7,476 matches
-
fondatorul unei republici precum Romă, dar a schimbat-o la un tu condescendent (cu verbul puoi) când descrie fondatorul unei republici precum Veneția sau Spartă 22. Spartă și Veneția ar fi așadar republici "slabe" întrucât ele nu ar putea suporta povară achizițiilor teritoriale. Machiavelli recunoaște că republicanismul non-expansionist a exercitat o anumita atracție [asupra lui]. Că a fost sincer în acestă afirmație este confirmat de un pasaj din poemul sau L'Asino (Măgarul), în care critica Atena, Spartă și Florența pentru
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro. Chiamava avoltoi quegli vanno în bireria a consumare i poveri uomini". (Cf. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William George and Emily Waters, ed. Myron P. Gilmore, New York, Harper Torchbooks, 1963, p. 397, care traduce greșit "bireria" că "berărie".) La moartea sa, confesorul lui Niccoli "[ț]rovava la sua conscientia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sistem de mlaștini și lunci. Dar au fost desecate, Îndiguite sau, așa cum se spunea până nu demult, redate agriculturii. De ce redate, dacă n’au fost niciodată terenuri agricole? Și o remarcă tristă. Desecarea Bălții Mari a Brăilei a aruncat Întreaga povară a depoluării Dunării pe seama Deltei, fără mare folos: terenurile obținute astfel nu sunt tocmai bune pentru agricultură... “Radiosfera”, 20 martie 1995, ora 12,10 25. Putem Îmblânzi fosfogipsul? Suita de emisiuni ce-mi poartă semnătura are mai multe scopuri: pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dacă omul a vrut ori a trebuit să se civilizeze; cred că a trebuit, știind că omul, ca ființă biologică, e poate cea mai vulnerabilă făptură. Prin civilizare, omul a transferat osteneala către partenerii săi de biocenoză, anume animalelor de povară. Fără discuție, din acest moment mediul a Început a fi degradat. În primul rând, au fost favorizate, prin Înmulțire, câteva specii. Dar acestea, așa cum arătam altă dată, au fost pervertite ca specie: curând, aceste animale n’au mai semănat cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fost acoperit cu Încă o fâșie de piatră și oțel, calea ferată. Asta ca poluare mecanică, căci din punct de vedere chimic apărea un salt calitativ, o nouă poluare necunoscută până atunci, În transporturi cel puțin. Anume, dacă animalele de povară obțineau energia prin oxidarea biologică a unei biomase, eliberând exact bioxidul de carbon fixat nu cu mult timp În urmă prin fotosinteză, motoarele locomotivelor obțin energia prin oxidarea combustibililor fosili, eliberând un bioxid de carbon de prisos, din alte vremuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este rolul benefic al luncii, pe care omul a Îndepărtat-o prea adesea prin Îndiguiri și regularizări. Astfel nu s’a obținut decât transformarea unor râuri În canale de scurgere, lăsând pe seama mării, iar la noi a Deltei Dunării, Întreaga povară. Fiecare kilometru de râu sănătos e o stație de epurare, iar ceea ce ajunge de la el, ca aluviuni, În Deltă e solul curat, produs de biocenoza luncii și pe care apa râului Îl sapă și cară. Mi s’ar putea replica
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ne pregătește. Oricât de pesimist aș părea și oricât de contrariați ați fi ascultându-mă, cred că ar trebui să plângem, ca strămoșii daci, când ni se naște al treilea copil. Căci doi Înlocuiesc părinții. Al treilea devine deja o povară pentru Terra, iar natura nu presară pe drumul nostru numai flori. “Radiosfera”, 3 iunie 1996, ora 12,30 84. Amintirea mării A vorbi de Soare În sezonul estival pare a fi ceva cât se poate de potrivit. Eu cred Însă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în limba maternă în toate localitățile în care trăiau minorități naționale conlocuitoare. Pentru localitățile cu populație minoritară mai redusă, unde statul nu putea întreține o școală în limba maternă, subvenționarea unei școli particulare constituia, pentru această categorie de cetățeni, o povară și crea o inegalitate evidențiată și criticată în acea vreme. Este adevărat și faptul că în unele din astfel de școli s-a cultivat iredentismul, dăunător intereselor naționale. Învățămîntul superior a funcționat, pînă în 1931, pe baza legii din 1912
