10,986 matches
-
Proiecția valvelor cardiace Proiecția valvelor cardiace este greu de efectuat la omul viu, ddatorită mișcărilor permanente efectuate în cursul ciclului cardiac. Din aceste considerente se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este greu de efectuat la omul viu, ddatorită mișcărilor permanente efectuate în cursul ciclului cardiac. Din aceste considerente se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară a acestuia nu mai este paralelă cu proiecția recesului pleural costomediastinal anterior. Nu trebuie realizată niciodata percuția regiunilor cu reliefuri osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are valoare diagnostică. Metoda percuției a fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are valoare diagnostică. Metoda percuției a fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este situată la nivelul spațiului V i.c. stâng. latura dreaptă a triunghiului este delimitată de marginea stângă a sternului; latura stângă a matității descrise este curbilinie, cu concavitatea medial și inferior, și unește cartilajul IV i.c. stâng cu proiecția vârfului cordului. Aria matității relative. Este descrisă prin 4 (patru) puncte: inferior, dreapta - a VI-a articulație condrosternală dreaptă; inferior, stânga - spațiul V i.c., pe linia medioclaviculară; superior, dreapta - al III lea cartilaj costal drept, la 1 cm de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
loviturilor înalte de la colțul terenului și declanșarea atacului; în prinderea loviturilor libere înalte și declanșarea atacului. Prinderea mingii cu plonjon prin cădere laterală Plonjonul este un alt element tehnic specific jocului portarului și constă din desprinderea portarului de la sol și proiecția sa într-un zbor oarecare în vederea prinderii, respingerii, boxării sau devierii mingii. Este unanim recunoscut faptul că diferitele condiții de sosire a mingii la poartă creează mereu noi forme particulare de plonjon, astfel că procedeele tehnice ale acestui element sunt
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
la picioarele adversarului are două modalități concrete de execuție: plonjonul longitudinal; plonjonul transversal. Plonjonul longitudinal sau direct la minge și la piciorul atacantului are următoarele faze: ieșirea din poartă și îndreptarea spre atacantul cu mingea; bătaie pe un picior cu proiecție înainte; zbor cu mâinile înainte întinse spre minge; cădere pe mâini care prind mingea; interpunerea corpului între minge și atacant; protejarea mingii și redresare. Plonjonul transversal se face asupra atacantului cu mingea, într-o poziție menită să bareze șutul la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
denumit blocarea mingii se poate executa direct la minge sau la piciorul atacantului și are (ca și Prinderea mingii cu plonjon prin cădere laterală) următoarele faze: ieșirea din poartă și îndreptarea spre atacantul cu mingea; bătaie pe un picior cu proiecție înainte; cădere cu mâinile întinse spre minge; cădere pe mâini care prind mingea; interpunerea corpului între minge și atacant; protejarea mingii și redresare. Blocarea mingii Blocarea mingii se face asupra atacantului cu mingea, într-o poziție menită să bareze șutul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu pieptul la o înălțime convenabilă jucătorului acesta oprindu-și pentru un moment alergarea în cazul preluării prin amortizare, sau continuând alergarea dacă mingea este preluată prin contralovire. Execuția propriu-zisă se efectuează în felul următor: pieptul atacă mingea concomitent cu proiecția trunchiului spre înainte din articulația șoldului. În faza a doua, odată cu contactul mingii ce se face în porțiunea de mijloc a pieptului, superioară sternului, se realizează retragerea toracelui împreună cu mingea (în cazul preluării cu amortizare), mișcare ce se realizează prin
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
