15,863 matches
-
bibliotecă a școlii, a cărei absență o resimțea dramatic în perioada școlii palatine carolingiene. Într-o altă epistolă (12, în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. IV) scria: Sed ex parte desunt mihi... exquisitores eruditionis scolasticae libelli, quos habui in patria per bonzam et devotissimam magistri mei industriam (vel) etiam mei ipsius quaelemcumque sudorem („Dar, pe de o parte, îmi lipsesc cercetătorii cărții de învățătură scolastică, pe care i-am avut în patrie prin buna și dezvoltata strădanie a profesorilor mei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mihi... exquisitores eruditionis scolasticae libelli, quos habui in patria per bonzam et devotissimam magistri mei industriam (vel) etiam mei ipsius quaelemcumque sudorem („Dar, pe de o parte, îmi lipsesc cercetătorii cărții de învățătură scolastică, pe care i-am avut în patrie prin buna și dezvoltata strădanie a profesorilor mei sau chiar prin sudoarea mea, oricum ar fi fost aceasta”). Dar călătoriile par să-l fi ajutat mult. Pe când avea 36 de ani (și se credea încă adolescens!) călătorise cu mult folos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-și contureze sistemul pansofic și să-și clarifice ideile de reformă pedagogică universală; cu frații Hartlib, în special cu Samuel, va întreține o colaborare lungă pentru punerea în practică a ideilor sale. În 1614, după obținerea doctoratului, a revenit în patrie ca profesor la școala latină din Prerau. În 1616, frații boemieni l-au ales pastor, în anul următor s-a căsătorit cu Magdalena Vizovska, fata primarului din Prerau. În tot acest timp lucra la o imensă enciclopedie în limba cehă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a iubirii dintre Logos și Psyche, dintre Cuvântul Divin și Sufletul Omenesc. Iar talmudiștii târzii ai evreilor europeni răspândiseră interpretarea politico-spirituală după care dialogul dintre mire și mireasă, dintre Solomon și frumoasa păstoriță Sulamita este legământul sacru dintre rege și patria sa. Într-o astfel de manieră trebuie citită și cartea lui Andreae. Renunț să mai detaliez povestirea și să decriptez simbolurile străvezii pe care ea le cuprinde. E limpede că avem de-a face cu un program de reformă generală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autorul formulează „rugăminți și avertismente” privind aplicarea „marii reforme”. El le cere savanților și politicienilor să nu se eschiveze de la obligațiile ce le reveneau. Oare nu este datoria unui bun cetățean de a întreprinde tot ce este posibil pentru propășirea patriei sale și să nu îi priveze prin nimic pe concetățenii săi de posesiunea comună? ș...ț Acela nu ar fi un prieten al neamului omenesc care ar aprecia ceva mai mult decât binele comun ș...ț25. Observați: „bunul suprem” (summum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
opoziției dintre lumea noastră justă și lumea lor, injustă, dintre ai noștri, cei buni, și alții, neapărat răi. Patria-mamă are solicitudinea unei ocrotitoare, își iubește fiii și evită asumarea rolului de părinte-șef sau de ghid care acordă autonomie. Fiii patriei, bine socializați, rămân mereu copiii sau adolescenții dependenți de autoritatea mamei binefăcătoare. Tentația simplicității, etichetă și simbol al purității, dar ascunzând, de fapt, uniformitatea și opoziția față de elitism, alimentează agresivitatea față de cei care sunt altfel, complicați și netransparenți. Cei educați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relaxare cu acest nume. Ministerul Educației și Învățământului însărcinează membrii fostului Institut de Psihologie să o studieze (în 1981). Aici se elaborează un referat negativ, din cauza unui ritual cu caracter mistic ce însoțește tentativa de relaxare. Dar, deodată, revista Pentru patrie (editată de Ministerul de Interne) insinuează că prin aplicarea acestei metode se realizează o propagandă subversivă. Urmează o anchetă, un scandal întreg, referatul institutului nu se mai găsește, institutul e desființat, cercetătorii (doctori în știință, autori de cărți) sunt trimiși
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acest fel, ordinea lucrurilor ce se petreceau în spațiul public, o ficțiune secretată de ierarhi, avea o existență paralelă celei în care oamenii își trăiau cotidienitatea. Conștientizarea acută a acestui fapt mi s-a produs la o serbare a șoimilor patriei la care picasem din senin, venind să-mi iau copilul de la grădiniță. Evident, n-am putut face nimic decât să rămân și să văd, în compania altor părinți, cum se produc cele mai mici vlăstare ale patriei. Educatoarea, o femeie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
