7,913 matches
-
iubit o părăsește pentru a se călugări el însuși, adolescentul sălbatec care își găsește perechea și se liniștește. La început istoriile sunt separate una de alta, dar către sfârșit încep să se amestece. Coincidențele devin oarecum neverosimile și scad din realismul cărții. Se văd degetele autorului, care mișcă marionetele. Ceea ce unește personajele este faptul că toate merg la cinema în weekend, toate par să se proiecteze pe ecran. David Lodge începe prin a le radiografia gândurile în manieră Joyceană. Către sfârșit
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
avertizați, mai ales în ultimul capitol, care e un monolog interior Molly-esc al veșnic însărcinatei tinere neveste a unui doctor în litere în devenire. Lodge numește acest roman "experimental", spre deosebire de primele două, care erau "în esență cărți serioase, de un realism pregnant". In fapt, toate trei romanele sunt nu numai realiste dar și hazlii. Titlul cărții ar fi trebuit să fie The British Museum Has Lost Its Charm (British Museum și-a pierdut farmecul, "un vers dintr-un cântec de George
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fapte. Când Lodge încearcă să ignore Fluxul conștiinței și mai că se îneacă în vârtejuri de incidente, e un Desperado tipic, în căutarea unei abordări originale. O reușită este Nice Work, care reunește intrigă (incidente într-o ordine inteligibilă), umor, realism și psihologie. În unele capitole chiar stoarce câte un strop de compasiune. În mod obișnuit detașat de personaje, Lodge reușește să se implice în încurcăturile lui Robyn și Vic. Așa se salvează Nice Work. Absența narațiunii afectuoase subminează celelalte romane
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Incidentele sunt uneori și una și alta, iar autorii înțelepți nu le dictează cititorilor cum să ia ceea ce descriu ei. LV. Ești un scriitor realist, însă te apropii mult de literatura de anticipație, de proiectarea unor spaime întunecate asupra viitorului. Realismul tău necruțător dă distopiei o forță imaginativă de care nu se poate vorbi la Huxley ori Orwell. La ce ții mai mult? La această imaginație dezlănțuită care creează o lume nouă, ori la decizia de a preveni omenirea că o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt de părerea lui Meissonier că o linie, fie și informă, ne dă o idee mai exactă despre lucruri decât fraza cea mai armonioasă. Aceasta, pentru că eu cred În forța culorii. Vremea e a artei realiste la modul general, un realism modern, În care să pulseze trecutul prin vocile pământului urcate În arbori, frumusețea prezentului prin oameni și prin măreția construcțiilor, lumina viitorului să transpară În opțiunea morală a artistului. Nu te ademenește uleiul ? Îl practic În portret, În compoziție. E
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
pe care ne duceam să le ascultăm în taverne unde recitau povestitori și cântăreți minunați. Când te gândești că, în timp ce Andrei Jdanov și acoliții săi moscoviți preparau ukazurile care urmau să pună capăt în mod brutal libertăților culturale, inaugurând proletcultul, realismul socialist și reformele fundamentale din 1948, eu descopeream limba română literară pentru care mă entuziasmam și prieteni de care mă legam pe vecie! Asistam fără să știu la ultimul act dinaintea căderii cortinei. Era începutul nopții, dar lumina purtată de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în câmpia Dobrogei. Era unul dintre lagărele în care deținuții săpau canalul Dunăre-Marea Neagră, acel șantier monstruos care a însemnat începutul erei staliniste în România. A existat în timpul regimului din acea vreme - regim ce a inaugurat și munca silnică, și realismul socialist - un scriitor numit Petru Dumitriu (emigrat mai târziu în Occident) care a consacrat un roman canalului Dunăre-Marea Neagră, botezat în mod poetic Drum fără pulbere; pe șantierele acestui drum sinistru, mii de Zek* (dar Soljenițîn era încă departe!), hai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Salvarea minții noastre, rezistența prin orice mijloace la intoxicarea ideologică au reprezentat o preocupare constantă, una din obsesiile noastre, de-a lungul acelor ani. Situația s-a schimbat în mod sensibil, începând din 1965, dar în vremea cumplitului deceniu șase realismul socialist și marxism-leninismul umpleau vitrinele cu tonele lor de literatură de propagandă, cu poveștile și poeziile scriitorilor pe linie, din care citeam fragmente în manualele școlare ale fiului nostru. Alături de prietenii noștri (Ion Negoițescu, Dan Botta, Micaela Slăvescu, Dinu Noica
