6,863 matches
-
legătura cu Edgar Poe: Același dar - era cât pe-aci să spunem aceeași știință vizionara - se desfășoară în excepțională bucată a Iluminațiilor, Geniu (Génei). Ea ne vestește nu atât domnia Frumosului sau a Binelui, cât aceea a unui principiu mai riguros: Adevărul "străbătut de violențe noi"; instaurarea unui mod imediat de gandire [s.n.], mod ce depășește știință ancilara și devine consistentă. Aceasta este și concluzia lui Poe în Eureka 72. Să remarcam faptul că, la Ion Barbu, domeniul poeziei nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu subtitlul „Informație și propagandă străjerească, turistică și literară”. Periodicul este de informație generală și de analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii, eseuri, portrete. „Note literare și artistice” este o rubrică ocazională, inserând informații culturale de actualitate. Se publică sau se retipărește poezie de Mihai Gregoriady de Bonacchi, Mihail Munteanu, Cincinat Pavelelscu (epigrame), Gallia Tudor, precum și proză de Ludovic Dauș, Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
interactive, participative și colaborative, centrate pe elev, nu centrate pe profesor. Deși pare o strategie democrată, onestă din punctul de vedere al educației pentru toți, există factori obiectivi care impiedică educația prin centrarea pe elev. În faza predării-învătării, conținuturile științifice riguroase, dirijate, impun centarea pe profesor și numai în anumite situații, centrate pe elev. Furnizarea de informații științifice depinde de responsabilitatea și activitatea profesorului, iar fixarea poate fi interactivă, participativ-colaborativă. Este bine ca un profesor să cunoască și să aplice un
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
Încuraja dezvoltarea controlului atenției și dezvoltarea motorie); deprivarea de mediul Înconjurător; expunerea timpurie prelungită la stimuli Înalți, o suprastimulare a mediului (urmărirea excesivă emisiunilor TV sau preocuparea excesivă față de jocurile video, În special absența unei experiențe potrivite vârstei copilului). Studiile riguroase, atent concepute, nu au reușit să stabilească relația cauzală dintre acești factori și ADHD și nici faptul că vreunul dintre acești factori influențează simptomele ADHD. Tulburarea se manifestă de regulă În majoritatea situațiilor (casă, școală, situații sociale), În grade diferite
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
ADHD, modificarea comportamentului este folosită cu precădere pentru ameliorarea concentrării și controlul hiperactivității lor. Programele de training sunt focalizate pe crearea unui mediu structurat, a unei rutine zilnice, a unui set de reguli de comportament și o monitorizare atentă și riguroasă a progreselor obținute; monitorizarea simptomelor din diferite domenii (cum ar fi Învățarea, rezultatele școlare, interacțiunile familiale și relațiile cu covârstnicii) și din diferite medii (de exemplu acasă, la școală, În afara programului școlar) fiind una dintre componentele cele mai importante ale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
melodramatic” în O alergare de cai, cum a transferat modelul nuvelei istorice romantice în „capul de serie al nuvelei istorice românești”, capodopera Alexandru Lăpușneanul. Monografia oferă o informație vastă, de la documente de arhivă la receptarea scrierilor lui Negruzzi, informație analizată riguros, prelucrată eficient și integrată într-o sinteză interpretativă de referință. Experiența publicistică, îndeosebi cea a cronicarului literar, i-a înlesnit lui L. apropierea profitabilă de literatura actuală, în prim-plan situându-se proza românească postbelică, domeniu căruia i-a consacrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
seama, transformă caracteristicile unei realități sociale imediate în caracteristici universale. * Datorită numărului restrâns de cazuri pe care le au în vedere, oamenii pot surprinde doar legăturile aparente dintre dimensiunile fenomenului și factorii care au concurat la producerea acestuia. * În lipsa investigației riguroase bazate pe măsurare și numărare, constatările la nivelul conștiinței comune sunt lipsite de exactitate și precizie fiind formulate în termeni vagi. * Clișeele și stereotipiile sociale care au o mare circulație într-un anumit context sociocultural reprezintă de multe ori surse
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
