6,686 matches
-
2000), Ordinul “Insigna de Onoare”, Ordinul “Pentru dezvoltarea științei și învățământului”, Ordinele “Sfântul Dumitru” de gr. II, “Serghii Radonejski” și “Sf. Stanislav”, acordate de Biserica Ortodoxă Rusă în persoana Patriarhului Rusiei, Alexii II, “Diploma Internațională de Onoare” și “Diploma de Recunoștință”, acordate de Asociația Internațională a Educatorilor pentru Pacea Mondială, diploma “Ad Honores” a Academiei Europene de Arte. În aprilie 2015 i s-a conferit tilul onorific de „Om Emerit”.
Serafim Urechean () [Corola-website/Science/300175_a_301504]
-
Codlea și în alte multe imprejurări ne-a arătat nouă și tuturor baronilor noștri o supunere îndatoritoare și binevenită, ce nu se poate povesti acum deplin, după cuviință. Ca răsplată pentru slujbele sale voim să-i arătăm, la rândul nostru, recunoștința noastră, deși tinând seama de slujbele sale îl socotim vrednic de o răsplată și mai mare decât cea pe care i-am făcut-o acum, i-am dat, i-am dăruit, și i-am lăsat numitului comite Andrei și prin
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
lui Magnus, comitelui Nicolae și voievodului Andrei. Alte documente confirmă existența satului la începutul secolului al XIV-lea, care este dăruit de de regele Carol Robert de Anjou, la 5 august 1322, magistrului Nicolae, fiul lui Corradus de Tălmaciu, drept recunoștință pentru că s-a distins în luptele împotriva lui Ladislau, fiul fostului voievod al Transilvaniei. Magistrul Nicolae v-a dărui satul, doi ani mai târziu, la 30 ianuarie 1324, surorii sale Ecaterina și cumnatului său magistrul Petru, împreună cu moșiile Jidveiu, Bălcaciu
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
Mondiale. Acesta este realizat din piatră de calcar și are o înălțime de 2,3 m. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți și dispăruți în războiul mondial 1914-1919 și 1941-1945. Ridicată ca semn de recunoștință din partea sătenilor cari au contribuit cu obolul lor“.
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
explică existența numele lui de pe clopotul mare din turla bisericii. Preoții bisericii din Valea Largă din ultima sută de ani Biserica din Valea Largă (Lătureni) a avutu patre de câțiva preoți vrednici, cărora obștea le păstrează o vie amintire și recunoștință. Din memoria ultimului veac și mai bine, se desprinde figura luminoasă a preotului localnic Eftimie Frăsilă, născut în anul 1846 și decedat în 1909, înmormantat cu cruce frumoasă în dreptul altarului bisericii vechi. Râvna cu care a îndrumat timp de 40
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
noiembrie 1998, biserica noastră primind ca ocrotitori și pe Sf. Arh. Mihail și Gavril. Pe o perioadă de mai bine de 150 ani a trăit și locuit pe aceste meleaguri familia cronicarului Miron Costin și urmașii săi. Ca semn de recunoștință și prețuire pentru vasta sa operă istorică care a scris-o cu nobila râvnă de a ajuta, de a învața pe contemporani și pe urmași, la inițiativa preotului paroh și cu binecuvântarea și ajutorul Prea Sfințitului Episcop Vicar Ioachim Băcăoanul
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
Valea Morii au avut loc în această perioadă bombardamente aliate. Participarea ostașilor fulgeni la război a fost cinstită prin ridicarea a două monumente în cele două sate: „Lor și înaintașilor noștri pentru binele țării,/ de-a pururi o lacrimă de recunoștință.” În perioada interbelică, comuna a aparținut de plasa Drăgănești, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1950, a fost arondată raionului Urlați din [[regiunea Prahova]] și apoi, în 1952, raionului Mizil din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, comuna a
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea își trage denumirea de la numele generalului francez Henri Berthelot, care poseda acolo o reședință și un teren agricol primite de la regele Ferdinand I și de la Regina Maria a României, drept recunoștință la contribuția armatei franceze la eliberarea României. Din 1923, încă în timpul vieții generalului, consiliul local a botezat localitatea "General Berthelot". La moartea sa survenită în 1931, "Generalul Henri Mathias Berthelot" a lăsat Academiei Române ferma agricolă din localitate, cu dispoziția fermă
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
Hristos pentru tine muri, cu ocară să nu-L jignești. Iubește-L și cinstește-L, El te binecuvântează cu al pământului belșug”. József Emris Laczkó a ridicat după primul război mondial o cruce votivă pe strada Borvíz, în semn de recunoștință întoarcerea din război a celor trei fii ai săi nevătămați. La sfârșitul străzii Szárhegy, József Bartis și vecinii săi au ridicat în 1967 o cruce, pentru ca Dumnezeu să ferească ținutul de trăsnete. Cu ocazia hirotonirii în 1958 a lui Sándor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
are loc o răscoală a sarmaților în 117-118 d.C. Ea a fost înăbușită cu cruzime de Quintus Marcius Turbo, trimis de împăratul Hadrian, și care era un militar specializat în astfel de acțiuni de suprimare a răscoalelor din imperiu. Drept recunoștință pentru nimicirea răscoalei, conducerea orașului a ridicat în 118 d.C. un monument în cinstea lui Hadrian, iar în 119 d.C. o inscripție de mulțumire pentru Turbo. Cum din anul 166 popoarele "barbare" aflate la granița imperiului în frunte cu marcomanii
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
casă ale ultimelor lor domicilii. Dedesupt, este așezată inscripția: „"1941 - 1945"”, precum și prenumele și numele celor 12 eroi din Dridif, căzuți în al Doilea Război Mondial, ca și numerele de casă ale ultimelor lor domicilii. Pe piedestal, se află inscripția: "„Recunoștința noastră, 1985”", fără alte detalii. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie română. Ca și confesiune religioasă majoritatea sunt ortodocși.
