6,897 matches
-
și intuiției estetice” sunt de necontestat, însă exercitarea acestora duce la bune rezultate numai dacă se au în vedere, în același timp, procesul de creație a unei opere și expresia artistică. Pentru luminarea procesului creativ poate fi utilă examinarea „aspectelor sociologice”, întrucât acestea „ne ajută să pătrundem atmosfera din care a purces opera”. C. admite că, în acest sens, metodologia sociologică lui C. Dobrogeanu-Gherea, „alături de unele afirmări îndoielnice și nebuloase, aduce în discuție și întrebări interesante”, dar susține categoric că natura
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
același timp, procesul de creație a unei opere și expresia artistică. Pentru luminarea procesului creativ poate fi utilă examinarea „aspectelor sociologice”, întrucât acestea „ne ajută să pătrundem atmosfera din care a purces opera”. C. admite că, în acest sens, metodologia sociologică lui C. Dobrogeanu-Gherea, „alături de unele afirmări îndoielnice și nebuloase, aduce în discuție și întrebări interesante”, dar susține categoric că natura sufletească a personajelor literare - ca și a scriitorului - „nu o hotărăște clasa, ci individualitatea”, adică „personalitatea creatoare a poetului în
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
construit în partea întâi ca un ansamblu de analize literare (despre proza realistă axată pe teroarea Gulagului, dar și despre antiutopii, alegorii, parabole, având ca temă „edificarea” omului nou de tip comunist), iar în partea a doua ca o receptare sociologică a memorialiștilor români. Aici, câteva subcapitole urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
20 p Constantin Schifirneț Spațiu public național, spațiu public European / 15 p Adrian Hatos Krisztina Bernáth Accesul la educație al maghiarilor din România. O analiză multivariată / 23 p Cosima Rughiniș „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative / 14 p Marin Constantin Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) / 12 p Ioana Petre Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale / 10 p Simona Ionela Stănică Definirea conceptului brain drain și categoriile de migrație highly
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Populația României - încotro?” Sibiu, 1819 septembrie 2007 / 4p RECENZII Maria Larionescu, Istoria sociologiei românești (Constantin Schifirneț) Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brend românesc (Grigore Georgiu) / 12 p Allan G. Johnson, Dicționar Blackwell de sociologie: ghid de utilizare a limbajului sociologic (Septimiu Chelcea) / 4p Philip Zimbardo, The Lucifer Effect. Understanding How Good People Turn Evil (Septimiu Chelcea) / 8 p Jay Coakley, Sports in Society: Issues and Controversies (Andreea Costin) /5 p Traian Herseni - clasic al psihosociologiei românești Septimiu Chelcea Universitatea din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
referi doar la ultimul studiul menționat, cel al lui Jan E. Thomas și Annis Kukulan (2004), nu pentru că este cel mai recent, ci pentru că descrie și metodologia identificării clasicilor sociologiei. Cele două autoare au analizat 46 de programe de teorie sociologică din universtățile și colegiile americane, urmărind frecvența cu care apar teoriile diferiților sociologi și numărul de ore (săptămâni) prevăzute pentru prezentarea fiecărei teorii (Tabelul 1). Tabelul 1. Sociologii, frecvența discutării concepțiilor lor și numărul de ore prevăzute în programă Teoreticienii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
adevăr de domeniul ei. În sfârșit, cei din a treia categorie susțin că realitatea singură pune probleme și oferă soluții, dovadă că există probleme false și soluții inadecvate”. Respingând ultima dintre acele poziții, Trian Herseni supunea: „După opinia noastră, cercetările sociologice și psihosociologice de teren concepute pe baza unor întrebări puse în cabinet, exclusiv după preocupările și ideile oamenilor de știință, realizate în cadrul unor deplasări [pe teren - n.n.] efemere, doar pentru a distribui și a strânge chestionarele, nu pot duce la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
într-un proces îndelungat de modernizare organică, spațiul sud-est european a fost supus unei modernizări forțate prin trecerea bruscă de la modelul comunitar la modelul contractualist (Duțu, 1999, 138) în lipsa unui spirit public care să promoveze ideea de bun public. Cercetări sociologice demonstrează o segmentare a societății în grupuri cu atitudini diferite față de acțiunea publică, ele fiind rezultatul dezbaterilor publice cu privire la modul în care ar trebui rezolvate problemele sociale. Într-o societate atitudinile comunitariene (participative) și democratice se opun orientărilor rebele și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
