18,249 matches
-
sau mai puțin succes individualitatea și regulile care o pun în mișcare și o fac credibilă. Actualmente, foarte mulți istorici înclină să accepte că istoria relațiilor internaționale nu este istoria lumii, ci studiul rețelei de intercomunicații și interacțiune ale comunităților omenești, că noile curente („istoria totală”, „noua istorie”) nu se confundă cu istoria relațiilor internaționale pentru că ele facilitează cercetarea pe structuri de lungă durată și ignoră obiectul primordial al istoriei relațiilor internaționale, adică cunoașterea interacțiunilor (Saul Friedländer și Miklos Molnar). În ce măsură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dacă putem număra degetele unei singure mâini, care să se așeze într-o dispunere caracterologică cu deviza: fără vanitate, fără orgoliu, fără profit personal și, dacă e necesar, „fără mine în fruntea treburilor publice”, și toate acestea în pofida unor „slăbiciuni omenești” pe care a avut curajul să le recunoască chiar față de pudicul D. A. Sturdza, fost secretar al său, apoi și prim-ministru al României și depozitar nedelegat al arhivei domnitorului. Hagiografia este repudiabilă, dar, repudiind-o, nu înțelegem să coborâm în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Atunci când își propune să formuleze, prin abstractizare, sensurile evoluției umanității, N. Bălcescu se înfățișează ca un idealist obiectiv. „O rație universală se amestecă în toate”, spune el în prezentarea cărții lui Aimé-Martin, Despre educația mumelor de familii sau civilizația neamului omenesc prin femei, tradusă de I. D. Negulici și, adeseori, invocă o ordine absolută, perfectă, divină, care se înfăptuiește potrivit unui plan divin. N. Bălcescu nu consideră omul „un instrument orb al fatalității”, dar acțiunea omenească este supusă „legei absolute și universale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mumelor de familii sau civilizația neamului omenesc prin femei, tradusă de I. D. Negulici și, adeseori, invocă o ordine absolută, perfectă, divină, care se înfăptuiește potrivit unui plan divin. N. Bălcescu nu consideră omul „un instrument orb al fatalității”, dar acțiunea omenească este supusă „legei absolute și universale a libertății și a științei, căutând realizarea în omenire a dreptății și a frăției...”. Neîndoielnic că introducerea providenței în explicarea fenomenelor istorice este - așa cum au observat mai toți cercetătorii noștri - un element distonant în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în raporturi obiective. „Cum putem noi pretinde - scria Xenopol în 1882 -, afară de rare excepțiuni, ca fabricantul să împartă o parte din cîștigul său cu lucrătorul, cît timp poate înlătura de la dînsul o atare necesitate? Cea mai elementară cunoștință a naturei omenești ne va arăta neputința, ba putem zice nebunia unei asemenea pretenții. Să ne închipuim cei lipsiți de astăzi în locul celor avuți și pe aceștilalți în nevoie. Oare credem că s-ar schimba împreună cu persoanele și relațiunile necesare ce derivă din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
limitează istoria ca știință la domenii tradiționale, ci o extinde și asupra istoriei culturii, artei ș.a. Este un mod de a vedea pe care N. Iorga îl deducea - așa cum am arătat - din istoria privită „ca o unitate absolută a vieții omenești”. Și astăzi cititorul operei lui Iorga rămâne impresionat de numeroasele fire care leagă de veacuri popoarele și pe care N. Iorga le-a dezvăluit cu migala care-l caracteriza. Pentru N. Iorga ca istoric al relațiilor internaționale nu existau popoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tot ce am înfățișat până aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dacă am fi de acord ceea ce ar însemna însă să făptuim o mare nelegiuire că nu există Dumnezeu sau că el nu poartă deloc grija treburilor omenești 64". Acest fragment este invocat, folosindu-se formularea latină devenită celebră etiamsi daremus (chiar dacă am fi de acord), în sprijinul ipotezei potrivit căreia Grotius ar fi fost preocupat de elaborarea unui sistem al dreptului natural care să nu facă referire
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a propus descoperirea unui fundament solid pentru reglementarea rezonabilă a disputelor privitoare la drepturile părților aflate în conflict și care aparțin unor religii diferite. Pentru aceasta, credea Grotius, trebuie să facem apel la o lege care izvorăște nu din edicte omenești, ci din natură; nu din cele douăsprezece table ale dreptului roman, ci "din esența filosofiei"68. Grotius nu neagă faptul că oamenii își urmăresc interesele proprii, dar observă că fiecare om simte "o anumită înclinare de a viețui laolaltă cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fundamentală, Leviathanul (1651): oamenii nu sunt ființe sociale "de la natură", nu au nicio dorință naturală de a trăi împreună, iar societatea nu este căutată din iubire pentru ceilalți 76. Pentru Hobbes egoismul pare să fie principalul și, probabil, unicul motiv omenesc operant: "noi nu căutăm în mod natural să viețuim în societate doar de dragul de a o face, ci pentru că acest lucru ne-ar putea aduce prețuire sau avantaje, iar acestea le dorim înainte de toate, și nu doar în al doilea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
