7,454 matches
-
din 4 seturi de senile duble, fiecare senila având 57 zale, fiecare za cântărind aproximativ 900 kg. Dispozitivul de transport trebuia să țină rachetă perfect verticală pe tot parcursul drumului de 5 km până la locul de lansare. Principala mișune a rachetei Saturn V a fost să transporte oameni spre Luna. Pentru toate misiunile Apollo a fost folosit ca punct de lansare Complexul 39 de la Kennedy Space Center (Centru Spațal Kennedy). După ce rachetă părăsea turnul de lansare controlul misiunii era preluat de
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
5 km până la locul de lansare. Principala mișune a rachetei Saturn V a fost să transporte oameni spre Luna. Pentru toate misiunile Apollo a fost folosit ca punct de lansare Complexul 39 de la Kennedy Space Center (Centru Spațal Kennedy). După ce rachetă părăsea turnul de lansare controlul misiunii era preluat de Johnson Space Center din Houston, Texas. În timpul unei misiuni rachetă era folosită, în medie, cam 20 de minute. Totuși au existat și excepții, în timpul misiunilor Apollo 6 și Apollo 13. Din cauza
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Pentru toate misiunile Apollo a fost folosit ca punct de lansare Complexul 39 de la Kennedy Space Center (Centru Spațal Kennedy). După ce rachetă părăsea turnul de lansare controlul misiunii era preluat de Johnson Space Center din Houston, Texas. În timpul unei misiuni rachetă era folosită, în medie, cam 20 de minute. Totuși au existat și excepții, în timpul misiunilor Apollo 6 și Apollo 13. Din cauza funcționarii defectuoase a unora dintre motoare, computerul de bord a trebuit să compenseze, arzând combustibilul pentru un timp mai
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
dintre motoare, computerul de bord a trebuit să compenseze, arzând combustibilul pentru un timp mai lung decât cel normal prin motoarele rămase în stare de funcționare. Prima treaptă avea un timp de ardere de 2,5 minute, în care ridică rachetă până la o altitudine de 61 de kilometri, cu o viteză de 8.600 km/h. Se consumau cam 2.000.000 de kg (2.000 de tone) de combustibil. Cu 8,9 secunde îninte de lansare începea secvență de aprindere
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
era pornit motorul central, acesta fiind urmat de celelalte 4, care porneau 2 câte 2 (opuse) la un interval de 300 de milisecunde, pentru a evita suprasolicitarea structurii de rezistență a vehiculului. Cand computerul de bord detecta atingerea propulsiei maxime, rachetă era "eliberată" în 2 faze: mai întâi erau retrase ancorele de la bază primei trepte, iar apoi, pe masura ce rachetă se ridică, mai multe bolțuri metalice folosite pentru susținere ieșeau din orificiile lor. Cea de-a doua fază avea o durată de
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
interval de 300 de milisecunde, pentru a evita suprasolicitarea structurii de rezistență a vehiculului. Cand computerul de bord detecta atingerea propulsiei maxime, rachetă era "eliberată" în 2 faze: mai întâi erau retrase ancorele de la bază primei trepte, iar apoi, pe masura ce rachetă se ridică, mai multe bolțuri metalice folosite pentru susținere ieșeau din orificiile lor. Cea de-a doua fază avea o durată de jumătate de secundă. După ridicare nu mai există nici o metodă de repunere în siguranță a rachetei pe rampa
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
apoi, pe masura ce rachetă se ridică, mai multe bolțuri metalice folosite pentru susținere ieșeau din orificiile lor. Cea de-a doua fază avea o durată de jumătate de secundă. După ridicare nu mai există nici o metodă de repunere în siguranță a rachetei pe rampa de lansare, în cazul în care motoarele nu mai funcționau. Rachetei îi trebuiau cam 12 secunde să părăsească turnul de lansare. În timpul ridicării, rachetă se deplasa și în lateral, depărtându-se de rampă de lansare, pentru a evita
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
din orificiile lor. Cea de-a doua fază avea o durată de jumătate de secundă. După ridicare nu mai există nici o metodă de repunere în siguranță a rachetei pe rampa de lansare, în cazul în care motoarele nu mai funcționau. Rachetei îi trebuiau cam 12 secunde să părăsească turnul de lansare. În timpul ridicării, rachetă se deplasa și în lateral, depărtându-se de rampă de lansare, pentru a evita o coliziune provocată de vânt sau de o eventuală problemă la motoare. La
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