trunchiului spre înainte din articulația șoldului. În faza a doua, odată cu contactul mingii ce se face în porțiunea de mijloc a pieptului, superioară sternului, se realizează retragerea toracelui împreună cu mingea (în cazul preluării cu amortizare), mișcare ce se realizează prin proiecția înapoi a bazinului. Picioarele pot fi repartizate paralel sau unul ușor avansat față de celălalt. De asemenea, picioarele prin jocul flexie-extensie din articulația genunchiului conduc acțiunea extensie-flexie a corpului, ce permite amortizarea mingii pe piept. Brațele urmează și susțin activ acțiunea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a reacției reazemului este oblică, îndreptată în sus și înapoi, rezultă că aceasta are o acțiune negativă asupra vitezei de alergare, producând o frânare. Frânarea este cu atât mai mare cu cât contactul cu solul va fi mai oblic, iar proiecția centrului de greutate al corpului va fi mai mult în urma punctului de contact cu solul. În faza de amortizare: musculatura piciorului efectuează un lucru rezistent și șocul de aterizare este amortizat prin jocul simplu al articulațiilor (șold, genunchi, gleznă). Scopul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
rezistent și șocul de aterizare este amortizat prin jocul simplu al articulațiilor (șold, genunchi, gleznă). Scopul principal al tehnicii în această fază este reducerea forței tangențiale (Ft), iar aceasta poate fi realizată prin mărirea unghiului de contact cu solul (apropierea proiecției C.G.G de punctul de contact). Contactul piciorului cu solul se poate face: pe pingea; pe toată laba piciorului; pe călcâi, cu rulare pe toată laba piciorului. Momentul verticalei - corespunde trecerii C.G.G al corpului prin verticala punctului de sprijin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acestei faze îl constituie acțiunea oblică a forței piciorului de sprijin asupra reazemului orientată în sus și înainte. Oblicitatea acțiunii este cu atât mai accentuată cu cât este mai mare distanța dintre punctul de sprijin al piciorului pe sol și proiecția C.G.G și este determinată, în principal, de viteza de alergare. În această situație forța oblică (F) care acționează asupra solului se descompune în: o forță normală perpendiculară pe sol (Fn); o forță tangențială paralelă cu solul și de sens
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
comenzile starterului: * poziția corespunzătoare comenzii ,,pe locuri” are următoarele caracteristici: * așezarea mâinilor înapoia și lângă linia de plecare cu degetul mare depărtat de celelalte, care sunt lipite (varianta clasică); brațele sunt întinse, verticale, paralele (sau ușor depărtate, ori înclinate înainte); proiecția articulației umerilor cade: în baza de susținere a mâinilor, ușor înaintea acesteia. * așezarea picioarelor în contact cu blocstartul - atingând solul cu vârful; genunchiul piciorului din spate atinge solul; trunchiul are o poziție obișnuită, fără flexie sau extensie; gâtul și capul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
egală pe parcurs; * frecvența acestora este egală pe parcursul alergării; * menținerea unei viteze relativ constante. Ca element tehnic pasul lansat de viteză are următoarele caracteristici: * contactul cu solul se face exclusiv pe pingea într-un punct foarte apropiat de acela al proiecției C.G.G. pe pistă în scopul reducerii reacțiunii tangențiale; * piciorul se pune pe pistă în flexie dorsală, pe pingea și ușor pe exteriorul pantei, cu suplețe; urmează derularea completă a piciorului prin extensia rapidă în articulația gleznei prin contracție maximală a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atârnând în jos și ușor în afară, laba în flexie dorsală; * în momentul contactului cu solul poziția C. G. G trebuie să cadă în baza de susținere ușor înapoia acesteia, în acest fel fiind create condiții favorabile reluării alergării deoarece proiecția prea înapoi determină frânare iar cea prea înainte duce la cădere. * distanța de aterizare, distanța realizată între proiecția stinghiei gardului și punctul de contact al piciorului de atac cu solul, aceasta reprezintă aproximativ 40% din lungimea pasului peste gard (1
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