părinții și mediul familial au oferit principii și elemente de bază ale acestui act. Din datele deținute de Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului rezultă că la sfârșitul lunii iunie 2007, 82.464 copii aveau părinți plecați în străinătate. O cercetare sociologică susține că numai la nivelul populației școlare din clasele V-VIII, la sfârșitul anului școlar 2006-2007, 16-18% (170.000) dintre elevii de gimnaziu aveau cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. Aproximativ 35.000 au ambii părinți plecați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a valóság között (Conceptul unei universități între iluzie și realitate) Magyar kisebbség, 2000, 2. Cluj Napoca. Weber R. (2000). Érveim I. (Argumentele mele), Krónika. 19.02.2000 Traducere de: Bakk Miklós. „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative Cosima Rughiniș Universitatea din București The article explores the possibility to analyze common life philosophies by quantitative sociological surveys. Two such surveys are used to see whether people's conceptions about hardship and happiness, and about marriage and happiness
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni fericiți? Vom explora ambele întrebări în două anchete sociologice diferite - și anume, Barometrul Opiniei Publice din mai 2005 și Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizate de Fundația pentru o Societate Deschisă (Fundația Soros) și The Gallup Organization Romania. Prima cercetare include întrebări referitoare la posibilitatea fericirii în condiții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
considerate la nivel social ca adverse - precum sărăcia, boala, dar și lipsa credinței în Dumnezeu sau lipsa prietenilor, de exemplu. A doua cercetare include întrebări referitoare la condițiile fericirii într-o căsnicie (sau o relație de cuplu de durată). Studiul sociologic al fericirii, precum și al altor concepte asociate precum calitatea vieții, este deja consacrat de o tradiție îndelungată atât în România cât și în comunitatea internațională (vezi de exemplu Andrei 1921, Zamfir 1984 și 1993, Băltățescu 2003 și 2007 precum și Veenhoven
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
formulări generale și rezultă astfel diagnostice sociale cu un grad de generalitate ridicat (de exemplu, „oamenii săraci cu greu pot fi fericiți”). Este însă probabil că rostul filozofiilor pe care aceste răspunsuri le reflectă nu este să reprezinte o teorie sociologică adevărată, ci să ofere orientare în viață celor care le formulează (de exemplu, traducându-se în „eu cu greu aș putea fi fericit dacă aș fi sărac, astfel încât voi încerca să îmi îmbunătățesc situația materială”). Chiar dacă noi ne construim concepții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
existente. Ca individ putem legitima aproape orice prin fericire: credința în Dumnezeu, dar și denunțarea religiei ca iluzie; munca asiduă, dar și traiul boem. La nivel social, însă, există anumite teorii larg împărtăștite asupra căilor de a atinge fericirea. Ancheta sociologică „Barometrul Opiniei Publice” din mai 2005, realizată de Fundația pentru o Societate Deschisă și The Gallup Organization Romania, indică faptul că există un consens relativ asupra influenței pe care o au asupra fericirii credința în Dumnezeu, familia, prietenii, banii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
10, 3-4, 179-185. Bălțătescu, Sergiu. (2003). Abordări psihosociale ale satisfacției și fericirii. Calitatea vieții, vol. 13, 2. Bălțătescu, Sergiu. (2007). Calitatea vieții. În Cătălin Zamfir și Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale. Iași: Editura Polirom. Chelcea, Septimiu. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative. București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu, Mărginean, Ioan, Cauc, Ioan. (1998). Cercetarea sociologică - metode și tehnici. Deva: Editura Destin. Chelcea, Septimiu (2005). Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție. Sociologie Românească, vol. 3, 2, 59-77. Larionescu, Maria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
2. Bălțătescu, Sergiu. (2007). Calitatea vieții. În Cătălin Zamfir și Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale. Iași: Editura Polirom. Chelcea, Septimiu. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative. București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu, Mărginean, Ioan, Cauc, Ioan. (1998). Cercetarea sociologică - metode și tehnici. Deva: Editura Destin. Chelcea, Septimiu (2005). Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție. Sociologie Românească, vol. 3, 2, 59-77. Larionescu, Maria. (2007). Istoria sociologiei românești. București: Editura Universității din București. Rughiniș, Cosima. (2006). Religiozitate și scepticism religios
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Sociologie Românească, vol. 3, 2, 59-77. Larionescu, Maria. (2007). Istoria sociologiei românești. București: Editura Universității din București. Rughiniș, Cosima. (2006). Religiozitate și scepticism religios. În Dumitru Sandu (coord.), Viața socială în România urbană. Iași: Editura Polirom. Rughiniș, Cosima. (2007). Explicația sociologică. Iași: Editura Polirom. Stoica, Aurelian. (2004). Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Sociologie Românească, vol. 2, 4, 110-118. Veenhoven, Ruut. (2004). Hapiness as an aim in public policy. Disponibil online