avantaje, iar acestea le dorim înainte de toate, și nu doar în al doilea rând"77. Interesul propriu este cel ce ne determină să întemeiem societatea, dar ne provoacă totodată și imense dificultăți în a o conserva 78. Totuși, teza egoismului omenesc universal nu este "atotstăpânitoare" în teoria lui Hobbes, așa cum au considerat-o criticii săi. Anumite aversiuni și dorințe dominante, pe care le simt toți oamenii, pot explica dispoziția naturală către conflict: teama de moarte, pe care încercăm să o evităm
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
găsească în condiții de paritate reciprocă, dovedind, prin aceasta, o obiectivitate impersonală și o mediere între două extreme injuste"219. Dimpotrivă, Cicero aprecia că nu tot ce se cuprinde în legile pozitive este bun și just. Ignoranța și alte defecte omenești se pot amesteca în făurirea legilor, așa că sunt unele legi care nici nu își merită numele acesta. Numai când este justă o lege merită considerație. El apără justiția împotriva dreptului, afirmând că "există uneori nedreptăți rezultate dintr-un anumit abuz
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
obține înlăturarea răului, am vorbi în chip potrivit numind procedeul "purificare"", căci "sufletul nechibzuit este rău și descumpănit", iar răutatea "reprezintă o boală a lui"143. Potrivit lui Aristotel, fundamentul pedepsei rezidă în necesitatea ei socială: " Astfel în faptul de justiție omenească, pedepsirea și pedeapsa justă a vinovatului sunt fapte de virtute; însă acesta este și un fapt al necesității, adică nu e bun decât pentru că e necesar"144. Dar, dincolo de această latură utilitaristă, Aristotel îi recunoaște pedepsei și un rol de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
op. cit., p. 186. 97 Ibidem, p. 202. 98 Ibidem. 99 Șt. Georgescu, op. cit., p. 58. 100 J. B. Schneewind, op. cit., pp. 202-203. 101 J. B. Schneewind, op. cit., p. 203. 102 J. Locke, An Essay concerning Human Understanding, (Eseu asupra intelectului omenesc), II, XXI, 55, coord. Peter Nidditch, Oxford, 1979, p. 249, apud. J. B. Schneewind, op. cit., pp. 203-204. 103 J. B. Schneewind, op. cit., p. 216. 104 J. B. Schneewind, op. cit., p. 216. 105 Șt. Georgescu, op. cit., p. 87. 106 G. del
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
propune dezvoltarea capacității empatice, prin antrenarea copiilor în exerciții simple de expresivitate corporală (mimă, pantomimă) conștientizându-și emoțiile, stimularea unei atitudini deschise, empatice, cooperante prin implicarea activă și constantă în activitate. Sarcina: Se porneste de la ideea că, în teatru, corpul omenesc reprezintă un instrument de lucru. Ca niște adevărați actori, copiii vor învăța să se exprime atât prin cuvânt, cât și prin gest (mimă-pantomimă). Astfel ei vor descrie, vor exprima cu ajutorul corpului (cap, trunchi, brațe-mâini, picioare) câte o emoție/sentiment/stare
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
secțiunile "Africa" și "Asia" ce preceda în cronologia lumii celelalte două profeții, "America" și "Europa". Reprezintă verigă de legătura dintre sfîrșitul poemului The Book of Ahania și începutul poemului America a Prophecy. Relatează evenimentele ce au loc de la începutul civilizației omenești, i.e. după ce Urizen impune ordinea să în lume, descrise la sfîrșitul poemului "Cartea lui Urizen" (aducerea de către Urizen a religiei în Africa, si înălțarea lui Orc, i.e. nașterea Revoluției, în Asia), și pînă la Revoluția Americană. Urizen da omului legile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aur auricular: Vala, 6, 250: "Urechile/ Că un urcuș de aur ce șerpuiește-n jur spre ale cerurilor ceruri"). ¶ Franz Anton Mesmer susține că forța mentală (în 1775 va numi această putere "magnetism animal") are o puternică influență asupra corpului omenesc. Romanticii par a fi adoptat această teorie în organicismul tipic romantic; mai mult, extinzînd-o în teoria imaginației romantice cu acoperire ontologica practic infinită. ¶ Este descoperit azotul (independent unul de altul, de Daniel Rutherford, J. Priestley, K.W. Scheele și H.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o mică hartă lunară. ¶ Apare De generis humani varietate / Despre varietățile naturale ale omenirii de J.F. Blumenbach (antropolog german), în care omenirea este împărțită în 5 rase (caucazienii/albii, mongoloizii, amerindienii, malaiezienii și etiopienii). Blumenbach susține că albii sînt rasă omenească originară, care a degenerat ulterior în celelalte categorii datorită condițiilor de mediu. ¶ Pierre-Simon Laplace propune un model mecanicist-determinist de univers, în care viitorul e perfect previzibil dacă sînt cunoscute toate forțele (masă, poziție, viteza) ce acționează asupra tuturor lucrurilor în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să rămînă aici vreme de 10 ani. Vecinătatea pastorala imediată, aproape "edenica", a fost treptat integrată în mitologia lui Blake: Lambeth este o "vale încîntătoare", un loc plin de copaci și cîmpii întinse, în care însă există și mărcile cruzimii omenești precum orfelinatul. Pentru a ilustra dragostea lui Blake și Catherine față de împrejurimile Lambeth-ului, Thomas Butts, unul dintre prietenii apropiați ai lui Blake, povestește că într-o zi, venind în vizită la soții Blake, a fost șocat să îi găsească pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
