza absenței destinatarului În cazul jurnalului intim 6, el viza, desigur, pactul secretului care, mai ales În secolul al XIX-lea, intra În regula jocului. Chiar În cazul jurnalelor intime necunoscute, păstrate de către autorii lor Într-o taină nesfârșită, ele participă la un enigmatic inventar al morții. Pomenind de insignifianță ca factor comun al jurnalului intim și al morții, aveam În vedere o anumită disperare, comună amândurora. Când, În 1905, Gide scrie: „Je m’impose d’y écrire n
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Jurnalului și, implicit, ale existenței sale. Ca În cazurile multora dintre sinucigași, Drieu e un melancolic. Asemeni lui Jean-Jacques, singurătatea și melancolia Îi provoacă indescriptibile bucurii. Element de primă importanță În constituirea precarului său echilibru mental, melancolia Îi dă senzația „nesfârșită și delicioasă, alcătuită din regretul a ceea ce nu aveam, necontenit anulată de plăcerea a ceea ce aveam”. Firește, melancolia singură nu poate fi blamată pentru finalul gest sinucigaș. De altfel, Drieu are un fel de voioșie mulțumită de sine atunci când face
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai degrabă un reflex autobiografic decât rezultatul unei analize obiective a problemelor de fond ale Franței. Jurnalul lui Drieu e, În final, documentul unei exasperări: de ce, se Întreabă el, de ce nu se termină totul mai repede? Ce rost are această nesfârșită tergiversare, această tragere de timp? Mă privesc cu un ochi care nu mai e decât În parte amuzat, În acest final de viață. Am de multă vreme sentimentul sfârșitului, or, iată că se tărăgănează. Îmi privesc caracterul repetându-și trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sau Înfrângerea Germaniei fiind În egală măsură de catastrofale. Prins ca Într-o capcană, e, tehnic vorbind, doublement foutu! Moartea e, o dată În plus, salvarea pe care o așteaptă cu un fel de liniște izbăvitoare. Își analizează și reanalizează la nesfârșit comportamentul și conchide: nu avea de ales. Ca mic-burghez, ca intelectual, ca artist, ca ființă pasională sfârtecată Între visele de viking rătăcit printre efeminații Sudului, știe că n-a avut nici o șansă de a se sustrage fascismului. Dar tocmai În numele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În Jurnalul Sylviei Plath vorbește, să nu uităm, o femeie tânără și, fizicește, sănătoasă. Problemele ei sunt, desigur, legate de creație, dar și de echilibrarea dorinței. O dorință pe care orice scriitor aparținând generației anterioare ar fi drapat-o În nesfârșite precauții lingvistice, Sylvia Plath o comunică În limbajul frust, pe șleau, al unei tinere dezinhibate, dornică să cunoască repede și intens plăcerile Împreunării trupești: Privindu-mă, În anii din urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să am o relație
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
-mi scrii că nu vrei să mă vezi la Paris și că nu vrei să vii cu mine În Italia. Când m-am Întors la Londra, n-a mai fost altă cale, iar acum trăiesc Într-un fel de iad nesfârșit și numai Dumnezeu știe ce fel de ceremonii ale vieții și dragostei ar mai putea Îmblânzi dezastrul produs. Am avut multă grijă, dar n-a fost destul, ca să nu fiu complet distrusă. Spuneai că, m-ai anunțat „brutal” că, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]