serbare a șoimilor patriei la care picasem din senin, venind să-mi iau copilul de la grădiniță. Evident, n-am putut face nimic decât să rămân și să văd, în compania altor părinți, cum se produc cele mai mici vlăstare ale patriei. Educatoarea, o femeie matură, nemalformată de indicațiile primite, a început programul artistic cu câteva cântecele în grup. Textul unuia dintre ele l-am recunoscut recent: Astăzi, Românie dragă, Te admiră lumea-ntreagă. Românie, parcă ești Cosânzeana din povești, Iar Partidul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui stup, solidar, mistic și organic atașat partidului, antrenat în psihoza triumfalismului naționalist. Valul a pornit de sus în jos, ajungând la vârste fragede, prin inventarea - probabil, ideea unui culturnic creativ - a celei mai ridicole categorii de actori sociali: șoimii patriei. Exista o producție interesantă privind practicile ideologice, pe care în comunism nu le-am perceput în dimensiunea lor de delir grotesc sau care astăzi ni se par în toată patologia lor. Psihologic vorbind, evocările memoriei au răgazul distanțării. Kundera exprimă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de unitate organiza activitatea pionierilor, de la primirea de noi membri până la îndeplinirea sarcinilor de colectare. Acestea erau colectarea de hârtie, de fier vechi, de plante medicinale. Dar trebuia și sa ne îndeplinim planul de abonamente la revistele Cutezătorii și șoimii patriei. Comandantul instructor răspundea și de «agitația vizuală» din școală, adică trebuia să fie atent câte tablouri cu tovarășul erau în școală, unde trebuiau agățate, răspundea de steaguri, sloganuri, insigne, panouri slăvind regimul... Un alt coșmar era creșterea viermilor de mătase
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
confidențial, dar neechivoc, menit să lanseze o relație pe termen lung. Deși „legenda”, adică minciuna, e redată cu acuratețe în rapoartele care precedă semnarea lui, „Angajamentul” pretinde că recrutarea s-a făcut „pe baza sentimentelor patriotice”. Se invocă deopotrivă „apărarea patriei de dușmani” și obligația legală (fără vreo trimitere la textul unei legi concrete) de a colabora „în mod organizat și secret” cu Securitatea. Puțini erau cei atât de curajoși sau de abili încât să evite semnarea unui contract bazat pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lor secrete, de care atârna „soarta țării”. Plasată în asemenea circumstanțe, semnarea „Angajamentului” devine aproape un gest inofensiv, dacă nu unul de-a dreptul inocent. Ce discernământ i se poate cere omului obișnuit în fața căruia purtătorul de uniformă invocă apărarea patriei de dușmani și obligația legală de a semnala orice pericol la adresa țării? Oricât de șubredă li s-ar părea maximaliștilor sau radicalilor, varianta colaboratorului naiv e bine susținută de dovezile arhivistice: doar ea poate explica mulțimea de dosare de rețea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
informatorul, cât și victima lui. Desigur, nu toți semnatarii notelor informative sunt niște turnători cinici, zeloși și bine răsplătiți. Informatorul „de ocazie”, recrutat prin constrângere sau prin legendare, care realizează în scurt timp în ce constă misiunea de „apărare a patriei și poporului”, se află de multe ori într-o postură mai dramatică decât cea a victimei sale. Dosarele de rețea deschise „la normă”, mai ales în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, descriu uneori situații incredibile: informatori care mimează prostia pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu ce prilej făcuse așa ceva. Unul dintre străluciții oameni de reportaj, Gheorghe Fărtăiș, după ce își scria textul - ca nimeni altul mai frumos -, înainte de a merge la dactilografă, cerea să ne retragem pentru a descoperi unde s-a vorbit despre frumusețile patriei, hărnicia oamenilor și, repede, se potriveau trimiterile. Extrema era copierea textului integral din Scânteia ori alt ziar central sau local consacrat problematicii la zi. Pentru a diferi între ele, cât de cât, se începea cu paragraful de sfârșit și se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cele ale epocii”. În înțelegerea semnificațiilor psihosociale ale decretului antiavort, în relația memorie socială - conținuturi normative și limbaj, de reținut este apelul politic ce-a însoțit popularizarea lui. Editorialul Scânteii din numărul ce publică decretul fusese intitulat „Copiii noștri - copiii patriei noastre”. În finalul articolului, în limbajul propagandistic cunoscut, se lansează „chemarea”: „Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român adresează în același timp un apel întregii populații, muncitorilor de la orașe și sate, pentru a înțelege bine că asigurarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
popor, ce s-a mândrit întotdeauna cu familii durabile, cu mulți copii, pe care i-a crescut în dragoste, asigurând în acest fel vitalitatea, tinerețea și vigoarea întregii națiuni. Astăzi mai mult ca oricând, avem înalta obligație de a asigura patriei noastre noi și noi generații care să contribuie la înflorirea națiunii noastre socialiste, la triumful socialismului și comunismului în România”. Limitarea libertății individuale era motivată așadar ca „datorie patriotică” în „spiritul tradiției românești”. După publicarea decretului antiavort, dintre ipostazele femeii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