36 ani] Imprimă o nouă ediție, ușor modificată, a Cîntecelor inocentei, la care adaugă și Cîntecele experienței (Songs of Innocence and of Experience / Cîntecele inocentei și ale experienței, 1794/1801). Dublă culegere avea subtitlul "Cele două ipostaze opuse ale sufletului omenesc", adică inocentă în care imaginația copilului nu este decît o completare a propriei evoluții, și experiența în care aceasta se lovește de reguli, de moralitate și reprimare. Apar și Europe a Prophecy și The Book of Urizen. În poemul Europe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în care legile arbitrare ale lui Urizen au fost instituționalizate. Blake condamnă viziunea materialista asupra lumii îmbrățișată de oameni de știință și filosofi că Newton și Locke. Filosofia lor este numită "a celor cinci simțuri". Potrivit acesteia lumea și mintea omenească sînt ca niște mașini industriale ce operează în virtutea unor legi fixe, fiind lipsite de orice imaginație, viața spirituală sau creativitate. Sfîrșitul poemului însă indică faptul că regenerarea omului din starea să decăzuta este iminentă. Venirea lui Orc anunță nu doar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
oara electroliza apei (că experiment invers celui prin care se demonstrase că apa se obține din combinarea hidrogenului cu oxigenul). ¶ Savantul german Karl F. Burdach inventează termenul "biologie" pentru studiul morfologiei, fiziologiei și psihologiei umane. ¶ Marie-Francois Bichat studiază modificările organelor omenești după moarte. Examinînd spectrul luminii solare cu ajutorul unor prisme (și alte instrumente de măsurat temperatura), William Herschel descoperă radiația infraroșie (solară), care, desi invizibilă, produce cea mai mare cantitate de căldură (este cea mai caldă); pune astfel bazele fotometriei stelare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
treptat să ocupe o poziție de prim rang în ceea ce privește activitatea științifică mondială. ¶ William Hyde Wollaston întreprinde cercetări privind afirmația lui Francesco Grimaldi (secolul al XVII-lea) potrivit căreia mușchii produc vibrații în timpul contracțiilor și relaxărilor; concluzia lui este că mușchii omenești au o frecvență de 23 pulsații pe secundă. ¶ S.F. Hahnemann introduce homeopatia (Reguli și principii ale vindecării raționale). ¶ Apare Zur Farbenlehre / Despre teoria culorii de J.W. von Goethe, în care este respinsă teoria lui Newton potrivit căreia lumină albă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
neînțeles rapsodie", "total inexplicabilă"34. În 1811, Robert Southey a numit poemul Jerusalem "un poem perfect nebunesc", în timp ce Allan Cunnigham, singurul critic care a menționat The Book of Urizen, a spus că "versurile sălbatice" ale acestui poem depășesc "orice înțelegere omenească", "ce a vrut să spună prin ele chiar și soția lui a declarat că nu ar putea spune, deși era sigură că acestea aveau o semnificație, și încă una aleasă"35. Cunnigham consideră că Jerusalem este un poem "sălbatic", "straniu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și energia infinită a iubirii (în Milton Blake arată că înăuntrul Centrului se află Eternitatea care își extinde pururi porțile 88), iar Tharmas-Tatăl este Circumferință (cf. Jerusalem, 12, 55), cuprinzînd în totalitatea unității sale infinitul energiei, si astfel generînd trupul omenesc limitat în forma sa naturală. Despre energie și relația trup-suflet Blake spune următoarele: "1. Omul nu are un Trup deosebit de Sufletul său; căci ceea ce se cheamă Trup este o parte din Suflet pe care o discern cele cinci Simțuri, principalele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
perceperea ansamblului Armonie(Los)-Dizarmonie(Urizen) al (Macroși Micro-)Cosmosului [Macrocosmul este "Oul Lumii" Mundane Egg sau "Marea Timpului și Spațiului" Șea of Time and Space -, i.e. Marea lui Los și Enitharmon; Microcosmul este "Albion", omul/gigantul primordial, arhetipul trupului omenesc androginic ce corespunde în totalitate Macrocosmului și este guvernat de cei patru Zoa; androginul se dezbina cosmic în Adam și Eva, rolul acestui cuplu primordial fiind jucat în Vala VIII de către cuplul Los-Enitharmon, i.e. ansamblul timp-spațiu], și către perceperea ansamblului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]