6,437 matches
-
Vulturul pescar (Pandion haliaetus) este o specie de păsări răpitoare din ordinul Falconiformes. Din cauza caracterelor specifice el a fost categorizat în familia Pandionidae, genul taxonomic monotipic "Pandion". Specia este răspândită în toată lumea. Vulturul pescar este o pasăre de talie mijlocie cu o lungime de 50-65 cm, cu un corp suplu și aripi lungi cu avengura 1,27-1,74 m, caracteristic păsărilor răpitoare. Femelele sunt mai mari ca masculii ele ating o greutate corporală de
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
culoare brună, desen care este mai accentuat la femele. Penajul de pe cap este de culoare albă, irisul este galben, picioarele sunt de culoare cenușie, ciocul și ghearele negre. De departe păsările aflate în zbor se pot confunda cu pescărușii. Vulturul pescar, este răspândit în toată lumea, regiunea un clocește se întinde din regiunea boreală, arctică până în regiunile subtropicale din Caraibe, Asia de Sud Est și Australia. În Europa datorită vânării păsării prin anii 1950 efectivul de păsări s-a redus simțitor, fiind o specie
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
regiunea un clocește se întinde din regiunea boreală, arctică până în regiunile subtropicale din Caraibe, Asia de Sud Est și Australia. În Europa datorită vânării păsării prin anii 1950 efectivul de păsări s-a redus simțitor, fiind o specie periclitată. În Europa de Vest, vulturul pescar cuibărește numai în Scoția, regiunea centrală din Franța și Țara Galilor. În Europa Centrală se mai găsește numai în Germania și Polonia ca și Scandinavia. În România pasărea a fost semnalată pentru prima dată cu certitudine în anul 1960, că clocește
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
stăpân al Biscayei. Bascii cred că scunt descendenții acestui tărâm adică euskaldunak - un popor ce și-a păstrat tradițiile, si care nu a reușit să se apere de invadatori și au format un ciclu etnic. În secolul al 14-lea pescarii basci ajunseseră deja în Islanda și Groenlanda unde s-au stability pe coastele noii descoperite Canada. Primul om care a călătorit în jurul lumii, Juan Sebastian Elcano, avea origini în Getaria și Legazpi, a cucerit Filipinele, de la Zumaraga. Fermele se află
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
astfel că în martie 1949, căpitanul-comandor Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a fost arestat pentru că nu recunoștea URSS-lui Ostgrovul Limba, Insula Șerpilor și nici celelalte ostroave de pe Brațul Chilia. După ocuparea ostrovului Limba, în mai multe rânduri, pescarilor români surprinși de furtuni în zonă nu li s-a permis să se adăpostească pe ostrov, fiind refulați de către grănicerii sovietici. Situația nu a fost oficializată decât odată cu semnarea la București la 27 februarie 1961, a Tratatului încheiat între Guvernul
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
martie 1949, căpitanul-comandor Constantin Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a fost arestat pentru că nu recunoștea URSS-lui ostrovul Limba, Insula Șerpilor și nici celelalte ostroave de pe Brațul Chilia. După fixarea frontierei pe brațul Musura, în mai multe rânduri, pescarilor români surprinși de furtuni în zonă nu li s-a permis să se adăpostească pe ostrovul Limba, fiind refulați de către grănicerii sovietici chiar atunci când (fiind Lipoveni) li se adresau în lima rusă. Situația nu a fost oficializată decât odată cu semnarea
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
fiordul Skjerstad. Diferența de înălțime dintre nivelul mării și fiordul interior poate fi de până la 1 metru. Când curentul se întoarce, există o perioadă în care canalul este navigabil. La aceste momente curentul este aproape calm. Saltstraumen este popular pentru pescari datorită abundenței sale de pește, cum ar fi codul negru, codul, halibutul, etc. Cel mai mare cod negru pescuit în Saltstraumen avea 22.7 kg. Podul Saltstraumen traversează Saltstraumen. Primul element este numele districtului Salten, ultimul element este forma finită
Saltstraumen () [Corola-website/Science/320217_a_321546]
-
locuri, motor Diesel de 150 CP. Flota de pescuit artizanal cuprinde toate ambarcațiile private care folosesc pentru pescuitul local de mic tonaj, de numai câteva ore, la distanțe mici de litoral. Este vorba de un pescuit tradițional, odinioară efectuat de pescarii dobrogeni, care a dispărut în anii comunismului, deoarece marea devenise o zonă de fontieră strict păzită unde numai ambarcațiile aparținând cherhanalelor erau autorizate să pătrundă și să pescuiască. Astăzi, flota de pescuit artizanal maritim este extrem de redusă în România. În
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