efecte să fie izolate cu claritate, de aceea condițiile sub care fenomenul și relațiile studiate se produc sunt controlate cât mai strâns posibil. * Relațiile teoretice operaționalizate corespunzător. * Eșantioane selectate aleator din populații pentru a asigura reprezentativitatea acestora. * Măsurarea și cuantificarea riguroasă a fenomenelor; de exemplu, fenomenele observate sunt clasificate după frecvența și distribuția acestora. * Designul cercetării (eșantionarea, metodele și procedurile alese etc.) exclude influența cercetătorului cât mai mult posibil. Afirmațiile generale sunt făcute cât mai independent posibil de cazurile concrete studiate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dintre aceste etape nu poate fi înlocuită prin idei de cercetare de slabă calitate. Tehnicile de cercetare oricât ar fi de sofisticate nu pot transforma o idee slabă într-o temă de cercetare bună. În principiu, nu există un răspuns riguros la întrebarea: Unde își are originea tema cercetării? și nici la întrebarea derivată: Cum ajungem să alegem tema unei cercetări? Însă unele sugestii pot fi date, care țin mai mult de motivații și de valoarea unor criterii, decât de reguli
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la întrebarea: Unde își are originea tema cercetării? și nici la întrebarea derivată: Cum ajungem să alegem tema unei cercetări? Însă unele sugestii pot fi date, care țin mai mult de motivații și de valoarea unor criterii, decât de reguli riguroase. Reprezintă o axiomă afirmația că alegerea unei teme bune depinde de înțelegerea specificului sociologiei. Sociologia studiază comportamentul uman social. Ideea fundamentală pe care își construiește întregul demers se întemeiază pe faptul că acest comportament este format de interacțiunile dintre oameni
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a acestora, a modului lor de gândire și înțelegere a realității. Părinții tind să accepte și să evalueze performanțele copiilor lor într-o manieră laxă și afectivă. Dar profesorii care înlocuiesc în școli figurile autoritare ale părinților sunt mult mai riguroși. Aceștia judecă performanțele pe baza unor criterii impersonale, iar pe cei care au rezultate slabe îi sancționează cu note mici sau îi pot lăsa repetenți. In experiența copilului școala este prima instituție de socializare care instituționalizează o diferență de statut
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
său anterior. * Învățarea de reguli și norme noi. La nivel oficial, recrutul este învățat să se supună regulilor armatei; prin socializarea informală (între colegi), el învață o parte din cultura instituției militare. * Dezvoltarea solidarității. Atât socializarea formală cât și disciplina riguroasă construiesc solidaritatea și prietenia dintre recruți; ei învață că depind unul de celălalt. * Spiritul birocratic. Recrutul este instruit să accepte fără întrebări tradiția și obiceiul; ordinele se primesc și se dau tot timpul. Aceste procese nu sunt întotdeauna eficiente complet
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
matematică la studiul cantitativ al indivizilor și al comportamentelor lor, demografia pune la punct instrumente de măsură a căror complexitate sporește odată cu importanța factorilor avuți în vedere. Plecând de la date mai vechi și de la cele prezente, în limitele unor ipoteze riguroase, demografia stabilește perspectivele asupra evoluției populației și schimbările de structură la care trebuie să ne așteptăm. Demografia studiază cadrul social în ansamblu său și pe părți, morfologia și viitorul acestuia (Larousse, Dicționar de sociologie, 1996, p. 80). Într-o formulare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
8 milioane; astăzi sunt suficiente aproximativ 5 săptămâni pentru ca populația lumii să crească cu acest număr. Această creștere rapidă a populației lumii a fost definită ca explozia demografică. Tabelul 11.2 având ca sursă Națiunile Unite (1978), ne oferă cifre riguroase cu privire la amploarea creșterii populației lumii. De ce a crescut populația lumii așa dramatic în ultimele sute de ani? Răspunsul la această întrebare se învârte în jurul a doi factori creșterea exponențială și tranziția demografică. Îi vom examina mai în detaliu. Tabelul 11
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
obiectivă în studiul societății în general și a problemelor sociale în special? Din cele arătate putem spune că abordarea sociologică a pro-blemelor sociale urmărește: (1) conștientizarea problemelor prezente cu care se confruntă societatea; (2) dobândirea de cunoștințe factuale cât mai riguroase în legătură cu principalele probleme sociale; ( 3) înțelegerea originilor sociale ale acestora și modul în care pot evolua; (4) abordarea inteligentă a relației dintre teorie și practică astfel că toate teoriile trebuiesc testate și, la rândul lor, toate politicile sociale care se