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
București: Editura Academiei. Zamfir, Cătălin. (1990). Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică. București: Editura Științifică. Zamfir, Cătălin. (1993). Calitatea vieții. În C. Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel, 79-80. Zamfir, Cătălin. (1999). Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Iași: Editura Cantes (republicată în 2005 la Editura Polirom). Primit la redacție: august 2007 Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) Marin Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of the value orientations
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ori, dar parcă nu cu atâta obstinație ca în cazul controverselor despre existența unei filozofii românești. Trebuie spus răspicat că răspunsul la asemenea gen de întrebări nu-l pot da decât studii sistematice asupra contribuțiilor sociologilor români la dezvoltarea gândirii sociologice. Deși termenul sociologie s-a impus în cultura română la un interval relativ scurt după lansarea lui de către A. Comte, lucrări de sociologie propriu-zisă apar destul de târziu. Considerații sociologice despre realitatea socială și istorică românească au afirmat N. Bălcescu, M.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
da decât studii sistematice asupra contribuțiilor sociologilor români la dezvoltarea gândirii sociologice. Deși termenul sociologie s-a impus în cultura română la un interval relativ scurt după lansarea lui de către A. Comte, lucrări de sociologie propriu-zisă apar destul de târziu. Considerații sociologice despre realitatea socială și istorică românească au afirmat N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, I.C. Brătianu. Este interesant de amintit reflecțiile unor gânditori români despre sociologie, aflată în câmpul culturii române mai mult ca o posibilitate decât ca o realitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
toate acestea, gânditori români dedicați profesiei de sociolog se afirmă mult mai târziu. Și totuși nu ar fi onest să trecem cu ușurință peste efortul extraordinar al unui agronom - Ion Ionescu de la Brad - de aplicare a metodei monografice de cercetare sociologică, aplicată de el însuși în cele trei volume despre județele Dorohoi, Mehedinți și Putna. Vasile Conta, A.D. Xenopol, C. Stere și G. Ibrăileanu examinează evoluția societății moderne apelând la concepte și criterii de analiză sociologică. În perioada de început a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a metodei monografice de cercetare sociologică, aplicată de el însuși în cele trei volume despre județele Dorohoi, Mehedinți și Putna. Vasile Conta, A.D. Xenopol, C. Stere și G. Ibrăileanu examinează evoluția societății moderne apelând la concepte și criterii de analiză sociologică. În perioada de început a secolului XX, Dumitru Drăghicescu se afirmă puternic în Franța, unde publică lucrări bine primite în reviste prestigioase de sociologie, dar cu ecou foarte redus în țară. Destul de puțin cunoscute, lucrările socialiștilor români cuprind considerații sociologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sociologică. În perioada de început a secolului XX, Dumitru Drăghicescu se afirmă puternic în Franța, unde publică lucrări bine primite în reviste prestigioase de sociologie, dar cu ecou foarte redus în țară. Destul de puțin cunoscute, lucrările socialiștilor români cuprind considerații sociologice privind realitățile românești analizate cu instrumentarul teoretic și metodologic marxist. Se cuvine să menționăm apariția până în 1916 a unor lucrări ce abordează exclusiv știința despre social: Haralambie Fundățeanu, Sociologia, partea I, Considerațiuni generale, 1912, și Gh.D. Scraba, Sociologie, 1914. În ceea ce privește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Iași, la Cluj activa Virgil Bărbat, la Iași titularul catedrei era Petre Andrei, iar la Cernăuți preda Traian Brăileanu. În perioada interbelică s-a afirmat o animată și bogată activitate de pregătire a viitorilor sociologi și de răspândire a ideilor sociologice în medii tot mai diverse. Mișcarea sociologică autohtonă de după primul război mondial a cunoscut o dezvoltare proeminentă, impunându-se ca una dintre cele mai vii din sociologia timpului. Toate acestea sunt argumente pentru existența unei sociologii românești în ciuda încercărilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Iași titularul catedrei era Petre Andrei, iar la Cernăuți preda Traian Brăileanu. În perioada interbelică s-a afirmat o animată și bogată activitate de pregătire a viitorilor sociologi și de răspândire a ideilor sociologice în medii tot mai diverse. Mișcarea sociologică autohtonă de după primul război mondial a cunoscut o dezvoltare proeminentă, impunându-se ca una dintre cele mai vii din sociologia timpului. Toate acestea sunt argumente pentru existența unei sociologii românești în ciuda încercărilor de negare chiar din partea unor sociologi români contemporani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]