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ținută la ARLUS în prezența lui Vîșinski. Autorii sovietici au năpădit librăriile cu literatură tezistă, eroii Tinerei Gărzi, romanul lui Fadeev, și micul Pavel Morozov, care-și denunțase părinții trebuiau să fie un exemplu pentru pionierii români. Pentru o vreme, realismul socialist importat din URSS a șters până și amintirea marilor autori ruși ai secolului al XIX-lea, a căror faimă rezistase în mințile noastre, în ciuda războiului cu URSS. După reformele din 1948, rusa a devenit obligatorie în școli, ca primă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
un prim nivel de înțelegere. Această dorință de a face informația cât mai inteligibilă va fi întărită de apelul la imagini, care dau senzația unei transparențe totale a evenimentelor prezentate, eliminând la maximum prezența elementelor ambigue. Refuzul ambiguității, accesibilitatea imediată, realismul și veridicitatea sunt toate reguli constitutive ale redactării știrilor. 5.2.7. O nouă tendință în materie de știri: faptul divers Propagarea acestui tip de informație care include mondenități, știri despre vedete, anunțuri etc. în cadrul emisiunilor de știri reprezintă în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
-lea a socotit necesar să le acorde foștilor săi coreligionari dreptul de a ține adunări și de a păstra 151 de fortărețe pentru a le permite să-și impună eventual drepturile, arată că edictul din Nantes este un act de realism politic din partea regelui și nu traducerea unui adevărat climat de toleranță. Stau mărturie în acest sens violenta opoziție a parlamentelor la înregistrarea edictului, rezistențele îndîrjite ale mediilor catolice celor mai diverse și chiar nemulțumirea a numeroși hughenoți. Cel puțin gestul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai liniștite, dar care, tot atît și chiar mai mult, redesenează chipul Franței. Împăratul, notabilii și clasele populare. Napoleon, proaspăt legitimat prin încoronare, dorește să dea satisfacție unei societăți avide de calm și potolite de reorganizarea consulară. Măsurînd, atît cu realism, cît și cu perspicacitate, nevoile poporului și cererile burgheziei în ascensiune, el încearcă să răspundă și unora și altora. Țăranii și muncitorii, în ansamblu, sînt satisfăcuți de Imperiu și ar fi constituit pentru acesta cel mai ferm sprijin, dacă li
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scot, toate patru, 2.400.000 de exemplare către 1900 și presa locală, în sfîrșit, răspîndesc pretutindeni un model unificator. După dispariția generației romantice, căreia Victor Hugo, poet național, îi rămîne martor, și după eșecul din 1848, se deschide era realismului și a naturalismului, de la Flaubert la Zola. Literatura începe să observe o epocă dominată de cultul științei și al faptului pozitiv. Poeții exaltă arta pentru artă, compun creații originale, de la Baudelaire la Verlaine și Rimbaud. Marelui public, în ceea ce-l
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
născut într-o epocă imposibilă. Altfel spus, s-a născut prea devreme și, din nefericire, a prins anii feroce ai totalitarismului de tip stalinist, marcați de un dogmatism politico-ideologic intratabil și intolerant, poetul afirmându-se exact în zorii cețoși ai realismului socialist. Ori s-a născut prea târziu și a pierdut șansa unică de a fi contemporanul veritabil al marilor moderniști interbelici. Ivit într-un moment nepotrivit - deși istoria literară ca perspectivă diacronică nu se scrie cu ce-ar fi fost
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
logica modală în care se exprimă. Se încearcă să se demonstreze existența lui Dumnezeu pornind de la orice lume posibilă. În "Despre pluralitatea lumilor", David Lewis apără teza conform căreia, lumea noastră nu este singura lume posibilă. El pledează pentru un realism modal, care susține că lumea noastră nu este decât una din numeroasele lumi posibile. Din moment ce teiștii susțin că Dumnezeu există în orice lume posibilă, o principală diferență între teza acestora și a lui Lewis este că trebuie să existe un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Introduction to the philosophy of religion, Prentice Hall, New York, 1951. Bochenski, I. M., The History of Formal Logic, University of Notre Dame Press, 1961. Burrill, Donald, The Cosmological Argument, Dobleday, New York, 1967. Chihara, Charles S., The Worlds of Posibility: Modal Realism and the Semantics of ModalLogic, Oxford University, Oxford, 1998. Copi, Irving M.; Gould, James A., Contemporary Readings in Logical Theory, MacMillan, New York, 1967. Craig, Willliam Lane, The Cosmological Argument, Ed. Barnes and Noble, 1997. Colțescu, Viorel, O introducere în filosofia