G. G trebuie să cadă în baza de susținere ușor înapoia acesteia, în acest fel fiind create condiții favorabile reluării alergării deoarece proiecția prea înapoi determină frânare iar cea prea înainte duce la cădere. * distanța de aterizare, distanța realizată între proiecția stinghiei gardului și punctul de contact al piciorului de atac cu solul, aceasta reprezintă aproximativ 40% din lungimea pasului peste gard (1,36m în cazul pasului de 3, 40m) Aterizarea este o consecință a atacului, astfel încât orice greșeală care se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Caracteristici generale ale pasului alergător de rezistență (semifond fond) sunt următoarele: * așezarea piciorului pe sol se face în așa fel încât să asigure o amortizare corectă în funcție de viteza de alergare; * contactul piciorului cu solul trebuie să fie cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului (pentru a se reduce componenta tangențială a fazei de amortizare); * lungimea optimă a pasului alergător este dată de particularitățile alergătorului și distanța de parcurs; * mărirea distanței de alergare determină o mutare a locului de contact al piciorului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tab. 21). Pregătirea fazei de bătaie necesită realizarea următoarelor acțiuni tehnice: a) redresarea corpului (îndreptarea) la un unghi de aprox. 900 față de orizontală, aceasta se încheie pe penultimul pas și permite piciorului de bătaie să ia contact cu solul înaintea proiecției C.G.G. a săritorului, favorizând efectuarea unei impulsii către înainte sus. b) coborârea C.G.G., cu 5-7cm pe penultimul pas, acțiune ce se realizează prin lungirea acestuia; c) modificarea lungimii pașilor dinaintea bătăii, ultimii 3 pași când crește tempoul acestora în raport cu pașii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
zbor a celor trei sărituri. Ca desfășurare, elanul nu diferă prea mult de cel descris la săritura în lungime dar viteza optimă este mai mică. La finalul elanului se urmărește ca piciorul de bătaie să fie așezat cât mai aproape de proiecția verticală a C.G.G. Scurtarea mai evidentă a ultimului pas al elanului este apanajul săritorilor “tip forță Frânări cât mai mici la aterizări întâi al săriturii de triplusalt mai lung și mai înalt. Fiecare bătaie ce se succede după fectuarea elanului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
marcată decât cea de la săritura în lungime și constă dintr-o ușoară modificare a ritmului ca urmare a accelerării și scurtării ultimilor pași (2/4). În această acțiune se urmărește ca piciorul de bătaie să fie așezat cât mai aproape de proiecția verticală a C.G.G. În ceea ce privește mișcarea brațelor, literatura de specialitate indică două tehnici distincte: 1. "tehnica alergare” sau tehnica naturală se caracterizează printr-un lucru alternativ al brațelor. Aceasta este utilizată de săritorii „tip viteză - detentă”; 2. „tehnica ambelor brațe” specifică
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se identifică următoarele elemente tehnice: * coapsa piciorului de bătaie începe să coboare; * gamba se întinde din articulația genunchiului; * se ia contact cu solul printr-o mișcare activă de tracțiune dinainte spre înapoi (agățarea terenului) pe toată talpa, cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului pe sol pentru a se reduce frânarea sub un unghi de contact de aproximativ 204 65-70°, cedare din cu piciorul aproape întins după care urmează o mișcare de articulația genunchiului; * piciorul de atac intră rapid în acțiunea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alergări pe 5-7 pași b un unghi de 350-450 față de ștachetă, alergare ce se desfășoară în linie dreaptă, blic față de planul ștachetei (fig. 58). II. Bătaia este executată pe piciorul situat în planul depărtat ștachetei, la ≈ 70 - 90 cm față de proiecția acesteia pe sol. Ștacheta este “atacată” de piciorul oscilant, su o 208 care execută o mișcare înainte - sus cu genunchiul întins și laba piciorului în flexie dorsală. Pe această mișcare brațele se duc din înapoi spre înainte. III. Zborul este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Acțiunea se încheie atunci când: * trunchiul este relativ paralel cu solul; * picioarele sunt în flexie maximă la nivelul articulațiilor șoldului și genunchilor, suficientă pentru a permite urcarea bazinului cel puțin la nivelul umerilor (de preferat mai sus); * umerii la orizontală, sub proiecția prizei superioare, capul în prelungirea trunchiului; * brațul de sus este întins, cel de jos relativ întins, brațele sunt încordate dar nu active. Acțiunile tehnice efectuate în acest moment (ghemuire și răsturnare rapidă, scurtarea pendulului, ridicarea C.G.G.), acțiuni contrare atracției gravitaționale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]