6,798 matches
-
-lea din porunca domnitorului Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517), prigonitorul catolicilor din Moldova. . Nu există însă documente sau mențiuni epigrafice care să ateste perioadă construirii sale. Totuși, cercetările arheologice efectuate aici în anul 1984 au scos la iveală ruinele unei biserici mai vechi, din lemn, pe temelie de piatră nelegata cu mortar, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Cu acest prilej, în pronaosul acestei biserici a fost descoperit în iulie 1984 trupul unei domnite îmbrăcate în haine scumpe
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
timp de 17 ani până în 1837. În tot acel timp au putrezit toate utilajele, digurile, canalele pentru aducțiune și decantoarele pentru nisip. S-au colmatat canalele de aducțiune și au fost invadate de vegetație, astfel perimetrul uzinei a devenit o ruină fără valoare în timp ce topitoriile țărănești (două la Tulea și două la Nădrab) au funcționat fără oprire până în 1830 după care au fost oprite definitiv. După incendiul din 15 Ianuarie 1837 ce a distrus furnalul de la Toplița și anexele aferente, Tezauriatul
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
orașului Pâncota (județul Arad). Situl arheologic aferent este monument istoric, cu și cod RAN . Situl a fost cunoscut încă în secolul al XIX-lea, când au fost efectuate o serie de săpături amatoricești care au scos la iveală, în interiorul cetății, ruinele unei biserici, incinta acesteia și peste 60 de morminte din cimitirul exterior. În urma acestor intervenții au fost realizate câteva desene sumare, din care rezultă mai multe variante planimetrice ale unui lăcaș de cult înzestrat cu o excepțională decorație parietala. Multe
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
lucru și evadează din rândul sălbaticilor, fugind către Castelul Negru pentru a-și avertiza frații de amenințare. Cu mulți dintre membrii Rondului morți sau lipsă, Jon trebuie să conducă o apărare firavă. Bran Stark, Jojen și Meera Reed, evadați din ruinele Winterfellului, sunt călăuziți spre nord de visurile ciudate ale lui Bran despre cioara cu trei ochi. Ajunși la Zid, îi întâlnesc pe Samwell Tarly și pe Gilly, care îi duc la Mâini Reci. Acesta îi conduce mai departe, spre nord
Iureșul săbiilor () [Corola-website/Science/321803_a_323132]
-
În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la . Pe gazonul de lângă casă sunt așezate două „Măști Hilare“, lucrări ce au fost create în 1852 de Karl Storck pentru fațada Teatrului Național București, distrus în cel de-al Doilea Război Mondial. Tot în acest muzeu este
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
a mai fost dărâmat până la invazia nazistă din 1940), spulberând speranțele monarhiștilor, și că a orientat definitiv practica politică a sistemului instituțional al țării, instituind principiul separării totale a răspunderii politice prezidențiale de cea parlamentară. La 4 septembrie 1870, pe ruinele celui de al Doilea Imperiu Francez învins de Prusia, s-a proclamat republica. Până în 1877, monarhiștii și republicanii au dat o luptă politică intensă pentru controlul asupra instituțiilor și pentru a le da o definiție juridică. După o victorie lejeră
Criza politică de la 16 mai 1877 () [Corola-website/Science/321862_a_323191]
-
este un fost han turistic construit în secolele XVII - XVIII în satul Șerbești (azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț). Clădirea se află în prezent în ruine. a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Conform tradiției, Hanul de la Șerbești a fost construit în secolul al XVII-lea , în perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Prin căsătoria cu Doamna Tudosca
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
1989, autorii lucrării monografice ""Tradiții ale ospitalității românești. Prin hanurile Iașilor"" (Ed. Sport-Turism, București, 1989) constatau că zidurile de piatră se mențineau intacte, iar hanul putea fi renovat fără prea mari cheltuieli. În prezent, Hanul de la Șerbești se află în ruine; acoperișul lipsește, iar pe anumite porțiuni zidul este prăbușit. La 24 februarie 2006, cu acordul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț, Consiliul local Ștefan cel Mare a organizat o licitație pentru concesionarea ruinelor Hanului de la Șerbești și a
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
