8,522 matches
-
Paillard, B., 1994, L'épidemie, Stock, Paris. Pollak, M., 1988, Les homosexueles et le SIDA: sociologie d'une expérience, eds. A.M. Métailé, Paris. Thiaudiere, C., 2002, Sociologie du SIDA, col. „Repéres”. x x x, 2003, Ghid de bune practici privind relatarea despre HIV/SIDA, UNICEF, UNAIDS, ARAS, ISFR, ACCEPT, București. x x x, 1997, L'impact du HIV/SIDA sur les systèmes d'exploitations agricoles en Afrique de L'Ouest, Cap. 3, htp://www.fao.org./docrep/w6938F/w693704.htm x
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dimineață și i-am raportat programul zilei în curs. - Oh, puiule!... Ce groaznic pentru tine!.. - Ce pot să fac?... - Ești foarte curajoasă!.. Când mi-a spus asta, nici nu-mi venea să cred. I-am făcut o scurtă și cenzurata relatare a celor ce urmau să se întâmple conform propriului meu scenariu. Adesea ezitam, dându-mi brusc seama că aș putea cădea în vreo capcană, dar în caz contrar, daca n-ar fi știut unde mă aflu, ar fi fost și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mare sau mai mică, toți au dreptate. Am stat în Belarus ca șef al Misiunii diplomatice a României -timp suficient ca să cunosc oamenii, instituțiile, realitățile economice, politice și sociale ale unei țări despre care majoritatea românilor află doar din scurte relatări de presă sau din declarații cele mai multe ostile ale unor organisme internaționale sau oameni politici. Nu există în România cel puțin eu n-am găsit-o nicio singură carte care să prezinte această țară măcar pentru eventualii turiști: unde se află
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să prezinte această țară măcar pentru eventualii turiști: unde se află, câți locuitori are, ceva despre istoria ei, starea economică și regimul politic, obiectivele turistice mai importante ș.a.m.d. Iar în ziarele românești apar din când în când doar relatări scurte despre Lukașenko și represaliile la care sunt supuși opozanții săi politici. Acest fapt îmi aduce aminte de România de dinainte de 1989, care, în mintea celor din Occident, se afla undeva la marginea Europei și în care trăiau doar Ceaușescu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și americani, dar pentru opinia publică neamericană este clar că o pace între evrei și palestinieni și crearea unui stat palestinian independent trec înaintea tuturor. Despre această posibilitate vom discuta azi, despre șansele ei de realizare, ținând cont atât de relatările oficiale, cât și de ceea ce, eventual, se ascunde în spatele lor. Este foarte adevărat că întâlnirea de la Annapol a fost un fapt demn de luat în seamă și chiar de apreciat. A fost, fără îndoială, și un succes diplomatic al lui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
deturna proiectele de plecare definitivă ce le pregăteam. Căpitanul ,,Adrian” remarcă: ,,Memoria lui Tăcu poate transporta În Occident o arhivă Întreaga de documente”. 2) Planul de suprimare a fiului meu, Alexandru Malin Tăcu. Despre asasinarea lui Malin au apărut ample relatări și explicații Într-o serie de publicații, În românul ,,Pe fluviu la deal” de C. Hușanu, la Radio și Televiziune. 180 de personalități ale Iașului au depus mărturie pe o listă Înaintată Președintelui Țării și Memorialului ,,Sighet”(vezi la sfarsitul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu bețe subțiri de lemn sau de cauciuc pe spate după ce anch pecial; e victimei, după ce acestea e anchetatului cu flacără oxiacetilenica; ment victima r volumul ,,Mărturii ale suferinței” Îi scria pe pagina rezervată dedicațiilor: ,,Lui Alexandru Tăcu, martor al relatărilor mele, cu afecțiune și considerație, din partea autorului acestor Însemnări”. În această calitate de ,,martor” și participant la ace pun În fața cititorilor mei, folosind un capitol al cărții lui Cezar Zugravu intitulat ,,Metodele de tortură aplicate de torționarii din securitate, din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Alexandru Tăcu, Gabriela Iavorschi, Eugen Amarandei, Filip Răduț și cu mine (Liviu Antonesei n.m.) din Iași, doamna Doina Cornea, Gina și Dan Șimpălean (din Cluj), Mariana Marin (din București)” - pagina 98. În același volum, la pagina 174, Liviu Antonesei reia relatarea și detaliază: ,,...În ziua de 10 octombrie, după ce ziaristul Gilles Schiller izbutise să intre În contact cu Dan Petrescu, ,,Liberation” a publicat un nou articol. Dan Petrescu a făcut cunoscut că mai mulți opozanți din România au trimis un apel
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de opozanți din orașe diferite: Cluj, Iași, Blaj. Este poate primul pas către o concentrare a opozanților din România - sperăm, un Început al unor reacții mai largi)”... Un ziar din București vorbește despre ,,dizidenta de la Iași - cronologie”, și-și intitulează relatarea ,,Un comando pentru moartea lui Ceaușescu”, notând, printre altele: ,,14 octombrie 1989: sunt arestați la domiciliu Luca Pițu, familia Amarandei, Al. Tăcu. Filip Răduț este arestat de la serviciu, anchetat și torturat, pentru a spune ,,cum s-a putut vorbi telefonic
