6,319 matches
-
este estimată a fi inferioară celei a părinților primesc adesea mai mulți bani decât cei care se află la un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că „ajutoarele financiare participă la strategia părintească de luptă contra riscului de decădere socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că „ajutoarele financiare participă la strategia părintească de luptă contra riscului de decădere socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația vârstnică). Ajutoarele materiale - În ceea ce privește darurile materiale părintești, acestea se concretizează atât În bunuri private, directe, Între părinți și copii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația vârstnică). Ajutoarele materiale - În ceea ce privește darurile materiale părintești, acestea se concretizează atât În bunuri private, directe, Între părinți și copii, cât și În prestații sociale oferite tinerilor (burse de studiu, indemnizații de șomaj etc.). În mod paradoxal, cercetările empirice arată că, oricare ar fi veniturile lor, părinții tind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi veniturile lor, părinții tind să le acorde mai mulți bani, În special, copiilor care sunt beneficiarii unor ajutoare sociale, În defavoarea celorlalți copii, ce nu primesc astfel de ajutoare. În acest fel, ajutoarele sociale au un efect pozitiv asupra comportamentului părintesc: aceștia Își măresc eforturile pentru a putea participa mai activ din punct de vedere financiar la studiile tinerilor, la cazarea acestora Într-un apartament În locul unei camere la cămin etc. În opinia noastră, putem presupune că, În absența ajutoarelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întreținerii copiilor și, În consecință, aceștia din urmă ar trebui să opteze fie pentru rămânerea la domiciliul părinților, fie pentru intrarea timpurie pe piața muncii. Aceste mecanisme sociale subliniază, Încă o dată, impactul protecției sociale asupra destinelor individuale. În ceea ce privește ajutoarele financiare părintești, după cum susține Jean-Hugues Déchaux (1994), acestea reprezintă un factor determinant În creșterea inegalităților sociale. Attias-Donfut Îl contrazice pe Déchaux, spunând că, În realitate, orientarea sistemică a darurilor - financiare și materiale - de la cei vârstnici către cei tineri corespunde darurilor făcute de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Aproape două treimi din copii care trăiesc cu părinții mai În vârstă sunt celibatari. Din partea părinților, reciprocitatea se exprimă prin dăruirea locuinței copilului rămas la domiciliu, acesta fiind privilegiat În raport cu frații și/sau surorile lui. Din partea copilului rămas În casa părintească, reciprocitatea se exprimă prin Îngrijirea părinților și prin creșterea nivelului economic (ca urmare a câștigurilor obținute de către copil). În opinia sociologilor francezi, acest aspect se regăsește mai frecvent În cazul copiilor aflați pe scara unei mobilități sociale ascendente (Attias-Donfut, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
despre relațiile și schimburile - de bunuri, servicii și bani - ale fiecăreia dintre generații cu celelalte două. În cazul selectării fiului sau a fiicei adulte, au fost reținute două criterii de vârstă: În cazul În care acesta/aceasta părăsise deja căminul părintesc, atunci vârsta minimă pe care trebuia să o aibă pentru includerea În eșantion era de 18 ani; dacă Însă copilul adult mai locuia, Încă, În căminul părintesc fără să studieze, atunci vârsta minimă era de 22 de ani. Când În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două criterii de vârstă: În cazul În care acesta/aceasta părăsise deja căminul părintesc, atunci vârsta minimă pe care trebuia să o aibă pentru includerea În eșantion era de 18 ani; dacă Însă copilul adult mai locuia, Încă, În căminul părintesc fără să studieze, atunci vârsta minimă era de 22 de ani. Când În generațiile extreme existau ambii părinți și/sau mai mulți copii adulți, atunci alegerea unui singur membru din fiecare generație se făcea În mod aleatoriu (Attias-Donfut și Renault
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea jos undeva din pricina mulțimii păcatelor. Fiul tunetului, minunându-se de lucrul acesta și 44 Tâlcuirea Pr. Stăniloae
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea jos undeva din pricina mulțimii păcatelor. Fiul tunetului, minunându-se de lucrul acesta și înțelegând covârșitoarea dragoste a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mâncare: Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine și să săvârșesc lucrul Lui (In. 4, 34)? Oare nu se vede și de aici că își făcea o plăcere și o bucurie din împlinirea voilor părintești, adică din readucerea la mântuire a celor alunecați în pierzanie? Nu e nici o îndoială”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a X-a, cap. al doilea, în PSB, vol. 41, p. 949-950) „Căci I se aduce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
era rob; Iisus S-a înălțat la cer, căci era Stăpân. Ilie în căruță de foc; Iisus pe un nor. Când trebuia să cheme pe rob, a fost trimis tron împărătesc. Dar nu numai tron împărătesc, ci chiar tronul cel părintesc. Că și despre Tatăl a spus Isaia: Iată, Domnul stă pe nor ușor (Is. 19, 1). Așadar, pentru că Tatăl stă pe nor, pentru aceea a trimis și Fiului norul. Ilie, când s-a înălțat, a lăsat cojocul pe Elisei; iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
respinsă. La vârsta de zece ani, tatăl său i-a propus să vină să trăiască împreună cu el și cu sora sa și familia a lăsat-o să aleagă dacă dorește să rămână la mătușa sa sau să revină sub acoperișul părintesc. Această alegere a fost angoasantă și sfâșietoare. In final a decis să revină și să trăiască împreună cu tatăl său și cu sora sa, dar a continuat să-și petreacă vacanțele la mătușa sa. După o anumită perioadă de timp ea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la aproape 150 de mile la nord de Benares, în zona depresionară Terai, din Nepalul actual. În același spațiu geografic activase cu ani înainte Zarathustra. Simțind că va naște în curând, Măyă a plecat de la palatul soțului ei spre casa părintească, cu intenția de a naște acolo, însă nu a mai reușit să ajungă și a născut în parcul Lumbīnī, astăzi orașul cu același nume, la porțile Kapilavastului. Cercetările arheologice atestă faptul că Buddha este un personaj istoric și că el