de la Șerbești se află în ruine; acoperișul lipsește, iar pe anumite porțiuni zidul este prăbușit. La 24 februarie 2006, cu acordul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț, Consiliul local Ștefan cel Mare a organizat o licitație pentru concesionarea ruinelor Hanului de la Șerbești și a terenului aferent construcției pentru o perioadă de 49 de ani. La licitație au participat trei investitori: Dănuț Stolniceanu din Girov, SC Ciomeică Andreea SRL din Dumbrava Roșie și Sorin Ouatu din Ștefan cel Mare. Prețul
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
lui Tutmes al IV-lea (1401 î.Hr. - 1390 î.Hr.) a fost deplasat la Roma, în 323: obeliscul de la Lateran. În 549, a avut loc ultima cursă, organizată de către Totila, după care "Circus Maximus" a fost abandonat și a căzut în ruină. În cursul Evul Mediu, pietrele și marmura tribunelor au fost, în mod progresiv, refolosite la construirea diferitelor biserici și palate. După Renaștere, n-a mai rămas mai nimic din marea construcție. În 1587, obeliscul adus de Constanțiu al II-lea
Circus Maximus () [Corola-website/Science/321912_a_323241]
-
primarul Valentin Gogonea (George Mihăiță), care le servește pe post de ghid. El le spune că acolo a fost un sat pe care comuniștii l-au ras de pe fața pământului și au construit o fabrică în loc. Fabrica este astăzi în ruină, iar ziariștii văd printre zidurile rămase încă în picioare femei îmbrăcate în negru cu lumânări în mâini și o fată îmbrăcată în mireasă și cu o coroană de flori pe cap. Surprins de cele văzute, Băboi îi cere primarului să
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
a fost reconstruită de Ștefan cel Mare (1457-1504) și refăcută în timpul lui Vasile Lupu (1634-1653). a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au început să fie demantelate. În prezent, ea se află în stare de ruine. Ansamblul „Curtea Domnească” din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, la numărul 1409, având și este format din 4 obiective: Prima construcție descoperită pe actualul loc al Curții Domnești datează de la sfârșitul
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
avut loc în iulie 1675, în timpul domniei lui Dumitrașcu Cantacuzino (1674-1675, 1684-1685), când domnitorul a dispus distrugerea cetăților Sucevei, a Neamțului și a Hotinului. În anul 1700, solul polonez Rafael Leszczynski a găsit aici "„un palat domnesc de zid, pustiu”". Ruinele Curții Domnești din Suceava au intrat în atenția cercetătorilor și restauratorilor abia la începutul anilor 50’ ai secolului al XX-lea. Zidurile fostei curți s-au conservat pe o înălțime ce variază între 1 și 5 m. Cercetările arheologice au
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
înălțime ce variază între 1 și 5 m. Cercetările arheologice au scos la iveală numeroase cahle de sobă, unele nesmălțuite și altele smălțuite. Cahlele au ornamentații diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale și animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. În perioada 1998-1999 s-au efectuat aici noi săpături arheologice. Pe o secțiune lungă de 35 m pe direcția N-S, pornind din zidul sudic al curții, a fost descoperit un tezaur monetar
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
tezaurul monetar descoperit aparținea unui lucrător care a participat la executarea construcțiilor din piatră din ultimii ani de domnie a lui Alexandru cel Bun. Începând din anul 2000 s-a deschis aici un șantier național de restaurare. În timpul lucrărilor, zona ruinelor a fost împrejmuită cu un gard din panouri metalice. Lucrările s-au desfășurat cu întreruperi, din lipsa fondurilor. Din cauza faptului că șantierul era mai mult abandonat, vestigiile istorice au fost invadate de vegetație, iar în baraca părăsită a organizării de
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
au fost invadate de vegetație, iar în baraca părăsită a organizării de șantier s-au pripășit oameni lipsiți de adăpost și câini comunitari. În martie 2010, reprezentanții Primăriei Suceava au anunțat că s-au alocat 150.000 lei pentru împrejmuirea ruinelor Curții Domnești cu un gard nou. Acesta urma să fie construit din piatră și fier forjat pe partea dinspre Calea Unirii, iar pe celelalte laturi, din plasă. În luna august au început lucrările pentru construcția gardului care urma să protejeze
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
în gestionarea patrimoniului istoric. Arhitectul bucureștean Gheorghe Sion, specialist în monumente istorice, a propus realizarea unei construcții în formă de „U“, din sticlă, ce folosește zidurile actuale și păstrează și arhitectura medievală. Proiectul de reabilitare prevede acoperirea cu sticlă a ruinelor și construirea pe ruine a unei clădiri cu parter și un etaj. La parter urmează să fie amenajate pasarele de sticlă deasupra ruinelor, prin care vizitatorii să poată observa ruinele în detaliu, în timp ce la etaj ar urma să fie amenajată
