6,814 matches
-
și faptelor de comerț pentru populația Bârladului dar în special pentru industriași și comercianți, bănci și instituții interesate. * 283 Buletinul Ligii Culturale Secția Bârlad Se realizează la Tipografia Nicolae P. Peiu - Bârlad în perioada 1909 - 1912. Iată cum relatează acest periodic importanța construirii celui dintâi monument a lui Cuza Vodă în satul Grivița, județul Tutova: „Între școală și biserică ‐ cele dintâi instituții ce contribuie la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele Sale fapte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din: p reședinte - col. rez. V. Gomoiu; vicepreședinți, general N. Sânescu, căpitan ing. V. Secară, căpitan ing.. Gh. Ballif; secr etar general - lt. col. Gh. Caracaș și toți președinții secțiilor județ ene și ai filialelor. * Calendarul pe anii 1911 / 1914 a periodicului Ion Creangă Revistă de limbă, literatură și artă populară - 1908 - 1921. * Calendarul sportiv al Regiunii Bârlad Calendarul sportiv al Regiunii Bârlad, 1954, editat de Comitetul pentru cultură fizică și sport de pe lângă Sfatul Popular al Regiunii Bârlad, la Întreprinderea p oligrafică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ani de la naștere) de Constantin Parfene, în Vremea nouă Vaslui, din 5 septembrie 1968. * În medalionul dedicat lui Al. Vlahuță din Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, 1979, corect ar fi fost dacă autorul, F.F., en umerând periodicele la care a colaborat bârlădeanul ar fi amintit ș i despre activitatea 296 lui la Academia Bârlădeană, a cărei președinte de onoare a fost în timpul refugiului de la Bârlad, despre scrierile sale din almanahul „Calendarul nostru pe 1918”, despre g ospodăria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cenaclului literar. Surpriză, alături de alți autori citați, apar versuri („Acum văd”, „La noi în sat”) semnate de moș Vasile din Zorleni, autor descoperit de colegul meu Aurel Stanciu de la ziarul Steagul roșu din Bârlad și publicat și în paginile acestui periodic. Alături se află articolul „Paloda literară” - prima revistă literară bârlădeană (20 ianuarie - 20 decembrie 1904) de Ștefan Secară, poezii de Cezar Stegaru, Sandu Tacu )”Omagiu lui Bethoven”) aforisme de Constantin Clisu („O carte bună e ca o floare frumoasă, trebuie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pronunța specialiștii, dar și cititorii cărora le este destinată. Și au la ce se referi! * Echinox Echinox, revistă a elevilor de la Grupul școlar agricol Zorleni-Bârlad, apare în luna mai 1997 când era la al cincilea număr. Făcând recenzia ei în periodicul „Dialog" publicație editată de Sindicatul învățământului „Tutova" din Bârlad, numărul 4, Gică Iureș constată că „se detașează net de celelalte (Aripi tinere" de la Liceul „Mihai Eminescu", „Debuturi și tradiții" de la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” ambele din Bârlad), atât prin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
21 octombrie 1912. Citim articolele: „Spre nemurire” de G.L. Râmniceanu; „Cuvântarea ținută la comemorarea lui Stroe Beloescu” de I.I. Răianu; D. Mironescu scrie la pagina 8: „În dragostea sa d e țărani, iubea și onora pe toți binefăcătorii lor” Același periodic relata: „Între școală și biserică - cele dintâi instituții ce contribuiesc la luminarea și moralizarea unui popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Ștefan Neculai. Dezvoltând subiectul, Ștefan Neculai punctează câteva repere privind și apariția jurnalismului de știință în România. “Dicționarul presei românești precizează că publicistica românească a împlinit două veacuri și jumătate, în 1981, de la apariția pe teritoriul nostru a primului periodic românesc,” numit “Calendar” întocmit și tipărit în anul 1731 de dascălul Petcu Soanul din Scheii Brașovului, în Transilvania, înainte de activitatea reprezentanților Școlii Ardelene, devansând cu aproape 100 de ani “Curierul românesc” a lui Ion Heliade - Rădulescu și “Albina românească” publicat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în țara berladnicilor are nevoie de sprijinul moral și material al tuturor pentru a se putea naște din nou” * Păstorul Tutovei, serie nouă, nr.2 din aprilie 1995, apare sub îngrijirea protopopiatului Bârlad, str. Nicolae Bălcescu nr.10, sub egida periodicului Păreri tutovene, dar îngrijit numărul de p.c. protopop Andone Angheluță, tiparul executat la S.C. „Rulmenți” S.A. Bârlad, maistru executant al lucrării Ion Iftime. Semnau articole: arhid. Ilie Murărașu, Giușcă Gabriela, pr. Dumitru Șușnea, pr. Negru Nicolae, pr. Marin Constantin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Buletinul Camerei de Comerț și Industrie - Circumscripția Bârlad......................................... .......282 Buletinul Ligii Culturale ....................................283 Secția Bârlad ............................................... ......283 Buletinul oficial al Comitetului executiv al Sfatului Popular al Regiunii Bârlad .........................................284 Buletinul Uniunii Ofițerilor de Rezervă ...............285 Calendarul pe anii 1911 / 1914 a periodicului Ion Creangă........................................ .............................286 Calendarul sportiv al Regiunii Bârlad.................286 Calendarul Portativul..................................... ....287 Calendarul financiar 1916 .................................287 Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