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fiind nesemnificativ prezentă în politica școlară generală. În imensa lor majoritate, circularele școlare reflectă o imagine robot asupra învățământului și a vieții cotidiene din cadrul școlii poporale. Printre datoriile învățătorului cel mai des invocate în asemenea documente, una rămâne leitmotiv în relatările directorului districtual și anume trimiterea la termen și în structura recomandată de directorate a situațiilor semestriale privind starea frecvenței școlare și rezultatele la examenele finale. Între alte atribuții reliefate de aceste documente, învățătorului îi revenea datoria de a nu absenta
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
obiective a diseminării în timp și spațiu a leziunilor tipice de SM este esențial pentru un diagnostic sigur, ca și excluderea altor explicații mai bune pentru semnele clinice. 2. Dovezile clinice depind în primul rând de semnele clinice stabilite obiectiv; relatări anamnestice ale unor simptome pot conduce la suspiciunea de boală, dar nu pot fi suficiente pentru diagnosticul de SM. Totuși, diagnosticul de SM pe dovezi clinice rămâne posibil dacă există dovada diseminării în timp și spațiu a leziunilor. 3. Explorările
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
împăcării ideatice definitive între teoriile umorale și cele celulare ale carcinogenezei, e timpul să stabilim care este ponderea infecției cu virusuri oncogene în acest proces. Ideea naturii contagioase a cancerelor își are rădăcinile în unele bacterii și constatări empirice și relatări anecdotice despre familii de canceroși, incidența „cancerului în doi“ afectând cupluri maritale, aparenta trecere a cancerului de la mamă la copil sau de la pacient la însoțitor ș.a.m.d. Odată cu dezvoltarea generală a științelor biomedicale în secolul XIX, a fost posibilă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că rol formativ poate avea numai ceea ce este coerent, consecvent și argumentat, atît textul literar, cît și cel interpretativ ar trebui, prin urmare, să reprezinte cu certitudine un bun cultural veritabil. În această perspectivă, nu poate fi un bun cultural relatarea faptului că cineva s-a întîlnit cu altcineva și a stat de vorbă, aspect ce predomină în literatura jurnalelor și memoriilor apreciată de critica românească lipsită de orizont, deoarece cine lecturează scrieri cu astfel de relatări nu rămîne cu nimic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi un bun cultural relatarea faptului că cineva s-a întîlnit cu altcineva și a stat de vorbă, aspect ce predomină în literatura jurnalelor și memoriilor apreciată de critica românească lipsită de orizont, deoarece cine lecturează scrieri cu astfel de relatări nu rămîne cu nimic. Dacă totuși asemenea fapte au fost consemnate, nu este normal ca ele să fie editate și reeditate și, cu atît mai puțin, impuse tinerilor spre lectură numai pentru a-i exersa cu gradul zero al gîndirii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poliția secretă se grăbește să-i dea de știre regelui despre cele întâmplate după sinuciderea Lucreției, factorul declanșator al răscoalei antimonarhice conduse de Brutus : Eu am venit, stăpâne, să te înștiințez, eu sunt primul ! (IV, p. 61). Din nou, sursa relatării se află în De la fundarea Romei (I 59), însă modalitatea precipitată de a acumula informațiile într-un schimb rapid și antrenant de replici scurte și sacadate aparține dramaturgului modern. În mai multe rânduri, Horia Lovinescu utilizează nu doar datele, dar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
II, p. 45). Expunerea antrenantă este presărată cu amenințări voalate la adresa lui Collatinus pe care îl pune în gardă că l-a cruțat intenționat cu ocazia înfruntării dintre romani și soldații din Gabii : eu nu-mi greșesc ținta (II, p. 44). Relatarea stârnește admirația lui Aquileus (mă întreb care din voi, regele sau tu, sunteți mai geniali - II, p. 45), dar și reticența lui Collatinus față de cel socotit prea primejdios (II, p. 46). În timp ce închină în cinstea Lucreției, Sextus își dezvăluie natura
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
situația Franței sub ocupația nazistă. Cea de-a doua parte a dipticului, privitoare la nașterea și formarea lui Atenus, fiul lui Oreste și al Aglaiei, îmbină și ea planuri diferite : descendenții eroilor mitici evoluează în epoca procesului lui Socrate, iar relatarea evenimentelor vizează, parcă, în mai multe rânduri, actualitatea perioadei în care a fost scrisă piesa. Numeroase trimiteri culturale accentuează fuziunea temporală. Textele antice furnizează informații necesare în construirea intrigii. Ștefan Zicher preia, de pildă, de la Tucidide (Războiul peloponeziac, IV 104-107