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o parte, se vrea o educație care să cultive "capacitatea de instituționalizare" a clasei, de a realiza o "autogestiune", iar, pe de altă parte, își propune să schimbe instituțiile de educație existente, ,,să elibereze (în măsura posibilului) pe elevi de povara instituțională" (31, p. 124). Deși uneori între pedagogia instituțională și nondirectivitate se pune semnul egalității, ele nu se identifică. Nondirectivitatea are o accepțiune mai largă, există mai multe pedagogii nondirective, dar dintre toate variantele de nondirectivism, cea mai bine conturată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de aur topite de Carol I pentru obține metalul necesar a decora Peleșul, ba falsuri demonstandum est de-ale vreunui savant ca Hașdeu sau opera unui farseur cu o minte excepțională, capabilă să inventeze istorie și un alfabet sofisticat, ba poveri de prisos, care nu pot deveni nici măcar obiecte inventariate în muzeu, deși au fost descoperite pe la 1885 (chiar și fotografiile lor, datând din 1946, ar suscita interesul ca exponate de muzeu), ori „cronica apocrifă” a triburilor dacogete, comunicând, în ciudatele
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
în carieră. Disciplina de partid înseamnă că membrii individuali ai Parlamentului de la Westminster au puțină influență asupra elaborării politicilor și o slabă posibilitate de a sfida instrucțiunile de votare. Într-un asemenea sistem controlat îndeaproape, indivizii corupți devin rapid o povară electorală pentru partidul lor. Așadar, odată ce corupția a fost expusă, iar tăinuirea este în mod clar imposibilă, cu excepția cazului unui număr mic de persoane favorizate în legătură cu care se poate lua o decizie pentru ieșirea din criză, partidele se confruntă cu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
funcții de director în termen de șase luni de la demisie (Pyper 1995: 86). În plus, Codul organizațiilor comerciale (Estacode) de conduită, publicat pentru prima dată în 1944, se referă la o gamă largă de aspecte, de la cadouri și ospitalitate la povara taxei vamale și a TVA-ului. Îi supune pe funcționarii publici la reguli mult mai stricte decât cele care guvernează asupra conduitei membrilor parlamentului, iar corupția, foarte rară în Administrația publică britanică, este aproape neîntâlnită la majoritatea nivelurilor superioare. Începând
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
scopul de a arăta înțelegere sau intransigență în unele chestiuni de afaceri, sau înmânarea sau folosirea unui document incorect pentru a induce în eroare sau a înșela. Zece ani mai târziu, Legea de Prevenire a Corupției din 1916 a luat povara de pe umerii inculpaților incriminați sub această lege sau sub Legea privind Practicile de Corupție ale Organelor Publice din 1889, demonstrând că banii pe care se dovedise că îi primiseră ca stimulent nu fuseseră primiți ca o formă de corupție (Doug
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
totuși în privința împrumuturilor de urgență garantate țărilor de pe coasta vestică a Pacificului după criza valutară din 1997 din estul și sud-estul Asiei. 12. Țările eligibile erau cele care se angajau în politici economice sănătoase, și care se confruntau cu o povară a datoriilor căreia nu îi puteau face față, având la activ reforme semnificative implicând politicile FMI și ale Băncii Mondiale, și un an de progres în implementarea unui act privind strategia de reducere a sărăciei. În 2000, FMI și Banca
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
aceasta merită totuși cu siguranță un loc mai important în cadrul studiilor istorice moderne. Parte componentă a fostei Grecii antice, a posesiunilor romane, bizantine, otomane și habsburgice și situată la convergența Europei, Africii și Asiei, peninsula a simțit totodată din plin povara convergenței diverselor interese imperiale și a ideologiilor contradictorii. Aici s-au intersectat în diferite perioade istorice majore frontiere politice și culturale ca, de exemplu, cele dintre Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin) și de Apus, dintre Islam și Creștinism, dintre Ortodoxism
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bizantini, bulgari și sîrbi se mulțumeau să dețină controlul asupra celei mai mari părți a Peninsulei Balcanice, la nord de Dunăre se desfășurau evenimente importante. După evacuarea Daciei de către romani în 270, regiunea aceasta și valea Dunării au suportat imensa povară a mai multor valuri succesive de invazii; goții, avarii, hunii, bulgarii, slavii și tătarii au străbătut rînd pe rînd meleagurile acestea. Pentru viitoarea colonizare a regiunii, sosirea ungurilor avea să aibă o semnificație de lungă durată. Eșuînd în încercarea lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a sistemului politic și social aveau să le ușureze sarcina cuceritorilor. Deosebit de importantă era lipsa de unitate dintre prinții creștini. Cu toate că erau de aceeași religie, mulți dintre conducătorii balcanici s-au aliat practic cu puterea musulmană. În măsura în care era implicată țărănimea, povara grea a feudalismului făcea adesea ca noii conducători, care aveau un alt sistem de organizare a pămîntului, să fie bine primiți. Ultimul conducător al Bosniei i-a spus papei că autoritățile turcești îi atrăseseră de partea lor pe țărani promițîndu-le