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
istoriei sale, fiind prezentă și dincolo de ariile acesteia, oriunde omul avea nevoie de sprijin moral. În sinuoasa și îndelungata sa istorie, psihoterapia a cunoscut ritualurile primitive și magice, activitățile sugestive ale preoților, hipnoza lui Charcot, divanul lui Freud, căutând firul realismului și validității prin ansamblul bogat, vag-coerent și relativ eficient al tehnicilor moderne. Inițial artă a alinării suferinței și a influențării comportamentului uman, psihoterapia își asumă în ultimele decenii atributul de tehnică, evoluând pe linia unui profesionalism declarat. Aceasta înseamnă că
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ca genialitatea creatoare, se exercită împotriva ei însăși fără îndurare și fără milă. Lepădarea de lume în asceză nu are atât un sens exterior, cât unul lăuntric, lepădarea de lumea care există în tine, de păcatul care te desfigurează. Pentru realismul creștin, lumea e de o parte, iar eul cugetător de alta. Lumea există ca realitate obiectivă în afară de noi și fără noi, iar în noi există subiectiv ca răsfrângere de imagini, de reprezentări și de idei. „Lucrurile, zice Maxim Mărturisitorul, sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
viața veșnică. Frumusețea, pe care o visează geniul, se realizează în sfânt. Nu ascetul singur o realizează ci energia harului dumnezeiesc, singura care poate zidi din nou frumusețea din sluțenic și nemurirea din moarte. Arta e simulacrul eternității. Sfințenia e realism transcendent, care începe în vremelnicie și se continuă, desâvârșinduse, în eternitate. Că genialitatea nu e totuna cu sfințenia se vede din faptul că un ascet n-are nevoie să fie geniu pentru a deveni sfânt. Geniul e un dar natural
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
separată de lumea stărilor de conștiință și de cea fizică. Separarea celor trei lumi realizează o diferențiere între două componente fundamental umane: universul cognitiv și cel afectiv-perceptiv, separând și rezultatele acțiunilor fiecăreia în parte. Introducerea ideii de realitate fizică subliniază realismul specific lui Popper. Deci lumea a treia este o lume cognitivă, ale cărei surse sunt de ordin psihologic - aparținând lumii a doua. Viziunea noastră integrează acele componente din lumea a doua, iar lumea întâi este considerată ca fiind interactivă cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de maxim. Această transformare nu este una constantă, dar există momente în care imaginarul se dezvoltă încet și altele în care acesta se transformă într-un mod accelerat. Acele momente sunt cele în care se trece de la o formă de realism și raționalitate la una în care imaginea și ulterior fantasticul vor predomina. Cenzura apare doar în momentele de maxim specifice imaginarului. Prin cenzură se încearcă aducerea acestui într-un stadiu primar, cât mai apropiat de imediat și fără elemente specifice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca și formele matematice"95. Dincolo de această clasificare o "rezolvare" necesară în interiorul Bisericii prin identificarea unei teorii acceptabile și atribuire acesteia statutul de direcție oficială, se realizează abia în secolul al XIII-lea prin acceptarea a ceea ce poate fi numit realismul trimodal. Pornind de la concepția lui Avicenna 96 care identifică trei moduri de existență: ante multiplicitatem, care nu apare nici ca universal nici ca particular, inmultiplicitatem, realizat în natură, și post multiplicitatem, universalul degajat de gândire printr-un act de abstracție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
necunoașterii, cunoștințele necesare evoluției științei. Subiectul cunoscător trebuia să analizeze obiectul cercetării fără a exista interacțiune între acestea. Lucrurile nu mai stau la fel și la sfârșitul modernității. De fapt, problema realității a provocat apariția la nivelul epistemologiei a relativismului. Realismul 17 nu a mai făcut față nici noilor teorii fizice și nici societății de la sfârșitul secolului trecut. "Universul trebuie privit ca reprezentare", aceasta este marea provocare postmodernistă. Realul devine doar imagine a realității și prin aceasta își pierde materialitatea și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]