6,510 matches
-
nu sugerează însă nicăieri că preocupările, standardele și metodele moraliste ar trebui pur și simplu abandonate de filosofii politici în favoarea focalizării exclusive pe cele de sorginte realistă, așa cum consideră realiștii radicali. Iar prin "nicăieri" nu vreau să spun "nicăieri în recenziile pe care le-a publicat", ci "nicăieri în scrierile sale politice". În lumina acestor observații, consider că nu sunt foarte departe de adevăr atunci când afirm că Williams ar trebui considerat mai curând un realist moderat decât unul radical. Dacă am
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fi absolvit și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Debutează în 1918, în „Moldova” (Iași), cu versuri întrucâtva bacoviene, iscălite N. Bontaș; la pseudonim nu va mai renunța, dar uneori îl va asocia numelui real. Poezii și, mai rar, recenzii, note și comentarii îi apar în periodicele „Graiul nostru” (Bârlad), „Câmpina”, „Universul literar”, „Datina”, „Crainicul” (Turnu Severin), „Muguri” (Ploiești), „Provincia literară” (Sibiu), „Abecedar” (Brad), „Raza literară”, „Litere”, „Poșta informativă”, „Suflet românesc”, „Poșta nouă”, „Bucovina”, Bucovina literară”, „Revista Bucovinei” ș.a. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
texte de critică literară netrecute prin cenzură și publicate în reviste din străinătate, franceze în speță (Dialogue). Este vorba de autori interziși în țară. Reproducem, de pildă, mai jos, în același compartiment al cărții, două cronici clandestine, dar astfel de recenzii, care sfidau cenzura, sub proprie semnătură, au fost mai numeroase 14. Este de dorit ca o bibliografie completă a unor astfel de aventuri publicistico-literare să le ia și pe acestea, cândva, în considerație, fără nici o supralicitare. A fost repus recent
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
picioare și că discriminarea este în floare. Or, tocmai împotriva acestei stări de lucruri reacționează oamenii de cultură români cu conștiință umanistă, pluralistă și liberală, prin memorii, scrisori, intervenții, sesizări din public, inserate uneori și în presă. Chiar și prin recenzii negative, în măsura în care nu se simte periclitată, vizată sau are de plătit o poliță. Nimic nu definește mai bine această situație decât replica unui șef de cadre dată unui cercetător ce solicită un post minor într-un institut: Dar am trei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sens, din perioada Cahiers roumains d'ătudes littăraires. Astfel de publicații, alternative, marginale, tolerate la limită din cauza eficienței lor incontestabile și în creștere, erau în același timp prost văzute atât la vârf, cât și de viața literară. Ele nu publicau recenzii de serviciu. De unde, reclamații și analize, presiuni etc. Vorbim în cea mai deplină cunoștință de cauză. După 1989, fenomenul se amplifică și devine cu atât mai evident. Mai întâi, a eșuat complet încercarea de a încadra scriitorii adevărați în posturi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
după) pentru astfel de publicații a constituit o eroare gravă, aproape ireparabilă. Adevărata imagine a României culturale, în cercurile intelectuale, în astfel de publicații specializate se constituie, de fapt. O pagină de publicitate plătită convinge mult mai puțin decât o recenzie serioasă, rece, analitică, într-o revistă științifică străină de prestigiu. Nu spunem că organizarea de turnee internaționale de tenis la București nu este, în felul său, și ea, utilă. Dar un congres științific internațional serios, o expoziție de răsunet, un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recepție. Ele cad, invariabil, în gol. Nu preocupă pe nimeni, în această sferă. Seria de Opere de T. Vianu, cel mai mare repertoriu de idei literare existent din cultura noastră reluăm acest exemplu concludent n-a avut nici un ecou, nici o recenzie semnificativă și este doar un simplu exemplu. Astfel de lucrări par încă un fel de... tichii de mărgăritar. Uneori nu mai știm nici dacă nu trebuie să folosim această expresie tradițională chiar și pentru nemulțumirea critică personală față de o astfel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
p. 11 Mircea Eliade, Journal, IV, 1979-1985. Translated from Romanian by Mac Linscott Ricketts (Chicago and London, The University of Chicago Press, 1990), pp. 28-29. 12 Idem, Fragments d'un journal, II, p. 72. 13 De ex., Lawrence E. Sullivan (recenzie), in: The Journal of Religion, vol.62, nr.3, July 1982, p. 326. 6. Din critica literară a ilegalității. Situația culturii române actuale, in Jurnalul literar, I, 28, 16 iulie 1990 (I); I, 29, 23 iulie 1990 (II); I, I
