6,667 matches
-
42 Les Carter (2007) a ajuns la concluzia potrivit căreia există trei categorii de comportamente caracteristice oamenilor mânioși: Reprimarea furiei: se referă la acel comportament care ignoră necesitatea de a trata în mod deschis circumstanțele tensionate, frustrante, datorită presupunerii că "sinceritatea se va dovedi fie infructuoasă, fie incomodă" (p. 28). Când înăbușim mânia nu facem decât să amânăm inevitabilul; mânia reprimată se întoarce sub formă de depresie, de anxietate sau de atac de panică. "Oamenii care își reprimă mînia precizează psihoterapeutul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
au din când În când nevoie de puțină stimulare. Opoziție sau careu Dispoziție: Individul se Îndoiește În permanență de mai multe lucruri: de sentimentele sale, de capacitatea de a se face plăcut, de a atrage atenția sau afecțiunea celuilalt, de sinceritatea sau de fidelitatea celuilalt... Această senzație acută de lipsă Îl determină să revendice iubirea: caută la celălalt o compensare a acestui vid dureros, cere mereu mai mult, se dovedește pretențios, suspicios sau acuzator. Pe scurt, Îl face pe celălalt responsabil
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
-și manifeste nevoia de a se afirma social sau să-și exerseze capacitatea de a domina. Intervine deschis și-și impune punctul de vedere, face astfel Încât să-i fie recunoscută valoarea sau eficiența mijloacelor de acțiune. În cazul unor conflicte, sinceritatea Îl ajută să se facă Înțeles și apreciat, ba chiar să fie urmat de ceilalți. Disonant: Peste poate de nerăbdător și suspectibil, subiectul este gata oricând să se ia la harță cu ceilalți pentru a-și apăra puterea sau independența
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către interlocutor, a competenței de comunicare 22, care-și subsumează, pe de o parte (cf. Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 477; Ivan, 2009, p. 73; Sălăvăstru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutor, interlocutorului, a informațiilor celor mai pertinente, utile și de interes pentru acesta; * legea interesului/a pertinenței completare a legii prezentate anterior, cere locutorului să-și adapteze discursul la sfera de interes a interlocutorului și la context, în general; * legea sincerității coordonată implicită a corectitudinii, a onestității care trebuie să guverneze orice act comunicativ: transmitem numai informații considerate adevărate/verificate, precizăm de fiecare dată sursa (de exemplu, în cazul citării sau al parafrazării), dezambiguizăm, când este cazul, anumite componente ale mesajului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
transmiterea mesajului către interlocutor. Ultima dintre legi, cea a modalității, se regăsește ca maximă în sistemul propus de Grice (apud Rovența-Frumușani, 2000, p. 11), care face, de altfel, trimitere și către celelalte legi prezentate supra; astfel: * maxima calității corespunde legii sincerității, impunând formularea de enunțuri adevărate; * maxima cantității corespunde legii informativității și legii exhaustivității, implicând, pe lângă necesitatea optimizării, la nivel informativ, a mesajului transmis, și raportarea informațiilor noi la cele deja existente în universul referențial al interlocutorului; * maxima modalității/a manierei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
îmbrăcăminte etc., astfel încât acestea să nu distragă atenția interlocutorului de la mesajul verbal pe care locutorul dorește să-l transmită 15; este important, în general, ca locutorul să ofere o imagine dinamică interlocutorului prin prezență, aspect, stil etc. reflectând entuziasm, energie, sinceritate și autoritate (Săucan, 1996, p. 30); * adaptarea la interlocutor și la feedback-ul verbal și nonverbal al acestuia; adaptarea la interlocutor se realizează inclusiv prin postură 16 (de preferat, una "egalizatoare", stimulativă pentru interlocutor Burley-Allen, apud Albu, 2008, p. 195
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la Liceul din Bârlad. În același număr găsim un sonet: „Aș vrea să‐mi plimb tristețea” al dlui G. Pallady. Domnia sa arată aceeași puternică și gingașă simțire, îmbrăcată în haina clasică a unui vers clar, cu nota sa distinct originală, sinceritatea simțirii îi îngăduie eleganța și vioiciunea graiului.” Și despre Cugetul Românesc, numărul de pe luna decembrie a celui de al doilea an încheiat al a pariției sale: „Revista conține și poezii dintre care remarcăm pe ale dlui V. Voiculescu, poetul care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Trece dincolo de clivajele politice. Se potrivește de minune cu neoliberalismul și cu socialismul însuși, care abandonează colectivismul, se privatizează, devine libertar. Tabelul 2 A. Valorile postmoderne B. Valorile tradiționale 1. Individualism 2. Împlinire 3. Libertate 4. Experimentare 5. Relativitate 6. Sinceritate 7. Toleranță 8. Spontaneitate 9. Permisivitate 10. Sexualitate 11. Intensitate 12. Hedonism 13. Timpul prezent 14. Convivialitate 15. Natură 16. Viață 17. Egalitate 1. Religie 2. Autoritate 3. Rigoare morală 4. Supunere 5. Datorie 6. Muncă 7. Responsabilitate 8. Fidelitate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
