6,818 matches
-
atât pentru formațiuni naturale, cât și în industrie, arhitectură, urbanism, muzeologie ș.a.m.d.). Clima regiunii limanelor Dobrogene, adică a litoralului românesc, este temperat-continentală cu influențe climatice pontice. Temperatura medie anuală are valori ridicate de aproape 11 grade Celsius, iar precipitațiile au valori mici, 400-450 mm/anual. Cele patru mai nordice dintre limanele Dobrogene (Razim, Golovița, Zmeica și Sinoe, formând "Complexul Razim-Sinoe") sunt și cele mai mari cu 863 km²; în cuprinsul lor se găsesc mai multe insule printre care cele
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
podul cuestei și de surpări sau prăbușiri pe fruntea acesteia. Panta sau gradul de înclinare al versantului condiționează de asemenea apariția și manifestarea proceselor dar toate aceste fenomene geologice depind de condițiile climatice și în primul rând de cantitatea de precipitații din regiune. Media precipitațiilor din zonă este de 700-800mm/an dar cantitățile mai mari de peste 1000mm/an cum s-au înregistrat în anul 2005, căzute în prima jumătate a anului au dus la activarea alunecărilor de teren stabilizate dar și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
surpări sau prăbușiri pe fruntea acesteia. Panta sau gradul de înclinare al versantului condiționează de asemenea apariția și manifestarea proceselor dar toate aceste fenomene geologice depind de condițiile climatice și în primul rând de cantitatea de precipitații din regiune. Media precipitațiilor din zonă este de 700-800mm/an dar cantitățile mai mari de peste 1000mm/an cum s-au înregistrat în anul 2005, căzute în prima jumătate a anului au dus la activarea alunecărilor de teren stabilizate dar și la apariția altora. Activitatea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
este un gen de nori, de altitudine mare, cu un aspect fibros sau neted acoperind parțial sau integral cerul ca un voal noros transparent și albicios. Sunt formați din cristale de gheață și produc fenomenul optic de halo. Nu dau precipitații. Norii sunt localizați la peste 5,5 km înălțime în atmosferă și indică prezența umidității ridicate în straturile superioare ale atmosferei. Norii Cirrostratus indică de obicei apropierea unui front atmosferic cald dacă se formează după dezvoltarea norilor Cirrus și dacă
Cirrostratus () [Corola-website/Science/327489_a_328818]
-
și indică prezența umidității ridicate în straturile superioare ale atmosferei. Norii Cirrostratus indică de obicei apropierea unui front atmosferic cald dacă se formează după dezvoltarea norilor Cirrus și dacă aceștia se împrăștie pe tot cerul. Acesta este un semn că precipitațiile vor avea loc în următoarele 12 - 24 de ore sau în următoarele 6-8 ore daca frontul atmosferic are o mișcare rapidă. Dacă norii Cirrostratus sunt încadrați în specia fibratus atunci frontul atmosferic va fi slab și singurii nori care vor
Cirrostratus () [Corola-website/Science/327489_a_328818]
-
avea loc în următoarele 12 - 24 de ore sau în următoarele 6-8 ore daca frontul atmosferic are o mișcare rapidă. Dacă norii Cirrostratus sunt încadrați în specia fibratus atunci frontul atmosferic va fi slab și singurii nori care vor da precipitații vor fi norii Nimbostratus. Norii Cumulus humilis și Stratocumulus se întâlnesc uneori în asociere cu Cirrostratus cauzând inversiuni de temperatură și umiditate.