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grea a calitativismului, prin care noua paradigmă a invadat spațiul disciplinelor socio-umane, este că autorul optează pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei comunități de cercetători ancorați în fundamentele calitativiste. Alte lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Sarcina trasată a fost explicit formulată: "Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste se constituie ca răspuns la solicitarea Președintelui Traian Băsescu de a condamna regimul comunist din România, pe baza unui document riguros și coerent" (Comunicat de presă, Administrația Prezidențială, 20 aprilie 2006). "Raportul final" a fost elaborat până la sfârșitul anului, și ulterior asumat de către președintele României, care a condamnat regimul comunist în numele statului român în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu poate fi aplicat cazului românesc (Shafir, 2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a formula capete de acuzare, condamnând comunismul nu pe baza unui probatoriu prezentat în limbajul aseptic, formal și riguros al juridicului, ci exprimat poetic în stilistică metaforică. Critica cea mai temeinică vizează însă faptul că Raportul s-a conformat unei comande politice. Faptul că Comisia a avut ca obiectiv livrarea unui document pre-concluzionat, justificativ la adresa unei condamnări oficiale a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
livrarea unui document pre-concluzionat, justificativ la adresa unei condamnări oficiale a comunismului, reiese limpede din paragraful aceluiași comunicat de presă al Administrației Prezidențiale deja menționat, în care se specifică fără echivoc că președintele "dorește ca această comisie să elaboreze un raport "riguros și coerent", care să-i dea posibilitatea de a condamna în mod oficial perioada celor aproximativ cincizeci de ani de comunism, din România" (Administrația Prezidențială, 20 aprilie 2006). Ceea ce rezultă cu claritate este faptul că avem de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
55 Nu credea însă că mulți oameni sunt capabili de o asemenea sforțare. Experiențele lui ca militar și apoi ca învățător de țară i-au întărit scepticismul. Locuitorii satelor în care a trăit nu puneau preț pe foloasele acelei instrucții riguroase pe care o propunea învățătorul venit de la Viena, a cărui motivație ei nu o puteau de altfel înțelege, ca să nu mai vorbim de indiferența lui față de confort, de bunuri materiale și de plăcerile obișnuite ale vieții, care îi intriga. La
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai fost în stare să prestez o muncă bună. b) Chiar înaintea acestei date, nu am putut lucra bine mai mult de șase sau șapte luni într-un an. c) Deoarece îmbătrânesc, gândurile mele devin în mod sensibil mai puțin riguroase, ele se clarifică tot mai rar, mă simt mult mai ușor obosit. d) Sănătatea mea este într-o stare mai labilă ca urmare a unei permanente anemii, care mă face mai receptiv la infecții. Asta micșorează încă și mai mult
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este poziția pe care a adoptat-o unul dintre cei mai cunoscuți cercetători germani ai filozofiei târzii a lui Wittgenstein. În „Introducerea“ comentariului său în două volume la Cercetări, Eike von Savigny susține că lucrarea ar avea „o structură argumentativă riguroasă și că îndatorirea interpretului care o ia în serios ar fi să o dezvăluie“. Recunoscând că atât în Cercetări, cât și în alte însemnări ale sale Wittgenstein s-a pronunțat împotriva ideii curente că obiectul cercetării filozofice este formularea și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
expresivitate care se integrează contextelor sociale și psihologice 135. Kinezica este o știință recentă cu o vârstă de doar câteva decenii, care nu dispune de formule magice care să decodifice limbajul trupului, respectiv limbajul gestual, într-o manieră precisă și riguroasă, dar ne ajută să devenim mai conștienți de semnificațiile acestuia. Registrul gesticii cuprinde mișcări ale trupului întreg și ale componentelor sale, ca și felul cuiva de a reacționa atunci când deschide o ușă, salută, strânge mâna altei persoane etc. În demersul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un prim ministru. Însă chiar și cei mai cinici detractori ai săi au avut surpriza să constate că Ludovic și-a îndeplinit misiunea cu sfințenie, zi de zi, vreme de cincizeci și cinci de ani, urmând un program strict și riguros. Moștenirea rămasă după cei doi cardinali, Richelieu și Mazarin, nu era deloc ușoară. Nu putem să negăm meritele acestor doi mari politicieni: crearea condițiilor favorabile pentru instaurarea monarhului absolut. Dar cu ce preț? în 1661, Franța și cei aproximativ douăzeci
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
relații amiabile?? (=reciproc) cu toți curtenii, Ludovic ținea la unicitatea imaginii sale. Mesajul subliminal transmis tuturor era: curtea sunteți voi, iar voi sunteți supușii mei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că Ludovic al XIV-lea a instaurat o etichetă riguroasă, tocmai pentru a se distanța de masa amorfă de nobili. Cu greu permitea o serie de familiarități, iar dacă acest lucru se întâmpla, nu dura mult. Din Olimpul său, Ludovic Soare știa foarte bine cum să manipuleze restul zeilor și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]