demers posibil, analiza prin interviu, pe care îl vom analiza mai târziu. Dacă volumul de documentație este prea mare, de exemplu 52 de numere dintr-un ziar săptămânal, pe durata unui an, vom putea reconstitui sistemul de valori al acestui periodic cu o precizie mai mare dacă examinăm frecvența valorilor și modurile de asociere (Kientz, 1971). Demersul comparativ După cum o indică și titlul, se compară valorile a doi sau mai mulți actori la un anumit moment, în legătură cu unul sau mai multe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
filozofice și poetice este mai mult aparentă, căci, chiar numai prin faptul că scrie filozofia sau poezia, creatorul lor arată că dorește ca acestea să rămînă, așa cum le-a realizat el, și pentru alții. Apoi, faptul că el publică, în periodice sau în volume, producțiile sale, întărește și mai mult această perspectivă. Ca atare, filozoful și poetul vor să comunice cu alții, dar vor să comunice altfel de cum se face în mod obișnuit, punînd pe primul plan efortul de a-i
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Mai ales publicistica din S.-P. are caracter extremist, violent pamflet. Sunt atacați Nicolae Titulescu, Constantin Stere, Victor Iamandi, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Tudor Arghezi, H. Bonciu, Al. Vaida-Voevod, precum și gazetele „Adevărul”, „Zorile”, „Dimineața”, „Cuvântul liber”, dar și periodice naționaliste sau partide de aceeași orientare. Printre „combatanți” revine cu insistență numele lui Ovidiu Papadima. Bolșevismului, marxismului, masoneriei, liberalismului burghez și spiritului democratic li se opune „naționalismul integral” de tip legionar, fascist, antisemit, elogiat în articole incendiare. În 1937 Nichifor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
postliceal și superior, fiind constrâns să exercite diverse funcții, precum aceea de impiegat de mișcare CFR (1960-1962). După absolvirea facultății a fost redactor la „Scânteia tineretului”, la „Radio Teleșcoală”, la „Tribuna României”. Începând cu decembrie 1989 editează, din proprie inițiativă, periodicul lunar „Curierul românesc”, preluat ulterior de Fundația Culturală Română, unde funcționează în calitate de secretar general de redacție. A debutat în 1956 la „Viața Buzăului”, colaborând apoi la „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Viața studențească”, „Convorbiri literare”. Prima lui carte de versuri, Măștile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
in societate utilizatorii săi, iradiază și tind să influențeze celelalte variante difazice si diastratice ale limbii. Am utilizat, pentru observații și culegere de material, următoarele tipuri de surse: canale TV de largă audiență, cotidiene de mare tiraj, săptămânale cultural politice, periodice gratuite de informații utilitare, culturale și de divertisment, ghiduri TV - vezi Surse (infra) - toate din perioada 2006-2008, precum și, sporadic, alte texte scrise/orale difuzate în spațiul public (reclame, anunțuri, prospecte etc.; ocazional, comunicări, intervenții, lucrări științifice) sau în spațiul privat
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
unii o mare făgăduință, i se tipărește, prin subscripție publică, volumul de versuri Vise și lacrimi, căruia îi vor urma Spre ziuă (1906), Poveste grozavă (1909) și În valuri (1911). Domnișoara Sécession (1908) cuprinde „disertații”. Apărute parțial ori integral în periodice, sub varii generice, Impresii de călătorie prin Europa, Poveștile telegrafistului X.Y., Din memoriile unui neuroastenic, „Vorbe... vorbe” au rămas netipărite în volum. În publicistica lui B., impulsiunile umorale prevalează. La început, apropiat de junimiști, pe care îi adulează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
lucrării lui C. H. Grandgent, Introducere în latina vulgară (1958). T. a colaborat cu texte literare originale și eseuri în reviste din Franța și Belgia („Écrits de Paris”, „Études poétiques, littéraires et esthétiques”, „Mirèio”, „OC”, „SOL’AIR”, „Inédit”), iar în periodice românești („Altarul Banatului”, „Luceafărul”, „Tribuna tineretului”, „Națiunea română”, „Gazeta de Vest”, „Orizont”, „Familia”, „România literară”) publică recenzii, versuri, traduceri, proză și piese de teatru, între care Penelopa ’54 (Există Dumnezeu) (1993), Popa Marcu (1994), Legenda Mănăstirii Argeșului (1998). În lunga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