conte Mathias Sandorf, Ștefan Báthory (aparținând celebrei familii Bathory) și Ladislau Zathmar, sunt judecați și condamnați la moarte. Cei trei încearcă să evadeze din închisoare folosind firul unui paratrăznet, dr Zathmar este prins. Sandorf și Bathory găsesc adăpost în casa pescarului Ferrato, dar sunt denunțați de spaniolul Carpena, dornic să primească o recompensă. Báthory e prins și executat împreună cu Zathmar, dar Sandorf se aruncă în valuri și se crede că a murit, lucru pe care el îl folosește în avantajul său
Mathias Sandorf () [Corola-website/Science/321313_a_322642]
-
la acțiunea sa de răzbunare a evenimentelor trecute. Cu puțin timp înainte să se mărite cu Sarcany, Sava află că nu este fiica naturală a lui Silas, ceea ce o determină să refuze căsnicia. Între timp, Sandorf dă de urma copiilor pescarului care îl ajutase în trecut, Ferrato și, cu ajutorul lor, ajunge la trădătorul Carpena și la Zirone. Acesta din urmă a adunat o bandă cu care pradă teritoriul Siciliei, pe care doctorul Antekirtt și companionii săi o dau pe mâna poliției
Mathias Sandorf () [Corola-website/Science/321313_a_322642]
-
construi de îndată ce este descoperită teoria corectă. Teoria lui Churten oferă un mod de a muta o navă întreagă instantaneu, dar cu anumite efecte secundare, descrise în două povestiri: "Povestea shobilor" și "Dansând spre Ganam" (ambele apărute în culegerea de povestiri "Pescarul de pe marea interioară"). Trebuie menționat că ideea ansiblului a fost folosită ulterior și de alți scriitori de science fiction și fantasy, cum sunt Orson Scott Card, Elizabeth Moon și Vernor Vinge. În câteva dintre aceste narațiuni apare ideea societăților post-tehnologice
Ciclul Hainish () [Corola-website/Science/321607_a_322936]
-
1955 îl găsim strungar la Institutul Politehnic din Iași, catedră de mașini unelte a prof.univ.dr.Gh.Casler și corespondent regional al ziarului “Sportul Popular”. Colaborând la ziarul “Flacăra Iașului”, a devenit și corespondent al ziarului “Neuer Weg”, “Pentru Patrie”, “Vânătorul și pescarul sportiv". “Aripile Patriei” (asta spre aducere aminte a lecțiilor de zbor de la Iad, Ghimbav și Sânpetru) de la Iași era o excelentă școală de zbor fără motor care a format multe generații de piloți. În 1957 Petre Codrea se înscrie la
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
speciale cu producțiile recente, festivaluri ale filmului, cealtă implică deplasări, tehnica de înregistrare, montaj, ilustrare, de un real succes bucurând-se documentarele de lung metraj care au participat și la concursuri internaționale: “Cu pluta de balsa pe Amazon” 1984, ”Printre pescarii din Tahiti” 1985, ”Damasc, o lume în altă lume” 1986, ”Valea Goreme” (Anatolia)1988 și multe alte producții mai mici. Din anul 1972 și până în prezent am avut și o bogată activitate didactica. Ea a început cu o școală de
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
bucovinene” și ca scriitor în revista „Luceafărul” din 1 martie 1986 (sub pseudonimul Călin Baciu). În prezent, lucrează ca redactor la revistele „România pitorească” și „Bucovina forestieră” (revistă tehnico-științifică de silvicultură); colaborează cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis”, „Diana”, sau „Formula AS”. În anul 2006, Casian Balabașciuc a adunat o serie de povești despre huțuli și viața aspră a acestora într-un volum
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
1 martie 1986 (sub pseudonimul Călin Baciu). În prezent, lucrează ca redactor la revistele „România pitorească” și „Bucovina forestieră” (revistă tehnico-științifică de silvicultură); colaborează cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis”, „Diana”, sau „Formula AS”. În anul 2006, Casian Balabașciuc a adunat o serie de povești despre huțuli și viața aspră a acestora într-un volum intitulat "„Stranii povestiri huțule”". A publicat apoi și
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
corali permițând astfel opriri intermediare. Insulele au fost colonizate de diverse populații oceanice melaneziene precum Insularii Strîmtorii Torres în urmă cu peste 2.500 de anio, iar interacțiunile culturale au continuat prin intermediul acestei rute cu populațiile aborigene din nord-estul Australiei. Pescarii indonezieni "Bajau" din Insulele Spice (de ex. Banda) au pescuit în apropierea coastelor australiene timp de sute de ani. Comercianții Macassan din Sulawesi (fostă Celebes) vizitau regulat coasta nordică a Australiei pentru a pescui actinie (un castravete de mare comestibil
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
regulat coasta nordică a Australiei pentru a pescui actinie (un castravete de mare comestibil) pe care să o comercializeze apoi chinezilor, cel puțin în ultima perioadă a sec. XVIII. Legende despre oamenii din Peninsula Arnhem s-au păstrat mențiuni despre pescarii de actinie și oamenii Baijini care cultivau orez și care, conform legendelor, existau în Australia din cele mai vechi timpuri, înaintea Macassanilor. Baijinii au fost interpretați divers de cercetătorii moderni drept grupuri (presupuse din sud-estul Asiei, precum Bajau) de vizitatori