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au fost trecute, în regimul ceușist de dictatură, prin cenzură și care au fost totuși difuzate sau tipărite în străinătate (vezi J.l., nr.28, 29, 30/90: Situația culturii române actuale, text din 1982), republicăm acum în traducere și textul recenziei noastre la romanul lui Bujor Nedelcovici, Le second messager, roman traduit du roumain par Alain Paruit (Paris, Albin Michel, 1985, 391 p.). Ea a fost scrisă direct în limba franceză, la Paris, și publicată în revista Dialogue. Revue d'Etudes
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
critic românesc, semnat de un critic rămas în țară, la acest roman interzis de cenzura ceaușistă. Lectură predominant și tăios ideologică. Se poate aminti, în trecere, că în aceeași revistă (nr. 9/1982, pp. 149-151) am publicat anterior și două recenzii la alți doi autori interziși: Alexandru Ciorănescu, Ion Barbu, (Boston, Twayne Publishers, 1981, 195 p.) și Sanda Stolojan, președinta Ligii pentru apărarea drepturilor omului, Duiliu Zamfirescu (Boston, Twayne Publishers, 1980, 156 p.), texte scoase din țară. 8. Din critica literară
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Stolojan, președinta Ligii pentru apărarea drepturilor omului, Duiliu Zamfirescu (Boston, Twayne Publishers, 1980, 156 p.), texte scoase din țară. 8. Din critica literară a ilegalității. Aventura limbajului, in: Jurnalul literar, II, 15-16, aprilie-mai 1991. Text însoțit de următoarea notă: Traducerea recenziei volumului Le Mot Sablier de Dumitru Țepeneag (Paris, P.U.L., 1984, 130 p.), scrisă în franceză, la Paris, în 1988 și publicată în revista franceză Dialogue, 19/1989 pp. 159-181. Republicată, în versiunea editurii, ca prefață la traducerea volumului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care motivează încetarea apariției ca o necesară „pauză de reculegere”, ceea ce indică speranța unei posibile reluări a revistei. Rubricile sunt „Cronica externă” (sporadică), „De la Astra”, „Reviste”, „Cronică”, „Bibliografie” (un inventar al aparițiilor editoriale românești și străine), „Dări de seamă” (numeroase recenzii), „Diverse”. Solidă este partea de istorie și de științe. Între colaboratori se remarcă, la capitolul istorie: Axente Banciu, Sextil Pușcariu, Aurel A. Mureșianu, Constantin Lacea, Octavian Giurgiu, Ioan Prișcu, Augustin Maior, N. Popea, Ioan Lupaș, Ernest Bernea, Elie Dăianu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
Împotriva literaturii și publicisticii de tarabă), N. A. Constantinescu (Un tricentenar al literaturii române), Petre Sergescu (Din aspectele literaturii de după război). Seria a doua a publicației este prefațată de un articol-program semnat de D. Munteanu-Râmnic. Dacă în primii ani revista tipărea recenzii și note de lectură, republicând texte critice cu ecou deosebit și traduceri din literatura universală, acum profilul se diversifică prin introducerea rubricilor „Vitrina noastră”, „Povestirea”, „Cartea juridică și social-economică”, „Vechea literatură religioasă și istorică”, „Biblioteci”, „Istoria literaturii moderne”, „Oficiul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
soldatului Iordan de Gh. Tulbure, fragmente de roman, unul extras din Moartea fratelui meu de G. M. Vlădescu, altul, Spre țară, din Cântă tinerețea de Șt. Alexiu, ca și reluarea broșurii Mitică, tipărită în 1902 de I. L. Caragiale. Predominante sunt recenziile, de-a lungul timpului semnate de N. Chiriac-Dimancea, Ion Dumitrache-Godeni, Șt. Alexiu, Costin I. Murgescu ș.a. După evenimentele din decembrie 1989 a fost inițiată o nouă serie a publicației, prin care s-a încercat reînvierea tradițiilor sale interbelice. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
Stendhal, București, f.a., Pictura Renașterii în Italia, București, f.a., Pictura în Țările de Jos, București, f.a., Sculptura în Grecia, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 497-498, V, 177-179, VI, 117-118, 229-230; Aderca, Contribuții, I, 285-288, 351-352; Const. Șăineanu, Noui recenzii, București, 1930, 150-154; Călinescu, Ist. lit. (1982), 726-727; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955, 148-154; Camil Baltazar, Contemporan cu ei, București, 1962, 19-28; Ion Pas, Carte despre vremuri multe, București, 1963, 71-75; Eftimiu, Portrete, 215-222; Ciopraga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Herzl, Statul iudeu, București, [f.a.]. Repere bibliografice: F. Aderca, Fabula. Cu prilejul unei cărți rare, „Lumea evree”, 1919, 15-16; G. Spina, Scrisoare prietenului I. Ludo, „Avântul”, 1930, 45; Mircea Eliade, Ajutați pe domnul Ludo!, VRA, 1934, 364; S. Sanin, În loc de recenzie la „Domnișoara Africa”, „Hasmonaea”, 1935, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 712, Ist. lit. (1982), 796; Viniciu Gafița, „Domnul general guvernează”, „Tânărul scriitor”, 1953, 7-8; Miron Dragu, Romanul-pamflet, GL, 1957, 12; Ștefan Cristea, „Salvatorul”, LCF, 1959, 21; Dan Grigorescu, „Ultimul batalion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