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
al județului Brăila era juristul și profesorul Constantin Gabrielescu. Acest fapt este confirmat și de demararea în anul 1908 a demersurilor de construire a școlii din localitate. Constantin Gabrielescu va dona mobilierul pentru funcționarea primăriei din localitate, în semn de recunoștință, în anul 1923, atunci când Șcheaua Nouă va fi declarată comună de sine stătătoare, obștea satului solicitând atribuirea denumirii de Constantin Gabrielescu, pe care o menține și astăzi. Recensământul din 1912, primul recensământ sistematic din Regatul României avea să consemneze modificări
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
vetrei de case a comunei Bășești. Denumirea satului provine de la boierul Ionașcu de la Slatina, care stăpânea această moșie. Datorită faptului că boierul a vandut o parte din moșie cu un preț redus unor locuitori din satul Bășești, în semn de recunoștință, au dat numele de Ionașcu satului nou format. Până în 1838, sate Băcălești și Bășești au aparținut județului Olt iar în urmă reîmpărțirii administrative au fost trecute în județul Teleorman. ..Ionașcu - denumit și ”cătun”, datorită întinderii sale mici, dar și a
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
noiembrie prin ajutorul dat de generalul Dragu în memoria căruia s-a numit una din străzile satului. Printre ctitori întâlnim pe Toma Lăbau (1861-1936) al carui mormânt a fost vreme de 50 de ani singurul din apropierea bisericii ca semn de recunoștință pentru contribuția deosebită ce a avut-o la construcția bisericii..fost deputat între anii 1911-1912. Primele fonduri s-au strâns la bâlciul de Sf. Mărie pe data de 15 august 1905 din satul Pojogi, sat reședința de comună de care
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
educație de calitate, la vârsta de 6 ani François a fost predat de mama sa pe mâinile unei rude(?) sus-puse, preotul Guillaume de Villon, care l-a crescut, îngrijit și educat între zidurile bisericii Saint-Benoît-la-Bétourné. Adolescentul François va menționa cu recunoștință că a avut șansa să fie "„eliberat din lanțurile sărăciei”" de câtre tutorle și binefăcătorul său, care i-a facilitat și admiterea la pretențioasa universitate catolică (la vremea respectivă) Sorbona, aflată în vecinătate, unde G. de Villon era profesor de
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
a octetului 23 din Marele „Testament”, că preotul nu i-a fost tată (pe tatăl său adevărat l-a pierdut din pruncie - p. 32) iar posibila rubedenie dintre ei a rămas secundară și nedovedită. În „Testament” poetul și-a arătat recunoștința față de tutorle și binefăcătorul său, care "„...a îngrijit mai mult ca o mamă / un copil dezlănțuit”" <poem> "Qui m'a esté plus doulx que mere" "A enfant levé de maillon" </poem> În poemul "Semincerul" ("Le Lais",decembrie 1456) Villon a
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
posibilitatea unei coincidențe de nume. <poem> "(...)Que dy-je ? non pas reculer," "Chose dont on ne doibt parler..." "Ung rien, jusque au Lyon d’Angiers." "Je ne craignoye que les dangiers,(...)" (Poezii atribuite lui Villon, 153) </poem> Ca un gest de recunoștință (sau de lingușire, pentru a-și redobândi simpatia și protecția dezamâgitului său tutore și binefăcător după o omucidere și un jaf) poetul a renunțat în 1456 la numele său de familie pentru a-l împrumuta pe cel al protectorului său
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
la romani, în Sicilia. În misterele din Eleusis, legenda e interpretată în sensul unei doctrine despre nemurirea sufletului. Locul îi este dator Demetrei cu o venerație deosebită, deoarece ea aici le-a arătat oamenilor cum să-și cultive ogoarele, din recunoștință pentru ospitalitatea eleusinilor. Pe lăngă Persefona și mama ei a fost sărbătorit mai târziu la Eleusis și Dionis, numit acolo Iachos, drept reprezentant al forței creatoare a naturii. Cultul eleusin s-a răspândit în toată lumea, urmele lui se găsesc și