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
privește prezența americană în ca fiind ilegală și insistă că tratatul americano-cubanez a fost semnat sub amenințarea forței, cu încălcarea legislației internaționale. Golful a fost denumit Guantánamo de primii săi locuitori, amerindienii Taíno. Cristofor Columb a debarcat în locul denumit Punctul Pescarilor în 1494, denumindu-l "Puerto Grande". La debarcare, echipajul lui Columb a găsit perscarii Taíno pregătind o sărbătoare în cinstea căpeteniei locale. Când coloniștii spanioli au preluat controlul asupra Cubei, golful a devenit un port vital în sudul insulei. Golful
Golful Guantánamo () [Corola-website/Science/320887_a_322216]
-
Premiul Pulitzer. Aceasta nuvelă (considerată de unii critici un scurt român), ultima opera cu adevărat importantă a lui Hemingway, reprezintă încununarea creației scriitorului atât prin sensurile ei profund umane, cât și prin măreția sobra a mijloacelor de expresie. Bătrânul Santiago, pescar sărac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se pregătește să iasă din nou în larg, la pescuit, după aproape trei luni de truda zadarnica. Cititorul este introdus direct în subiect: “Singur într-o barcă pescuia bătrânul pe Gulf-Stream și trecuseră
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
de întoarcere, rechinii îl devorează cu toata împotrivirea disperată a bătrânului, care revine la țărm epuizat și aducând cu el doar scheletul peștelui. Această povestire aparent simplă reprezintă în realitate o adevarată parabolă a condiției umane, a invincibilității omului. Fiind pescar, Santiago nu exercita o profesiune oarecare, ci îndeplinește un destin, un dat tot atât de inevitabil că și acela de a fi om : “Poate că n-ar fi trebuit să fiu pescar! Îl străfulgera un gând. Dar pentru asta am fost făcut
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
o adevarată parabolă a condiției umane, a invincibilității omului. Fiind pescar, Santiago nu exercita o profesiune oarecare, ci îndeplinește un destin, un dat tot atât de inevitabil că și acela de a fi om : “Poate că n-ar fi trebuit să fiu pescar! Îl străfulgera un gând. Dar pentru asta am fost făcut.” Lupta cu peștele simbolizează bătălia omului cu existența, încordare surda (că atunci când bătrânul strânge în mâinile rănite frânghia de care trage din răsputeri uriașul venit din adâncuri), înfruntarea pe fata
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
pierderea a ceea ce a fost dobândit cu truda și suferința : “Era prea frumos ca să dăinuie” - este gândul bătrânului la atacul rechinilor. Iar când își pune singur întrebarea: “Și ce te-a înfrânt?”, răspunsul este: “Nimic. [...] Am ieșit prea în larg!”, pescarul aparându-ne astfel înscris într-un mit al îndrăznelii și semeției omului, care începe cu Icar, prăbușit fiindcă se apropiase prea mult de soare. Ca și la eroii tragediilor antice, măreția bătrânului constă în asumarea curajoasă a eșecului, în depășirea lui
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
semeției omului, care începe cu Icar, prăbușit fiindcă se apropiase prea mult de soare. Ca și la eroii tragediilor antice, măreția bătrânului constă în asumarea curajoasă a eșecului, în depășirea lui prin păstrarea demnității umane. Simbolul scheletului uriaș cu care pescarul se întoarce acasă se opune simbolului maimuței albe din “Comedia modernă” a lui Galsworthy. Dacă acesta din urmă semnifică blazarea unei lumi superficiale, care gusta fără efort miezul fructului (adică plăcerile ușoare ale vietii) și îi aruncă nepăsătoare coaja, scheletul
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]
-
două echipe din care se trage Sampdoria au contribuit la actualul format al tricourilor. De la Sampierdarenese au fost preluate albul și albastrul, iar de la Andrea Doria este preluată dunga de pe piept roș-neagră. Simbolul clubului, aflat și pe stemă, este figurina pescarului genovez, cu barbă, bască, pipă și părul în vânt. Sampdoria dispută meciurile de pe teren propriu pe Stadionul Luigi Ferraris, arenă care poartă numele unui fost mare jucător al rivalei locale, Genoa 1893. Arena se află în cartierul Marassi din Genova
UC Sampdoria () [Corola-website/Science/316391_a_317720]
-
era propulsată cu ajutorul a două, trei sau chiar patru praștii din cauciuc numite sandouri. Din acest motiv, lungimea țevii era mult redusă crescănd astfel precizia. În România, din anul 1956, încep să se înființeze în cadrul unor filiale ale vânătorilor și pescarilor sportivi, mai multe cercuri de scufundători în mare parte dotați cu echipamente de construcție proprie. În perioada care a urmat se dezvoltă în special vânătoarea subacvatică cu arbalete în lacuri de munte, Delta Dunării și pe litoral. Vânătoarea subacvatică sportivă
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]