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
Arhitectul bucureștean Gheorghe Sion, specialist în monumente istorice, a propus realizarea unei construcții în formă de „U“, din sticlă, ce folosește zidurile actuale și păstrează și arhitectura medievală. Proiectul de reabilitare prevede acoperirea cu sticlă a ruinelor și construirea pe ruine a unei clădiri cu parter și un etaj. La parter urmează să fie amenajate pasarele de sticlă deasupra ruinelor, prin care vizitatorii să poată observa ruinele în detaliu, în timp ce la etaj ar urma să fie amenajată o bibliotecă după modelul
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
ce folosește zidurile actuale și păstrează și arhitectura medievală. Proiectul de reabilitare prevede acoperirea cu sticlă a ruinelor și construirea pe ruine a unei clădiri cu parter și un etaj. La parter urmează să fie amenajate pasarele de sticlă deasupra ruinelor, prin care vizitatorii să poată observa ruinele în detaliu, în timp ce la etaj ar urma să fie amenajată o bibliotecă după modelul celor din Evul mediu, precum și săli de expoziție permanentă și/sau temporară. În decembrie 2011, firma spaniolă Arena Teatro
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
arhitectura medievală. Proiectul de reabilitare prevede acoperirea cu sticlă a ruinelor și construirea pe ruine a unei clădiri cu parter și un etaj. La parter urmează să fie amenajate pasarele de sticlă deasupra ruinelor, prin care vizitatorii să poată observa ruinele în detaliu, în timp ce la etaj ar urma să fie amenajată o bibliotecă după modelul celor din Evul mediu, precum și săli de expoziție permanentă și/sau temporară. În decembrie 2011, firma spaniolă Arena Teatro a finalizat proiectul de restaurare și modernizare
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
de 1.400 de tone de bombe lansate de forțele aeriene americane. Bombardamentul a fost lansat din teama ca abația să nu fie folosită ca post de observație pentru apărătorii germani. După două zile, parașutiștii germani au ocupat poziții în ruine; distrugerea provocată de bombardament și zona plină de dărâmături le-a dat soldaților protecție față de atacurile aeriene și de artilerie, făcând din acel sit o poziție defensivă mai viabilă. Între 17 ianuarie și 18 mai, apărătorii Liniei Gustav au fost
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
uitat și ei; Juin ar fi remarcat: „... nu, așa n-o să ajungă nicăieri.” Clark și Gruenther au refuzat să fie la fața locului și au rămas în cartierul general. În aceeași după-amiază și a doua zi, într-o continuare agresivă, ruinele marii mănăstirii au continuat să fie zguduite de alte baraje de artilerie și bombardamente din 59 de bombardiere de vânătoare. Raidul aerian nu fusese bine coordonat între aer și sol, având sincronizarea făcută de Forțele făcând din ea o operațiune
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Presenzano la 27 km de Monte Cassino și au explodat la câțiva metri de rulota în care gen. Clark lucra la biroul său. În ziua de după bombardament, la prima oră a dimineții, majoritatea civililor rămași în viață au fugit dintre ruine. Au mai rămas doar aproximativ 40 de oameni: cei șase călugări care s-au ascuns în subteranele adânci ale abației, abatele în vârstă de 79 de ani, , trei familii de țărani chiriași, copiii orfani și abandonați, cei grav răniți și
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
călugării au fost duși la mănăstirea Sant'Anselmo. La 18 februarie, abatele s-a întâlnit cu comandantul Corpului XIV Panzer, general-locotenentul Fridolin von Senger und Etterlin. Un călugăr, Carlomanno Pellagalli, a revenit la abație; când a fost văzut umblând printre ruine, parașutiștii germani au crezut că este o fantomă. După 3 aprilie, el nu a mai fost văzut. Ce se știe acum este că germanii se înțeleseseră cu călugării să nu folosească abația în scopuri militare cât timp aceștia mai erau
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
el nu a mai fost văzut. Ce se știe acum este că germanii se înțeleseseră cu călugării să nu folosească abația în scopuri militare cât timp aceștia mai erau acolo. În urma distrugerii, soldați ai Diviziei 1 parașutiști germană au ocupat ruinele mănăstirii, transforând-o într-o fortăreață și post de observație, o problemă serioasă pentru forțele aliate. În noaptea de după bombardament, o companie a primului batalion din Royal Sussex Regiment (unul din elementele britanice din cadrul Diviziei 4 indiene) a atacat punctul-cheie 593
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]