Cirrostratus () [Corola-website/Science/327489_a_328818]
-
albăstruie sau cenușie cu aspect striat, fibros sau uniform. Acoperă în întregime sau parțial cerul și au o întindere orizontală foarte mare, iar pe verticală grosimea lor atinge sute sau mii de metri. Din acest gen de nori pot cădea precipitații care se evaporă înainte de a atinge solul (virga) sau ploaie slabă. Norii pot fi compuși din cristale de gheață. În unele varietăți compuse din cristale de gheață, foarte subțiri, cristalele de gheață se pot transforma rapid în picături de apă
Altostratus () [Corola-website/Science/327484_a_328813]
-
de așchiere (tăiere). Un amestec de congelare foarte folositor pentru reacții chimice la rece și pentru condensarea solvenților în evaporatoare rotative este o pastă de gheață carbonică într-un solvent organic, folosită de obicei în laboratoare. Procesul de modificare a precipitațiilor dintr-un nor poate fi realizat tot cu ajutorul gheții carbonice. Înainte de a fi înlocuită cu iodura de argint, gheața carbonică era folosită în experimente la scară largă în Statelor Unite în anii ’50 și începutul anilor ’60. Un avantaj uriaș al
Gheață carbonică () [Corola-website/Science/327487_a_328816]
-
a munților Apuseni se află Lacul Beliș-Fântânele, lac artificial de acumulare din Munții Gilău, amenajat între anii 1970-1974. Clima este continental-moderată, în general umedă și rece în zonele înalte, cu interferențe de aer cald tropical în zonele mai joase; cu precipitații importante între 600 mm. în valea Arieșului Mare, până la 1300-1400 mm. în Munții Bihorului și vânturi dominante din partea vestică. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 2 și 4°C în Vlădeasa și 8-10°C în zona depresionară a Beiușului. Parcul
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
radiațiile solare directe, căldura cauzată prin convecția aerului și șiroirea pe masa de gheață. Orice ghețar montan, se află în condițiile unui schimb continuu de materie: reducerea lui datorită topirii, pe de o parte și înmagazinarea de noi cantități de precipitații solide, pe de altă parte. Sub acest aspect, la nivelul limitei zăpezilor persistente se tinde la un echilibru mobil între acumulare și topire. Deasupra limitei zăpezilor persistente, volumul acumulării crește, datorită măririi cantității de precipitații solide și a temperaturilor coborâte
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
înmagazinarea de noi cantități de precipitații solide, pe de altă parte. Sub acest aspect, la nivelul limitei zăpezilor persistente se tinde la un echilibru mobil între acumulare și topire. Deasupra limitei zăpezilor persistente, volumul acumulării crește, datorită măririi cantității de precipitații solide și a temperaturilor coborâte; crescând volumul, ghețarul se deplasează pe pantă. În acest fel, o parte din masa gheții pătrunde sub limita zăpezilor persistente, având forma unei limbi. Aici topirea precumpănește față de acumulare. Capătul dinainte al limbii ghețarului se
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
gurile Dunării și în parte chiar gură Șiretului. În afara văilor propriu-zise se întâlnesc multe meandre părăsite care pot fi umplute cu ape (belciuge), cursuri anastomozate (limanele fluviatile), mlaștini, bălti sau lacuri alimentate de rău (subteran sau la revărsări) și din precipitații. Când nivelul de bază a suferit coborâri, atunci au putut lua naștere chiar terase eustatice; rar se întâlnesc însă mai mult de două terase. Câmpii similare pot să se dezvolte și în jurul nivelelor de bază regionale sau locale. Așa este
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
grindină se manifestă doar pe alocuri și au loc odată la 10-15 ani. Temperaturile medii anuale înregistrate la altitudinea de circa 200 m variază între 10,5 - 11,5 ° C, cu medii maxime în iulie și medii minime în ianuarie. Precipitațiile medii anuale înregistrate la mai puțin de 250 m de altitudine sunt de 599,1 mm și cresc cu altitudinea, fiin de așteptat ca la altitudinea de 700 m să se afle în jurul valorii de 700 mm. Fenomenul de secetă
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
reamenajat . Solul este cernoziom tipic moderat humifer. În funcție de înclinație grosime solului variază de la 1 metru până la câțiva centimetri pe versanții mai abrupți. La este de cartier se află un carier de extracție a argilei pentru construcții. Clima este temperat continentală, precipitațiile fiind de 500-550 mm/an, temperatura medie anuală este 10°C. Flora și fauna este reprezentată de specii de plante și, respectiv, animale domestice. La vestul cartierului în anii 50-60 a fost plante o fâșie forestieră. La 1 km sud
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
timpul este considerat a fi a patra dimensiune a universului. ul și conceptul de eternitate au fost subiecte majore de filozofie, religie și știință. La nivel global, specialiștii NASA se așteaptă ca temperaturile să crească semnificativ către anul 2099, iar precipitațiile să scadă și să crească în diferite regiuni ale globului. Responsabilitatea omului în favorizarea schimbărilor climatice este mai sigură ca oricând, menționează aceștia, iar temperatura medie a Pământului va crește cu 0,3 până la 4,8 grade (celsius) până în 2100
Viitor () [Corola-website/Science/326779_a_328108]
-