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
conflict cu Poarta. Catolicii erau atrași de ținuturile habsburgice și de Croația catolică. Monarhia de la Viena pretindea dreptul de protecție religioasă asupra lor. Ca provincie situată la periferia unui imperiu tot mai slab, Bosnia purta o foarte mare parte a poverii militare și a fost cîmpul de bătaie al multor conflicte. Prin Tratatul de la Karlowitz s-a stabilit o graniță care, cu unele reajustări, avea să dureze pînă în 1908, dar războiul a lăsat țara într-o stare de haos. Nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
șase războaie între 1711 și 1812. Nu era de-ajuns faptul că erau scena unor bătălii, ambele principate trebuiau în plus să întrețină armatele otomane și străine cît timp acestea se aflau pe teritoriul lor. Din cauza regimului fanariot și a poverii crescînde a presiunii financiare a Porții, ori de cîte ori se declanșa o criză internațională, boierii români autohtoni apelau fie la ajutorul Rusiei, fie la cel al Austriei. Țelul lor era desprinderea de Imperiul Otoman și instituirea unui regim independent
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rămăseseră sub controlul aristocrației autohtone. Boierii își păstraseră moșiile și puterea politică fără să se convertească la islamism. Era în vigoare un veritabil sistem feudal. Țăranul, de obicei iobag, trebuia să plătească sume mari atît statului, cît și moșierului. Întreaga povară a sistemului corupt a ajuns să apese pe umerii acestuia, cel mai de jos de pe scara socială. Pe la jumătatea secolului, obligațiile deveniseră atît de copleșitoare, încît regiuni întinse erau depopulate. Indivizi, grupuri mici sau chiar sate întregi considerau că mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și erau deci o sursă mai mare de profit pentru stăpînii lor. Înregistrarea lor însemna că întreaga populație, cu excepția clasei boierești, urma să contribuie la efortul financiar al guvernului. Întrucît majoritatea boierilor erau cruțați încă de o mare parte a poverii impozitelor, era în interesul guvernului central să reglementeze situația boierilor și să reducă numărul lor. A fost emis în acest scop un nou statut al boierimii. De aici înainte, rangul urma să depindă nu numai de poziția și de vechimea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era și el o cale de acaparare a moșiilor. La început, boierii nu se implicau direct în cultivarea pămîntului. Controlul asupra satelor însemna dreptul de a strînge anumite dări, fără amestec în modul în care erau folosite terenurile agricole. Dacă povara era prea grea, țăranii își puteau părăsi pămînturile. Era pămînt din belșug în Principate, dar nu agricultura, ci creșterea animalelor era ocupația principală. Evident, dominarea unei zone nu prezenta nici un avantaj pentru un proprietar funciar dacă aceasta nu avea o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
iobagii legați de satele și de pămîntul lor și aflați sub jurisdicția unui boier, iar ultimul dintr-o serie de șerbi, numiți scutelnici, care nu posedau nici un petec de pămînt și îl slujeau direct pe boier. Țărănimea suporta aproape întreaga povară a taxelor datorate statului. Ea trebuia totodată să plătească unui boier sau unei mînăstiri dări pentru folosirea pămîntului. În plus, țăranul era dator să presteze corvezi, obligații sub formă de muncă, numite clacă. În secolul al optsprezecelea, corvezile nu erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în Rusia, zona mediteraneană a jucat un rol important în planurile statelor combatante. Dintre teritoriile otomane, Egiptul, Siria, coasta dalmată și Principatele Dunărene au fost cel mai mult afectate de lupte. Aceste conflicte nu numai că au constituit o grea povară pentru resursele imperiului, dar au pregătit totodată scena ascensiunii celor mai puternici notabili provinciali, Ali Pașa la Janina și Pasvanoglu Osman Pașa la Vidin, care au reușit să sfideze direct statul otoman. Așa cum am mai spus, Franța a rămas în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aflate în discuție. În partea inferioară a scării sociale se afla mare masă a populației formată fie din țărani înrobiți, fie din cei care aveau dificultăți politice și economice identice. Pe umerii acestui grup apăsa principala, de fapt aproape întreaga povară a impozitelor datorate statului și bisericii. Oamenii aceștia aveau de plătit și sume mari pentru dreptul de a folosi pămîntul. Populația țărănească înfeudată era împărțită în două grupuri. Primul, șerbii, nu erau liberi ca indivizi. Legați de pămînt, ei datorau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]