de secundă. După ridicare nu mai există nici o metodă de repunere în siguranță a rachetei pe rampa de lansare, în cazul în care motoarele nu mai funcționau. Rachetei îi trebuiau cam 12 secunde să părăsească turnul de lansare. În timpul ridicării, rachetă se deplasa și în lateral, depărtându-se de rampă de lansare, pentru a evita o coliziune provocată de vânt sau de o eventuală problemă la motoare. La altitudinea de 130 de metri rachetă începea să se rotească și să-și
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
să părăsească turnul de lansare. În timpul ridicării, rachetă se deplasa și în lateral, depărtându-se de rampă de lansare, pentru a evita o coliziune provocată de vânt sau de o eventuală problemă la motoare. La altitudinea de 130 de metri rachetă începea să se rotească și să-și modifice tangajul, după un program prestabilit în funcție de vânturile înregistrate cu o lună înainte de lansare. Programul prestabilit se încheia la 38 de secunde după pornirea celei de-a două trepte a vehiculului. Cele 4
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
înainte de lansare. Programul prestabilit se încheia la 38 de secunde după pornirea celei de-a două trepte a vehiculului. Cele 4 motoare exterioare erau orientate în așa fel încât forță de propulsie să fie direcționată spre centrul de greutate al rachetei. Această orientare permitea continuarea zborului în cazul în care un motor ar fi cedat. Saturn V avea o accelerație destul de mare, la 2 kilometri altitudine ea atingând viteza de 500 m/s. În fazele inițiale ale zborului era mai importantă
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
un motor ar fi cedat. Saturn V avea o accelerație destul de mare, la 2 kilometri altitudine ea atingând viteza de 500 m/s. În fazele inițiale ale zborului era mai importantă altitudinea decât viteza. La 80 de secunde după lansare, rachetă atingea punctul de presiune dinamică maximă. Presiunea dinamică e proporțională cu densitatea aerului și pătratul vitezei. Deși viteza crește, densitatea aerului scade mult cu altitudinea. După 135,5 secunde motorul central era oprit pentru a reduce accelerația, care creștea din ce in ce mai
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
era atins exact înainte de oprirea motoarelor primei trepte. Celelalte 4 motoare continuau să funcționeze până când senzorii din rezervoare detectau golirea acestora. La 600 de milisecunde după oprirea motoarelor, prima treaptă era lăsată în urmă, desprinderea făcânduse cu ajutorul a 8 mini rachete cu combustibil solid. Separarea avea loc la 62 de kilometri altitudine. Treaptă S-IC își continuă ascensiunea până la 110 km iar apoi cădea în Oceanul Atlantic, la aproximativ 560 de kilometri de locul lansării. Timpul de ardere al treptei S-II
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
62 de kilometri altitudine. Treaptă S-IC își continuă ascensiunea până la 110 km iar apoi cădea în Oceanul Atlantic, la aproximativ 560 de kilometri de locul lansării. Timpul de ardere al treptei S-II era de 6 minute. În acest interval rachetă atingea 185 de km altitudine și viteza de 25.600 km/h, aproape de viteză necesară menținerii pe orbită. Secvență de aprindere a motoarelor treptei S-II avea două faze. Mai întâi erau pornite 8 mici motoare cu combustibil solid, care
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
contact între ea și unul din motoare ar fi putut avea urmări catastrofale, deci trebuia evitat cu orice preț. Distanță de siguranță era de numai 1 m. În același timp era aruncat și turnul de salvare al echipajului, din vârful rachetei, care nu mai putea fi folosit la acea altitudine. La 38 de secunde după pornirea celei de-a două trepte se termină programul prestabilit de tangaj. Modulul de instrumente prelua controlul și încerca să mențină traiectoria pe baza informațiilor primite
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
acea altitudine. La 38 de secunde după pornirea celei de-a două trepte se termină programul prestabilit de tangaj. Modulul de instrumente prelua controlul și încerca să mențină traiectoria pe baza informațiilor primite de la senzoriii de accelerație și altitudine. Dacă rachetă se depărta prea mult de la traiectoria prestabilita, echipajul putea să oprească misiunea sau să încerce să corecteze manual deviația cu ajutorul panoului de instrumente din capsula. Cu 90 de secunde înainte de desprinderea treptei S-II, motorul central era oprit pentru a
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
dintre acești senzori rămâneau descoperiți computerul de bord iniția procedura de desprindere a treptei S-II. Separarea avea loc la 1 secundă după oprirea motoarelor, iar după alte 100 de milisecunde se aprindea motorul celei de-a treia trepte. Mini rachete cu combustibil solid, orientate în sens invers, asigurau desprinderea rapidă a treptei. Aceasta se prăbușea în mare la 4.200 de km de locul lansării. Treaptă a treia avea un prim timp de ardere de 2,5 minute. Ea rămânea