Persefona () [Corola-website/Science/299603_a_300932]
-
răniților de 3138, iar al celor reținuți se ridica la 760. Au fost înregistrați nu mai puțin de 748 de copii, urmași de eroi-martiri. Cifrele menționate fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate și verificate conform "Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției române din decembrie" 1989. Conform datelor din rechizitoriile întocmite de parchetele militare,în rândurile militarilor s-au înregistrat 260 de decedați și 545 de răniți, iar de la Direcția Securității Statului
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
Mesut Özil pentru 47 milioane €. Până în data de 24 mai 2014, Real Madrid a câștigat un număr record de 32 titluri La Liga și un număr record de 10 trofee de Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor UEFA. În semn de recunoștință, pe 23 decembrie 2000, clubul a fost desemnat "Clubul FIFA al secolului al XX-lea", și "Cel mai bun club european al secolului al XX-lea" de către IFFHS, pe 11 mai 2010 la Londra. De asemenea Real a primit Ordinul
Real Madrid CF () [Corola-website/Science/299666_a_300995]
-
Pietro Bernardone și a donnei Pica. La botez, donna Pica și-a numit pruncul Ioan, tatăl însă - abia întors dintr-o călătorie de afaceri, cum era negustor de stofe, obiecte de artă și de bijuterii - renumește pruncul Francisc (foarte probabil, recunoștință pentru călătoria negustorească în Alsacia). Anii tinereții zvăpăiate i-a împărtășit cu cei de-o vârstă cu el și de aceeași treaptă socială, participând chiar la ciocnirile armate ale comunei natale; astfel, de exemplu, în 1202, cu ocazia războiului deschis
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
inscripție în limba latină: "Johanes Jacobus Heraclides basilicus despota dominus, regni Moldaviae, ingratitudine nefada, proditus miserime trucidatus interit nonis novembris mdlxiii r.i.p. (requiescat in pace)", în traducere, „Principele regesc Ioan Iacob Heraclidul, despotul, domnitorul Moldovei, sfârșește prin infamă recunoștință și trădare, omorât în mod de tot lamentabil la 9 noiembrie 1563. Odihnească în pace“.
Despot Vodă () [Corola-website/Science/299212_a_300541]
-
din Craiova, ia contact cu creația geniului născut la Hobița. Mentori i-au fost profesorii Nicolescu Plopșor și Vasile Paleolog. Cu modestia care îl caracterizează, ascunde faptul că și datorită intervenției sale, în deceniul al șaselea al secolului 20, "Coloana recunoștinței fără sfârșit", cunoscută mai ales sub numele de Coloana Infinitului, nu a fost demolată cu tractorul. Alături de Coloană, "Masa tăcerii", "Poarta sărutului" și ulterior "Măiastra" au fost eternizate și în cântecele sale. Conectarea compozitorului cu pământul natal este mult mai
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]
-
refăcut monumentul din piatră.<br>Monumentul este completat cu o placă comemorativă, în care este săpat textul: ""S-a ridicat acest monument în memoria celor 29 de patrioți români uciși miselește de hortiști la 14 Octombrie 1944. Glorie și veșnică recunoștință patrioților care s-au jertfit pentru libertatea României."" <br>Pentru a ajunge la monumentul amplasat pe o colină, trebuie urcate 44 de trepte, un număr ce simbolizează anul în care a avut locul unul dintre cele mai violente masacre antiromânești
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
de 20.000 de militari care l-a ajutat pe împăratul roman de răsărit, Teodosiu I, să-l învingă pe Arbogast, uzurpatorul franc, în bătălia de la Frigidus. În ciuda sacrificiului a aproximativ 10.000 de goți, Alaric a fost nemulțumit de recunoștința împăratului. Dezamăgit, a părăsit armata și a fost ales conducător al vizigoților în 395, mărșăluind spre Constantinopol până când a fost oprit de către forțele romane. S-a mutat apoi spre sud în Grecia, unde a jefuit Pireul (portul Atenei) și a
Alaric I () [Corola-website/Science/299796_a_301125]