6,505 matches
-
lui Kayne este susținută de Manzini și Savoia (2007: 198), care arată că, în multe dialecte italiene din centru și sud, essere 'a fi' și avere 'a avea' alternează ca auxiliare aspectuale, în funcție de persoană: essere la persoanele 1 și 2 singular și plural, avere la persoana 3. Kayne (2000: 116) explică astfel acest fenomen: în italiană, AgrS participial este inert; subiectul tranzitivelor și al inergativelor se deplasează în Spec,DP, trecând peste Spec,AgrS fără niciun efect; după ce ajunge în poziția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în funcție de context pentru verbe care denotă sensurile 'a începe', 'a se opri', 'a se supune'. AKHVAKH Limbă nord-caucaziană, ramura andic, familia avar-andic-tzezic, vorbită în partea de vest a Daghestanului și într-un sat din Azerbaidjan. 3 genuri, repartizate astfel: la singular − uman masculin, uman feminin, nonuman; la plural − uman, nonuman. Cu excepția formelor de persoanele 1 și 2 singular, absolutivul este nemarcat. Acordul în persoană este distinct morfologic de acordul în gen și număr și apare numai la anumite timpuri. Acordul în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nord-caucaziană, ramura andic, familia avar-andic-tzezic, vorbită în partea de vest a Daghestanului și într-un sat din Azerbaidjan. 3 genuri, repartizate astfel: la singular − uman masculin, uman feminin, nonuman; la plural − uman, nonuman. Cu excepția formelor de persoanele 1 și 2 singular, absolutivul este nemarcat. Acordul în persoană este distinct morfologic de acordul în gen și număr și apare numai la anumite timpuri. Acordul în gen și număr este independent de timp−aspect−mod. Marcarea cazuală și acordul în gen și număr
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi vorbite în vestul Braziliei și în Peru. Vezi JARAWARA. ARAWAK Familie de limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi vorbite în vestul Braziliei și în Peru. Vezi JARAWARA. ARAWAK Familie de limbi amerindiene din ramura ecuatorială, vorbite în America de Sud, Antile, pe cale de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atunci când A și O nu se pot confunda. DHALANJI Limbă vest-australiană din familia pama-nyungan. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica nominalelor. În propozițiile principale, A primește ergativul, O primește acuzativul, iar S este nemarcat. Excepție: pronumele de persoana 1 singular au aceeași formă în poziția S sau A. Astfel, se poate reconstitui un stadiu mai vechi al limbii, în care pronumele nu aveau flexiune pentru S și A (iar O era marcat), pe când numele nu avea flexiune pentru S și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marcat), pe când numele nu avea flexiune pentru S și O (iar A era marcat). Se poate presupune că marcarea argumentului O (de la pronume) și a argumentului A (de la nume) s-a generalizat pentru constituenții nominali, cu excepția pronumelui de persoana 1 singular. DIDO − Vezi TSEZ. DIYARI Limbă sud-australiană din familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nominali, cu excepția pronumelui de persoana 1 singular. DIDO − Vezi TSEZ. DIYARI Limbă sud-australiană din familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele de persoana 3 au sistem tripartit. Pronumele de persoanele 1 și 2 care nu sunt la singular au paradigmă de tip nominativ/acuzativ. Limbă fără pivot, dar care are atât pasiv, cât și antipasiv. Același sufix poate avea sens reflexiv, pasiv sau antipasiv. DYIRBAL Limbă australiană din familia pama-nyungan. Limbă vorbită în Queensland, Australia, aproape stinsă. Limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. GURINDJI Limbă australiană. Partiție ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
000 de locuitori; KALAALLISUT, Groenlanda, 47 000 de vorbitori. Numele și pronumele au marcare de tip ergativ−absolutiv, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, plural și, acolo unde există, dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul, argumentele principale, se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caracteristică a grupului în ansamblu. Două genuri: feminin (nemarcat) și masculin. Toate pronumele, indiferent de genul natural al referentului, impun verbului acord la feminin. Toate numele cu referent uman au genul natural. În anumite zone ale gramaticii există și distincția singular− dual−plural. Predicatul include referința pronominală la argumentele