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
vehiculul spre Luna. După 6 minute de ardere, în momentul opririi motorului, se atingea o viteză de 10 km/s, destul de mare pentru a scăpa de atracția gravitațională a Pământului. După încă 2 ore modulul de comandă se desprindea de rachetă, efectua o întoarcere de 180 de grade, si se conecta la modulul lunar, care era transportat dedesubt. Urma apoi desprinderea de treaptă a treia a rachetei. Combustibilul rămas în rezervoare era evacuat pentru a schimba traiectoria treptei, care mai tarziu
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
atracția gravitațională a Pământului. După încă 2 ore modulul de comandă se desprindea de rachetă, efectua o întoarcere de 180 de grade, si se conecta la modulul lunar, care era transportat dedesubt. Urma apoi desprinderea de treaptă a treia a rachetei. Combustibilul rămas în rezervoare era evacuat pentru a schimba traiectoria treptei, care mai tarziu ar fi putut prezenta un pericol pentru misiune. Toate treptele S-IVB începând cu cea folosită în misiunea Apollo 13 au fost îndreptate intenționat spre suprafață
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
în scopuri științifice a echipamentelor rămase nefolosite în urmă Programului Apollo de aselenizare. Majoritatea planurilor convergeau spre ideea unei stații spațiale, ceea ce a dus la construcția laboratorului spațial Skylab. Skylab a fost lansat cu ajutorul unei versiuni cu 2 trepte a rachetei Saturn V, Saturn INT-21. Această a fost singura lansare a rachetei Saturn V care nu a avut legătură cu Programul Apollo pentru aselenizare. Inițial s-a dorit folosirea metodei "wet workshop" care presupunea lansarea unei trepte de rachetă, modificarea și
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
de aselenizare. Majoritatea planurilor convergeau spre ideea unei stații spațiale, ceea ce a dus la construcția laboratorului spațial Skylab. Skylab a fost lansat cu ajutorul unei versiuni cu 2 trepte a rachetei Saturn V, Saturn INT-21. Această a fost singura lansare a rachetei Saturn V care nu a avut legătură cu Programul Apollo pentru aselenizare. Inițial s-a dorit folosirea metodei "wet workshop" care presupunea lansarea unei trepte de rachetă, modificarea și dotarea acesteia în spațiu. Această idee a fost abandonată în favoarea conceptului
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
trepte a rachetei Saturn V, Saturn INT-21. Această a fost singura lansare a rachetei Saturn V care nu a avut legătură cu Programul Apollo pentru aselenizare. Inițial s-a dorit folosirea metodei "wet workshop" care presupunea lansarea unei trepte de rachetă, modificarea și dotarea acesteia în spațiu. Această idee a fost abandonată în favoarea conceptului "dry workshop": o treaptă S-IVB rămasă de la rachetă Saturn IB a fost transformată în stație spațială și a fost lansată pe orbită cu ajutorul rachetei Saturn V.
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Programul Apollo pentru aselenizare. Inițial s-a dorit folosirea metodei "wet workshop" care presupunea lansarea unei trepte de rachetă, modificarea și dotarea acesteia în spațiu. Această idee a fost abandonată în favoarea conceptului "dry workshop": o treaptă S-IVB rămasă de la rachetă Saturn IB a fost transformată în stație spațială și a fost lansată pe orbită cu ajutorul rachetei Saturn V. O versiune de rezervă, obținută tot în urmă conversiei unei trepte de tip S-IVB, este expusă la Național Air and Space
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
trepte de rachetă, modificarea și dotarea acesteia în spațiu. Această idee a fost abandonată în favoarea conceptului "dry workshop": o treaptă S-IVB rămasă de la rachetă Saturn IB a fost transformată în stație spațială și a fost lansată pe orbită cu ajutorul rachetei Saturn V. O versiune de rezervă, obținută tot în urmă conversiei unei trepte de tip S-IVB, este expusă la Național Air and Space Museum. Trei echipaje au locuit la bordul stației spațiale din 25 mai 1973 până pe 8 februarie
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
nu a zburat până în 1981. Mai tarziu specialiștii de la NAȘĂ și-au dat seama că Skylab nu ar fi fost foarte util deoarece nu a fost proiectat ca să poată fi ușor recondiționat și realimentat cu provizii. A doua serie de rachete Saturn V urma să fie echipată cu motoare de tip F-1A pe prima treaptă, ceea ce ar fi dus la o imbunatatire substanțială a performanțelor vehiculului. Aripioarele de stabilizare urmau să fie scoase, deoarece beneficiile aduse stabilității erau prea mici comparate
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]