Gustave Courbet. Principalul propagator și teoreticianul curentului pe care îl desemna devine romancierul și eseistul Jules Champfleury. Acesta își editează în 1857 articolele sub titlul Le Réalisme. Comiliton al său, prozatorul și criticul Louis Duranty scosese, cu un an înainte, periodicul „Le Réalisme”, ce promova reflectarea în artă a socialului și principiul accesibilității: „Realismul impune o redare exactă, completă, sinceră a mediului social, a epocii în care trăim [...]. Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
ziarului pajura bicefală. Mureșianu se vede silit, de altfel, să modereze și tonul articolelor politice, ceea ce va provoca o polemică, în 1855, cu M. Kogălniceanu, care, în paginile „României literare”, se arătase nemulțumit, între altele, de lipsa de combativitate a periodicului brașovean. Lunga perioadă de apariție, șaizeci și doi de ani numai în secolul al XIX-lea, explică, în bună parte, oscilațiile de atitudine și unele inconsecvențe. De la liberalismul moderat și reformist, cu ecouri iluministe, al lui G. Barițiu, la democratismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
G. de T. devine un ziar în care informația, îndeosebi aceea locală, și articolul de atitudine politică predomină. Moartea lui Aurel Mureșianu face ca din 1911 o societate în comandită, condusă de N. Vecerdea și Voicu Nițescu, să obțină proprietatea periodicului, care va fi redactat de Ioan Brotea și Victor Braniște. La rubricile literare și culturale se întâlnesc semnăturile lui Silvestru Moldovan, Onisifor Ghibu, Aron Cotruș, Emil Isac, Ioan Lupaș, Virgil Onițiu ș.a. În anii primului război mondial autoritățile austro-ungare confiscă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
București (1936). Din 1928 până în preajma celui de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Academia Română. Debutează în 1924, cu publicistica literară și culturală, la „Dacia”, „Dobrogea juna” și „Strălucitorul” (Constantă). Aproape trei decenii va fi prezent în numeroase periodice cu studii de folclor comparat, în care literatura populară română este raportată la spațiul spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord- si sud-dunărene, cu articole culturale și reportaje pe teme diverse. Colaborări substanțiale semnează în periodicele „Dimineață”, „Convorbiri literare” „Viața românească”, „Realitatea ilustrata” (revista căreia în 1934-1935 îi încredințează un serial de treizeci și trei de studii și portrete literare consacrate scriitorilor români din secolele al XIX-lea și al XX-lea), „Muzică și poezie”, „Libertatea”, „Revista Fundațiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
autor de versuri și proză. Originar din Târgu Frumos, B. a fost corector la Editura Minerva din București și a făcut parte din anturajul principalilor scriitori de la începutul secolului, alături de care semna (la început I. Bârsean) versuri și proză în periodicele primului deceniu: „Literatură și artă română”, „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Viața literară și artistică”, „Minerva” ș.a. Din 1911, a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Cele mai multe dintre colaborările în versuri și le-a adunat în placheta Primele cânturi (1906) și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
categorii, toți pot fi surse bune de informații. Se recomandă să fim conciși când le punem întrebări deoarece timpul lor este tot atât de prețios ca și al nostru; * legile și instrucțiunile în vigoare, dispozițiile și hotărârile ierarhice; * centre de informare, biblioteci, periodice, reviste de specialitate etc. Susținerea ideilor Căile convingerii și credibilității Lista ce urmează conține cinci modalități de a ne întări capacitatea de convingere și de a dobândi credibilitate în fața audienței. 1. Exemple sunt situații special alese pentru a reprezenta sau
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
studii importante, în volume colective: Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982) ș.a. Participă la revizuirea unei bibliografii adnotate, la care lucrase Iosif Pervain, Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840) (I-II, 1977-1983). Realizează, împreună cu Mariana Vartic, antologiile Romanul românesc în interviuri (I-IV, 1985-1991) și Dramaturgia românească în interviuri (I-V, 1995-1997). Experiența dobândită în elaborarea unor instrumente de lucru atât de necesare culturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]