criminalitate. Dacă e încă adevărat faptul că libertatea înseamnă capacitatea de a se conduce pe sine, putem totuși pierde această facultate dacă suntem copleșiți de pasiunile noastre, de temeri sau de circumstanțe. A. 4. Experimentare, A. 5. Relativism, A. 6. Sinceritate, A. 7. Toleranță Am regrupat aceste patru valori deoarece sunt la origi-nea unei logici pe care o putem descrie astfel: dacă individul este liber și urmărește împlinirea de sine, el trebuie să își găsească singur fericirea, experimentând soluțiile care i
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
găsit soluția sau adevărul, cel mult poate să pretindă dreptul la a fi diferit. Chiar și în știință, noțiunea de adevăr nu o duce prea bine: Nu există fapte, doar interpretări", afirmă mulți. Locul adevărului este luat de valori ca sinceritatea și autenticitatea. Ceea ce contează nu este adevărul sau justețea unei valori, ci modul în care a fost obținută și cum este aceasta trăită. Nu se acceptă să se trișeze sau existența unei contradicții între ce spune o persoană și ce
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu sclavagismul. Idealul democratic, așa cum îl concepem astăzi, s-a născut destul de târziu). Tabelul 3. Valorile europene A. Gândirea științifică Spiritul prometeic Frumusețea Corpul și sportul Simțul Statului Ideea de drept B. Dragostea Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului dat Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea Fidelitatea, perseverența Fraternitatea Bunăvoința Spiritul de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize) Inteligența Instruirea Cunoașterea Timpul (măsurat, stăpânit) Munca D. Autonomia individului Relativismul Pluralismul Toleranța E. Știința (și emanciparea ei de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
creștinii sunt invitați să le practice în raporturile cu semenii lor, poate doar pocăința și iertarea continuă să îi singularizeze. Alte valori s-au generalizat, iar majoritatea concetățenilor noștri le-au adoptat: cinstea și corolarele sale, ca dreptatea, corectitudinea, fidelitatea, sinceritatea sau respectul cuvântului dat. Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea nu cunosc nici ele frontiere ideologice, iar o virtute ca toleranța s-a dezvoltat în esență în afara Bisericii, ba chiar împotriva ei. Ospitalitatea este și ea practicată adesea mai mult în locurile care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
25-31, 33-36, 38-39, 41, 43, 46, 84, 112-114, 118, 125, 138, 160-161, 163, 176, 198, 206, 222, 235 Schimbare adaptativă, 30-31 Schimbare radicală, 30-33, 40, 115 Siguranță, 24, 26, 74, 80, 85, 123, 141-142, 151, 172, 189, 197, 203, 224 Sinceritate, 122, 128, 150, 154 Sistem de acțiune, 24 Sistem de valori, 17-19, 25, 28-29, 31, 33-34, 36, 44, 61, 79-80, 83, 114, 116, 128, 135, 154, 172, 176, 181, 239 Solidaritate, 21, 67, 71, 123-124, 142-143, 151, 154, 161, 172
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de îngrijire medicală, în scopul obținerii unui „statut medico-social” avantajos și protector pentru individul respectiv. Din punct de vedere psihologic, psihopatologic și moral, problema imitării sau a mascării bolilor și a suferințelor produse de acestea aduce în discuție două probleme: sinceritatea și minciuna (A. Porot). Dincolo de aceste aspecte, trebuie să vedem ce „evenimente” existente în „psihobiografia” acestor indivizi contribuie la adoptarea unor asemenea „atitudini-conduite”. Acestea sunt reprezentate prin următoarele: carențe emoțional-afective, frustrări, timiditate constituțională, dificultăți de adaptare-integrare, imaturitate afectivă sau situații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de conduită școlară nu pot fi soluționate doar prin simple conversații cu copilul, fiind necesar parteneriatul activ dintre școală și familie. De aceea legătura dintre familie, elev, învățător și, eventual, psiholog școlar trebuie să fie o relație deschisă, bazată pe sinceritate și onestitate. Doar lucrând în echipă se pot forma acele caractere frumoase adesea invocate, de care are mare nevoie societatea actuală. III. Prezentarea studiilor de caz 3.1. Studiu de caz nr.1 Problematica investigată: tulburări comportamentale Metode și procedee
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