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-l aresta la ordinul lui Critias pe Leon din Salamis (VIII 24), ca și numele acuzatorilor în proces și acuzațiile aduse (XVIII 39 - XIX 40) ; în timp ce din capitolul dedicat lui Platon, el consemnează detaliile cu privire la statura filosofului (V 4), precum și relatarea visului lui Socrate care ar fi văzut o lebădă cu o noapte înainte de a-și cunoaște viitorul discipol (VII 5). Înfățișat drept continuarea imaginară a dialogului Phaidon (III, p. 120), pasajul care înfățișează reuniunea ucenicilor lui Socrate după moartea acestuia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
părerea lui, ciuma din Teba este o dovadă a iritării divine împotriva celui capabil să înfrângă Sfinxul : Sunt pedepsit de Zeus în măsura/ puterii mele de-a fi drept și pur ! (scena 9). Înțelegând cine este cu adevărat Oedip din relatarea servitorului căruia i-a încredințat cândva copilul spre a-l ucide, Iocasta îl imploră să nu mai cerceteze taina întunecată a originii lui, însă regele nu se lasă înduplecat : Zeii din cer/ de m ar ruga, și nu dau îndărăt
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Burnea, Duicu și Sbârnădin care s-au format altele, s-au constituit noi gospodării, noi case, astfel că după mai bine de un secol și jumătate aici erau cel puțin 20-23 de case, cu curte interioară sau cu prispă, conform relatărilor orale ale strămoșilor, populația cătunului nu putea fi sub 100-110 persoane, aceștia fiind incluși în una dintre cele trei comune, mai sus evocate. (În monografia citată nu este clar, dacă cifrele date de la recensămintele din 1869, 1880, 1890 etc. reflectă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
doi tineri necunoscuți în sat care aveau și un copil. Bârfa s-a declanșat abia atunci când băiatul crescuse și locuitorii, nu aveau ce face asemuindu-l cu moștenitorul Tronului României. Imaginația localnicilor era alimentată și de ziarele care abundau în relatări, reale sau scornite, despre aventurile amoroase ale lui Carol. Istorioara compusă și difuzată, asemenea folclorului, spunea că tânăra mamă, o femeie foarte frumoasă, lucrase ca menajeră la Castel. Acolo, o remarcase prințul nebunatic și o seduse. Regina aflase de aventurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mai clar această lume, cam de pe la 4 ani, am reușit să deprind de la părintele meu multe din însușirile sale și în primul rând dragostea de muncă, indiferent că era fizică sau intelectuală și tenacitatea de a-și atinge scopul propus. Relatările sale despre copilăria și tinerețea sa din urbea sa natală Huși erau condimentate cu: isprăvile haiducului Pantelimon ce opera pe calea ferată îngustă (la acea datăă Huși - Crasna, aventurile galante ale soțului verișoare sale Mălinescu - șef al lampagiilor din urbe
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
banal și povestea celeilalte înotătoare, cea de acum zece ani, ucisă de un soț gelos, ca și preferința comună a celor două femei, una vie, cealaltă moartă, pentru scăldatul sub clar de lună, ca și o anume asemănare fizică. Potrivit relatării doamnei Segal, asasinata avea părul roșu și fața albă. Fata ei avea și ea părul roșu, dacă geamul nu mințise. Și trebuia să aibă, ca și cealaltă, fața albă, ceea ce, laolaltă cu părul, însemna aproape o certitudine. Doar dacă nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
e făcută să primească atâta lume, mulți bolnavi fuseseră aduși cu paturile, alții în cărucioare cu rotile și, pe urmă, până să vină toată lumea și să-și găsească locul, asta durează... Învățătorul își sorbi ceaiul în tăcere, înainte de a relua relatarea: "Concertul ăsta este totdeauna foarte așteptat. Schimbă puțin viața bolnavilor din spital, împărțită între monotonie și suferință. Cum a spus și Panaiota, publicul ăsta foarte special și recunoscător ne-a aplaudat generos pe muzicienii amatori care eram. Și copiii erau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
reprezentând o oglindă a convingerilor starețului, acestea ocupă un loc important în orice exegeză referitoare la viața și la opera sa. Cel mai ades citată este Autobiografia, pe care Paisie a redactat-o spre sfârșitul vieții, reușind să ajungă cu relatarea evenimentelor până la plecarea sa din Muntenia spre Muntele Athos, la douăzeci și patru de ani. Textul a fost scris în slavonă, ca de altfel toate lucrările sale și a fost continuat, după dispariția sa, în aceeași limbă, de schimonahul Mitrofan. Acesta fusese
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]