termen lung, în „moștenirea” legislației antiavort poate fi conținut și „sindromul neajutorării învățate” (Seligman, 1975), ce explică parțial neglijarea planningului familial. Altă consecință însemnată datorată reprezentărilor remanente condiționate de ideologia comunistă (a se aminti schema indusă propagandistic „copiii noștri - copiii patriei noastre”) poate fi lipsa de responsabilitate a părinților față de creșterea și educarea copiilor lor, pe care-i încredințează cu ușurință centrelor de plasament sau îi abandonează. Astfel, în România, în 1993 erau 158 078 de copii instituționalizați și circa 5
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
copii”, Scânteia, 24 septembrie. Stoetzel, J. (1963), La psychologie sociale, Flammarion, Paris. Todorov, T. (1995), Les abus de la memoire, Arlea, Paris. Trebici, V. (1991), Genocid și demografie, Humanitas, București. Vasilieva, L. (1993), Doamnele Kremlinului, Universitas, Chișinău. *** (1996), „Copiii noștri - copiii patriei noastre”, Scânteia, 2 octombrie. *** (1996), Decretul nr. 770/1966, Scânteia, 2 octombrie. Afacerea „Meditația Transcendentală” - o răfuială cu psihologia și psihologiitc " Afacerea „Medita]ia Transcendental\” - o r\fuial\ cu psihologia [i psihologii" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" A trecut aproape un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
părerea cercetătorilor) și experimentul în sine durează doar cinci zile. Apoi se întocmește un raport preliminar în care se formulează rezerve cu privire la ritualul utilizat de instructor, propunându-se înlocuirea acestuia. Experimentul este întrerupt. La câteva luni însă, în revista Pentru Patrie, editată de Ministerul Afacerilor Interne, apar o serie de articole în care se dezvăluie că la Institutul de Psihologie, sub masca unui experiment științific, se desfășoară o propagandă subversivă pentru un „guvern mondial al păcii și înțelegerii universale” (păcat capital
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
organ al Comitetului Central al PCR, pe 1983, la p. 314, sub titlul „Lumina neagră”, se află capitolul „Un drog psihic: secta Meditația Transcendentală”. Aici există referiri la trei articole, care au apărut la începutul anului 1982, în revista Pentru Patrie, organ al Ministerului de Interne, care au deschis campania oficială împotriva MT, transformată apoi într-o calomnie generală împotriva intelectualilor. Asociația profesională a psihologilor români, o secție a Asociației Internaționale a Psihologilor, care nu era foarte activă și cu influență
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
individul, însă tocmai această atitudine a făcut ca sistemul să fie antisocial. Nu trebuie apoi uitat că transcendentul - sau ceea ce se află „dincolo” - a fascinat întotdeauna orice intelectual preocupat și de alte „lumi/fenomene” din afara experienței cotidiene sau a granițelor patriei, de netrecut corporal. Atracția unei metode de relaxare prin transcendere era stimulată de oferta lărgirii măcar a granițelor conștiinței, dacă nu ale țării, și, cum erau nemulțumiți de ceea ce oferea „teritoriul” ei, au testat, pe o „hartă” mentală, o zonă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la primul titlu. În coloanele publicației semnează Nicolae Nicoleanu, Radu Ionescu, August Peșacov, Gheorghe Chițu și Toma Strâmbeanu. Se reiau și poezii de C. D. Aricescu, G. A. Geanoglu (Odă la Safo) sau de I. C. Fundescu (Italia la 1860, La Patrie, La damele române, Soldatul român). Tot reluări sunt „două arii” din canțoneta comică Surdul, „compusă și executată de dl I. Caragiali și publicată de curând la București”. Câteva traduceri din Lamartine (Charlotte Corday - fragment din Istoria girondinilor), Al. Dumas (Frații
VOCEA OLTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290616_a_291945]
-
numărul mare de colaboratori din Transilvania: Ion Agârbiceanu, Ștefan Meteș, Emil Isac, Al. Vaida Voevod, George Sofronie, Teofil Bugnariu, N. Ghiulea, Sever Stoica, Ștefan Bezdechi, Victor Iancu, Aron Cotruș, Aurel Vlad, Iuliu Maniu, mai toți prezenți și în paginile cotidianului „Patria” de la Cluj. Dintre ceilalți semnatari sunt de amintit N. Iorga, I. G. Munteanu, Const. Mihăileanu, Vlad Dimitriu, George Murnu, I. Crăciun, Grigore Gafencu, Eugeniu Sperantia, Ion Mihalache, Pan Halippa. Articolele culturale sunt numeroase: N. Iorga, Înfățișarea prin literatură, Ștefan Meteș
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
Grigore Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba, Radu Pușcariu), editează în 1933 revista avangardistă „Herald”, rămasă la un singur număr, unde semnează proza Deschidere la un banchet. Mai scrie la „Ardealul”, „Revista literară”, „Dacia” „Caleidoscop”, „Symposion”, „Gând românesc”, „Hyperion”, „Patria”, „Tribuna Ardealului”, „Societatea de mâine”, iar mai târziu la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Tribuna” ș.a., uneori semnând Saul Pelaghia, Gh. Scridon și Lukian Vlasiu. În 1921 își oficializase numele Vlasiu. După tatonări poetice neconcludente, V. se afirmă prin Am plecat din
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]