se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere din țară. Relieful este predominant depresionar, comuna Vama fiind situată între Obcina Feredeului, Obcina Humorului și Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece. În 2009 comuna Vama a sărbătorit 600 de ani de atestare documentară. În monografia ,600 de ani de istorie a satului Vama<nowiki>"</nowiki>, profesorul Ion Cernat, a
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
de deal și podiș și câmpiiilor piemontane acoperite cu vegetație de pădure de foioase. Solurile brun-roșcate s-au format pe un relief plan de câmpii interfluviale largi, într-un climat temperat-continental cu temperaturi medii anuale de 10 - 11 °C și precipitații medii cuprinse între 500 și 650 mm/an; acoperit de o vegetație forestiera de stejar, cer, garnița etc. În condițiile prezentate, în solul brun-roșcat are loc un proces de bioacumulare relativ activă, dar orizontul humifer este mai subțire și mai
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
iar valorile extreme ce s-au înregistrat până acum fiind de 42 grade C în luna iulie a anului 1945 și -32grade C în ianuarie 1924 și 1942. Aproximativ 200 - 210 zile din an nu se produce îngheț. Cantitatea de precipitații anuale este în medie de 550 mm, influențând diferențiat evoluția perioadei de vegetație și desfășurare a lucrărilor la culturile agricole. În anul 2007 temperatura maximă 44 grade C (iulie).Fenomene meteorologice extreme au fost: Vânturile care caracterizează clima sunt : Viteza
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
influența Crivatului. Minimele anuale depășesc -30 grade C și ele indică geruri uscate. Primăvara se evidențiază mai ales prin ridicarea temperaturii, la peste 4-5 grade C în luna martie ,ajungând în luna mai la 16-20 grade C iar cantitățile de precipitații depășesc în această perioadă, 500 mm sau chiar 600 mm.Toamna se caracterizează în general prin scăderea temperaturii cu(3 - 4) grade C în luna septembrie (în raport cu luna august). Pe teritoriul comunei Văleni se găsesc trei lacuri de acumulare : Comuna
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
presiunii atmosferice. În lunile august și septembrie se produc cele mai mari creșteri ale valorilor presiunii atmosferice. Valorile sunt cuprinse între 755 și 762 mm. Întreg județul Dolj se caracterizează, din punct de vedere pluviometric, prin cantități medii anuale de precipitații relativ mici. Cantitatea medie înregistrată la stația Calafat, în perioada 1896-1988, este de 561 mm. În 1980, potrivit înregistrărilor făcute la Calafat, cantitatea totală de precipitații a fost de 607,3 mm, depășind media pe județ. Tot în 1980, s-
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
județul Dolj se caracterizează, din punct de vedere pluviometric, prin cantități medii anuale de precipitații relativ mici. Cantitatea medie înregistrată la stația Calafat, în perioada 1896-1988, este de 561 mm. În 1980, potrivit înregistrărilor făcute la Calafat, cantitatea totală de precipitații a fost de 607,3 mm, depășind media pe județ. Tot în 1980, s-a înregistrat cea mai mare cantitate lunară, de 160,2 mm. În perioada 1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana Mare este de 510
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
făcute la Calafat, cantitatea totală de precipitații a fost de 607,3 mm, depășind media pe județ. Tot în 1980, s-a înregistrat cea mai mare cantitate lunară, de 160,2 mm. În perioada 1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana Mare este de 510,5 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este de 429,5 mm, înregistrată în 1980. Studiind tabelul postului pluviometric Poiana Mare constatăm că maxima anuală de precipitații de 109,5 mm s-a
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
media pe județ. Tot în 1980, s-a înregistrat cea mai mare cantitate lunară, de 160,2 mm. În perioada 1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana Mare este de 510,5 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este de 429,5 mm, înregistrată în 1980. Studiind tabelul postului pluviometric Poiana Mare constatăm că maxima anuală de precipitații de 109,5 mm s-a înregistrat pe 1 octombrie 1981. În ceea ce privește repartizarea precipitațiilor pe luni, se observă o creștere
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana Mare este de 510,5 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este de 429,5 mm, înregistrată în 1980. Studiind tabelul postului pluviometric Poiana Mare constatăm că maxima anuală de precipitații de 109,5 mm s-a înregistrat pe 1 octombrie 1981. În ceea ce privește repartizarea precipitațiilor pe luni, se observă o creștere continuă din februarie până în iunie, urmează o scădere a acestora până la sfârșitul lunii septembrie, după care curba tinde să crească
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este de 429,5 mm, înregistrată în 1980. Studiind tabelul postului pluviometric Poiana Mare constatăm că maxima anuală de precipitații de 109,5 mm s-a înregistrat pe 1 octombrie 1981. În ceea ce privește repartizarea precipitațiilor pe luni, se observă o creștere continuă din februarie până în iunie, urmează o scădere a acestora până la sfârșitul lunii septembrie, după care curba tinde să crească din nou. Acest maxim la începutul verii și un minim în iarnă, este caracteristic
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]