principale și poate constitui o propoziție completă. Aproape toate numele au gen inerent. Acesta nu este transparent în forma numelor, ci numai prin acord cu alți constituenți ai grupului nominal sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clasă închisă de 14 adjective care pot funcționa ca modificatori în grupul verbal sau ca nume predicative. Circa 20 de verbe au forme supletive, dependente de referința de număr a argumentelor S și O. La persoana 3 a pronumelor, distincția singular−nonsingular se aplică numai pentru numele animate sau pentru cele considerate ca fiind animate în consmologia tribului: soare, lună, stele. Două sisteme de acord: sistem preverbal de afixe care marchează persoana și numărul și sistem postverbal, care marchează genul. Două
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
australiană cu cel mai mare număr de vorbitori (3 000−4 000). Specificul acestei limbi constă în tipul diferit de marcare a argumentelor verbale (partiție ergativă), în funcție de natura lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip pama-nyungan, din regiunea Muntelui Isa, Queensland, stinsă. Numele și pronumele au paradigmă ergativă, iar pronumele clitice, paradigmă acuzativă. KALTUY − Vezi REMBARRNGA. KALULI Limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dezvoltat o construcție pasivă (posibilă atât pentru construcțiile acuzative, cât și pentru cele ergative) formată din verbul hatin 'a veni' și infinitivul verbului de conjugat. 2 cazuri, direct și oblic, numeroase adpoziții, 2 genuri (masculin și feminin) și 2 numere (singular și plural). În NP, centrul se află pe prima poziție. Atributele (adjectivale, posesive, prepoziționale, propoziții relative) urmează după centru și nu se acordă în caz, gen sau număr cu acesta. Atributele sunt legate de centru cu ajutorul unei mărci (engl. linker
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prima limbă scrisă cunoscută (scriere cuneiformă). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect−mod și de semantica nominalelor: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la aspectul perfectiv și la alte moduri decât imperativul, numai pentru nume și pronumele la singular. Pronumele care nu sunt la singular au aceeași formă pentru S, A și O la toate timpurile. SURUÍ (PAÍTER) Limbă din familia MONDÉ, vorbită în statul brazilian Rondônia. 700 de vorbitori. Același comportament ca GAVIĂO. TABASSARAN Limbă din familia caucaziană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect−mod și de semantica nominalelor: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la aspectul perfectiv și la alte moduri decât imperativul, numai pentru nume și pronumele la singular. Pronumele care nu sunt la singular au aceeași formă pentru S, A și O la toate timpurile. SURUÍ (PAÍTER) Limbă din familia MONDÉ, vorbită în statul brazilian Rondônia. 700 de vorbitori. Același comportament ca GAVIĂO. TABASSARAN Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
registre, între care diferențele sunt mai ales lexicale, după cum adresarea se face către rege, către nobili (aproximativ 30) sau e vorba de limba uzuală. Nu există opoziție verb/nume. Nu există conjugare și declinare. Categoria de număr are trei valori: singular, dual și plural. Unitățile limbii sunt fie elemente unifuncționale (gramaticale), care marchează predicatul și indică ordinea determinanților acestuia, fie elemente plurifuncționale (lexicale, intraductibile în afara contextului). Elementele gramaticale se împart în două clase aflate în distribuție complementară: modalitățile temporale, care marchează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă polisintetică, papua, vorbită în Noua Guinee. 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă la nivel morfologic, nu și sintactic. Partiție ergativă complexă, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 dual au paradigmă de nominativ-acuzativ, cele de persoana 1 singular și plural și de persoana 2 au sistem tripartit (A, S, O sunt marcate diferit), iar cele de persoana 3 au paradigmă de tip absolutiv/ergativ. Într-o altă interpretare, sistemul de acord este de tip ergativ și se supune
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
situație existentă în unele limbi, Lazard (2001: 281) propune o tripartiție a limbilor, care să prezinte o continuitate: limbi acuzative > limbi duale > limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]