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
naturii proceselor cognitive și afective implicate. * Explicația fiziologică Unii autori afirmă că diferențele de comportament între bărbați și femei depind de factori genetici. În opinia lor, atât femelele la animale, cât și femeile sunt puternic implicate în îndeplinirea unor obligații părintești (gestația, lactația, grija maternă), fapt ce accentuează diferențele. Masculii dominanți au mai mari șanse de a fi aleși de către una dintre femele pentru că ele îi preferă. Masculii dominanți ar avea deci mai mari șanse de a se reproduce și de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sufoca pe copil, bazată pe ideologia care spune că un copil își poate dezvolta de unul singur competențele, o familie dezorganizată sau incapacitatea părinților de a se impune în fața propriilor copii. Comportamentul martorilor și percepția abandonului de către copil. Impactul maltratării părintești poate fi atenuat dacă copilul sau adolescentul înțelege că experiența sa nu este regulă (Staub, 1996). Intervenția altor persoane din familie sau din mediul apropiat și îndepărtat poate juca un rol considerabil în această conștientizare. Atunci când cei din jur nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rezolve problemele sociale într-o manieră deviantă, forțându-i practic să se abată de la normele sociale și să reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este una dintre primele strategii psihologice folosite pentru întărirea sentimentului de securitate. Sentimentul de vinovăție este cu atât mai puternic cu cât copilul resimte o anumită ostilitate față de părinți. Vinovăția îi conferă copilului speranța de a evita pedeapsa respectând regulile părintești. Această strategie transferă toată responsabilitatea copilului, făcându-l să-și creeze o imagine de sine negativă. Continuarea maltratării astfel justificată de către copil fixează în mintea acestuia o auto-percepție devalorizantă și nu-l împiedică să considere lumea un loc ostil. La
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provocat chiar ele conflictul. Istoria familială a primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în a prelucra informațiile sociale într-o manieră adecvată și în a reacționa eficient (Dodge, 1993; Dodge et al., 1990). Prelucrarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un ansamblu de procese care duc la învățarea unui număr considerabil de acte de delicvență, reprezentând fundamentul pentru o personalitate antisocială. Copilul este atras în capcana delicvenței precoce din cauza ineficacității măsurilor disciplinare părintești precum confruntarea directă provocată de pedepsele foarte severe sau tendința părinților de a reacționa negativ la comportamentele negative ale copilului. Conflictele severe dintre părinți și copil se termină adesea cu reacții de furie și pedepse fizice (Debaryshe, Patterson Capaldi, 1993
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
antisociale și coercitive se extinde în afara familiei (Ramsey, Patterson și Walker, 1990 citat de Dishion et al., 1994). Într-o perspectivă asemănătoare cu cea oferită de teoria învățării sociale, Patterson explică dezvoltarea agresivității la copii, subliniind importanța rolului măsurilor disciplinare părintești în formarea credințelor ce influențează motivațiile și comportamentele agresive. Cercetările efectuate de Dodge și colegii săi permit explicarea mecanismelor subiacente dezvoltării comportamentelor agresive prin intermediul proceselor indirecte și inadaptate de prelucrare a informației sociale precum atenția insuficientă la semnalele sociale, atribuirea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea. Într-un studiu, Hoffman (1960) i-a interogat pe părinți în vederea identificării modalităților folosite pentru a-i controla pe copii. Ulterior copiii au fost urmăriți în timp ce se jucau cu alți copii. Rezultatele au arătat că folosirea arbitrară a puterii părintești, adică pedepsirea copilului fără explicație și justificare, corelează pozitiv cu manifestările ostile ale copilului în cadrul școlii. Părinții care se folosesc de puterea lor într-o manieră arbitrară și cei autoritari cu copiii lor îi învață pe aceștia două lucruri: (a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în calitate de consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta Poeme (1973), C. se afirmă în domeniul criticii literare, considerată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
mult timp împreună. Studiile au arătat că 46% dintre copiii de 9-14 ani petrec în medie 3-4 ore pe zi cu părinții în weekend-uri. Restul timpului și-l petrec cu grupul de prieteni. Acest lucru nu înseamnă însă responsabilitate părintească. Mesajul primit de copil poate îmbrăca în mare parte următoarea formă: „atât timp căt nu ne stresezi pe noi, cât nu ne împiedici în activitățile noastre, poți sta cu prietenii tăi.” Aceasta creează însă o distanță între părinți și copii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
31. Nebunul își pierde controlul asupra propriului eu; de acum încolo, sufletul său se află în mâinile psihiatrilor, psihologilor și infirmierilor, care decid ce fel medicamentație și ce fel tratament trebuie să urmeze pentru a fi recuperat. Toată această "grijă părintească" a personalului din azilele psihiatrice a fost problematizată de Foucault. Doar într-o societate precum cea europeană din secolul al XVIII-lea, o societate în curs de eliberare de absolutismul monarhic, a putut fi observată nebunia ca stare cotidiană, arătată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]