om care simte lucrurile în profunzime și cu delicatețe. Își spune că e posibil să nu aibă succes, să nu fie înțeles, să depindă cu totul de fratele său, să-și piardă mințile. Acest non-imposibil plin de forță și de sinceritate, curajul moral și fizic pe care le presupune sunt de altfel sursa admirației și respectului etern pe care-l merită Van Gogh. Acest non-imposibil conține o teorie a picturii, a relației dintre pictură și realitate. Mergînd tot timpul și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Arthur Upfield 35, Crimă la înălțime, este povestea unui om care simte, ghicește, reușește să vadă cît de oarbă poate fi o lume datorită imposibilului pe care și l-a creat. Polițistul este convins că cei interogați au răspuns cu sinceritate: n-au văzut să treacă mașini, nici cît fetele au stat la hotel, nici după dispariția lor. Inspectorul își dă deodată seama că locuitorii acestui colț pierdut de Australie nu pot să conceapă că a trecut vreo mașină de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
face imposibile dezbinarea societății, inegalitatea, servitutea voluntară. Pe de altă parte omul modern, pretins superior, pentru care un grup uman (organizat, civilizat) fără șefi, fără servitute voluntară este imposibil, de neconceput pe pămînt. Cine suntem? Dacă vrem să răspundem cu sinceritate, trebuie să acceptăm reacția de uluire pe care un Nuer ar avea-o în fața imposibilului nostru. Acest "Negru înapoiat" ne-ar putea spune cu îndreptățire: "Cireadă de vaci!" Barcelona, decembrie 1936: "Chelnerii din cafenea, vînzătorii vă priveau direct în ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pentru a evita drama, primul reflex al responsabililor (economici, politici și administrativi) este de a demonstra că, potrivit specialiștilor și a datelor disponibile, evenimentele periculoase păreau improbabile și deci responsabilitatea nu le aparține. A fi responsabil, a se interesa cu sinceritate de soarta celorlați, mai ales cînd e în joc sănătatea, viața oamenilor, nu înseamnă a refuza în mod categoric să "probabilizezi"? Nu înseamnă a hotărî că pericolul e pur și simplu posibil și, în consecință, trebuie făcut totul ca el
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Pedro Calderon de la Barca (1600-1681) cu ideile sale din celebra Viața este vis. Realitatea e construită de visele noastre. Fiind poveștile pe care le inventăm, fiind posibilele și imposibilele noastre, visele noastre sunt realitatea. A fi constructivist, cu rigoare și sinceritate, înseamnă a avea curajul să-ți asumi teza scandaloasă a lui George Berkeley (1685-1753) asupra căreia vom insista. Numai simpla pronunțare a numelui său provoacă o puternică reacție de respingere, iar teza sa e în continuare obiectul preferat al caricaturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
CNT, 1968, 4; Paul Georgescu, Tânărul și fereastra, GL, 1968, 20; Victor Ivanovici, „Moartea din fereastră”, VR, 1969, 3; Gheorghe Grigurcu, „Moartea din fereastră”, F, 1969, 4; Dan Laurențiu, „Fire de jazz”, LCF, 1969, 20, 21; Matei Călinescu, Poezie și sinceritate, CNT, 1969, 23; Radu Enescu, „Fire de jazz”, F, 1969, 6; Zaharia Sângeorzan, Doi poeți: Petru Popescu și Ion Hurjui, CRC, 1969, 28; Ion Caraion, „Fire de jazz”, VR, 1969, 7; Cornel Regman, Un roman-roman, TR, 1970, 1; C. Stănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
din sfera semanticii logice, fiindcă nu se supun raportării la condițiile de adevărat și de fals -cum se întîmplă în cazul enunțurilor constatative−, ci se raportează la "condițiile de reușită", adică la acordul indivizilor în legătură cu funcționarea unei convenții și la sinceritatea cu care persoana care vorbește înfăptuiește actul enunțat. Deci, dacă cineva spune: Plec ! faptul dacă persoana respectivă pleacă într-adevăr nu ține de caracterul de adevăr sau de falsitate al enunțului, ci de sinceritatea cu care este făcută această declarație
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în legătură cu funcționarea unei convenții și la sinceritatea cu care persoana care vorbește înfăptuiește actul enunțat. Deci, dacă cineva spune: Plec ! faptul dacă persoana respectivă pleacă într-adevăr nu ține de caracterul de adevăr sau de falsitate al enunțului, ci de sinceritatea cu care este făcută această declarație, dacă ea coincide sau nu cu intențiile vorbitorului. Cînd locutorul se adresează interlocutorului spunînd Pleacă ! iarăși nu este antrenată valoarea de adevăr, ci numai reacția interlocutorului, consimțămîntul de a urma, de a aproba sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să actualizeze studiile de caz, autorul folosește ca punct de plecare propria teorie liberală, alături de realism și instituționalism, pentru a reflecta asupra implicațiilor reacțiilor SUA la evenimentele de la 11 septembrie 2001, asupra atacurilor din Afganistan și Irak. Harrison recunoaște cu sinceritate că atât realismul, cât și instituționalismul oferă explicații interesante pentru evoluțiile ulterioare anului 2001. Dar afirmă și că așa cum sugerează modelul liberal, și SUA asemenea Germaniei, Japoniei și Chinei, întâmpină dificultăți de adaptare la schimbările din sistemul internațional asociate cu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]