privilegiat al său, se simte chemat să îl „restabilească”. Uneori acțiunea sa e salutară, de multe ori - doar umorală. Una dintre originalități e aceea de a fi inventat sintagma de „necitire avizată” și de a-i fi speculat efectele, în recenzii la cărți pe care declară din capul locului a nu le fi citit: rezultă de aici o delectabilă literatură comică, compusă din presupuneri, inferențe și colportaje pe marginea respectivelor volume. O altă invenție este sintagma, de asemenea operațională, de „cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
Dragoș Vitencu, G. Voevidca, Leca Morariu, Victor Morariu, I. E. Torouțiu. Alături de bucovineni, și intelectualii botoșăneni publicau studii sau creații: V. Bogrea - "Sonet", D. Furtună - "O scrisoare a lui Creangă, Creangă inedit, Creangă și mergerea la teatru a clericilor", N. N. Răutu - recenzii la rubrica "Răbojul cărților", Tiberiu Crudu - proză, "Maica Frăsina". Unele numere sunt dedicate personalităților moldovenești cu care provincia se mândrea: Eminescu, Creangă, Ion Grămadă, Vasile Bogrea, Ciprian Porumbescu, Simion Florea Marian, Epaminonda Bucevschi. Numerele apărute în anii '30 conțin traduceri
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți, profesor la Liceul din Suceava și la cel din Câmpulung Moldovenesc, colaborează la Junimea literară, Glasul Bucovinei, Orpheus cu articole de toponimie și onomastică, pedagogie, recenzii, traduceri. Publică volumele Elemente creștine în patronimia românească, Nume de popoare și elemente slave în patronimia românească.11. 12. Emilian Boca (1889-1966), învățător, inspector școlar, elaborează, în 1935, studiul Bukowiner Landeslehrerverein 1872-1901 și broșura 30 de ani de organizare românească
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ani de organizare românească a învățătorilor din Bucovina. 13. Alexandru Bocănețu (1889-1972), cu un doctorat în filologie la Cernăuți, profesor la liceele din Fălticeni și Cernăuți, membru al Societății istorice române, publică studii de istorie și cultură a Bucovinei, monografii, recenzii, colaborând și la revistele Codrul Cosminului și Junimea literară. Semnează volumele: Relațiile-româno-cehe de la origini și până azi, Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei, Relațiile româno-poloneze de la origini și până azi, Relațiile româno-ruse de la origini și până azi, Mănăstirea Moldovița etc. 14
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1924) și Iași, oraș în care predă pedagogia la Școala Normală „V. Lupu” (1925-1936) și este, mai mulți ani, membru în Consiliul municipal. Din 1936 se transferă la Liceul „Aurel Vlaicu” din București. A debutat în 1921 cu note și recenzii în „Buletinul Institutului de Literatură” al lui Mihail Dragomirescu. Este prezent, de asemenea, cu articole referitoare la aromâni sau articole de cultură în „Anuarul Școlii Normale «V. Lupu»”, „Adevărul”, „Cuvânt dăscălesc” (unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
Foaia tinerimii”. Aflat cu serviciul în garnizoana din Brașov, scoate împreună cu N. Cantonieru și Aurel Marin revista „Frize” (1934-1935), în care îi apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
referă la "condiții", și nu la precondiții 70. Acest lucru înseamnă, în esență, că factorii în cauză pot să apară după instituirea democrației, uneori chiar datorită acesteia, după cum se va vedea mai departe. Nu se încadrează în obiectivele acestei lucrări recenzia vastei și bogatei literaturi care analizează această complexă materie. Vom examina aici doar condițiile semnificative și relevante, în special pe cele privitoare la zonele cărora li s-a acordat o atenție sporită și în capitolele anterioare. Primul grup de condiții
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
alcătuiește antologia de proză De la I. Creangă la V. Voiculescu (2003), însoțind-o de studiul critic Ceva despre povestiri. D. semnează și două volume conținând prelucrări: Viețile și suferințele sfinților (1997), Povestiri din istoria neamului românesc (1997). A colaborat cu recenzii și articole critice la „Cronica”, „Timpul”, „Ateneu”, „Contrapunct”, „Contrafort”, „Luceafărul”. Debutează editorial cu volumul de proză scurtă Fuga Marelui Regizor (1992), carte gândită ca preambul al unor romane aflate în proiect la acea dată. Purtând titluri proprii, „piesele de roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
un disident; după „revoluție” devine slujbașul colonelului, ajuns acum om de afaceri. Motivul „cheii pierdute” a locuinței din strada Pantazi implică o dublă intertextualitate, simbolizând debusolarea și captivitatea în iluzie a intelectualului. Volumul Lumi narative (1998), care adună articole și recenzii apărute în „Convorbiri literare”, departe de a fi un gest repetitiv, oferă imaginea diversității vii a prozei contemporane, urmărind, prin analize laborioase, nu atât ierarhizarea valorică a textelor abordate, cât relevarea strategiilor narative și a mecanismelor de semnificare. În Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]