7,710 matches
-
pe care puteai lucra întrun anumit fel, despre o energie secretă numită Kundalini și care îți conferea, folosind-o corect, puteri extraordinare, îmi vorbea despre sănătate... Voiam acele puteri, doream să-mi recâștig sănătatea, doream... - ceea ce mi se părea chiar spectaculos! - doream să particip la îndreptarea lumii! Dar unde și, mai ales, cine să mă învețe tehnicile trezirii energiei Kundalini, cine să mă învețe lucrul corect pe chakre, cine să mă îndrume pentru a învăța cum să-mi înnobilez ființa prin
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
așa, funcționarea defectuoasă a centrilor energetici (sau chiar blocarea lor) ar crea premisele apariției unor boli... - Pentru că... - Pentru că fiecare centru energetic se ocupă de buna funcționare a câte unui organ sau grup de organe din corpul nostru fizic!... - Interesant!... Chiar spectaculos, aș îndrăzni! - ... Și dacă centrul energetic nu este bine, este firesc ca și organele pe care el le guvernează să fie în suferință! - Înțeleg!... Dar... ți-aș mai pune, totuși, o întrebare incomodă!Tu pune întrebarea, iar eu sper că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
moment dat, să le domine pe cele bolnave. De altfel, importanța medicinei corpului energetic nu mai este ignorată de către marii cercetători. Cunoscând importanța construcției energetice a ființei și mecanismele ce o guvernează, se pot lua măsuri în consecință, obținând rezultate spectaculoase, chiar atunci când medicina clasică își recunoaște limitele. Practic, Ana fusese salvată. Dar... a trădat-o neîncrederea. A ei, în primul rând. A medicilor oncologi, mai apoi. Aceștia, tributari medicinii însușite în clasicele școli înalte, știau una și bună: Ana mai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pentru mine!): doar o credință conștientă îmi asigură accesul, cu adevărat, spre culmile Nirvanei! Am ajuns la înțelegerea că oamenii aleși - mă refer la cei cu misiuni divine pe Pământ - mandatați direct de către Dumnezeu, au parte de o viață dramatică, spectaculoasă în comparație cu noi, ceilalți, muritorii de rând, furnicile truditoare și care, totuși, asigurăm farmecul vieții. Mai mult decât atât, cred că aleșii, în îndeplinirea sarcinilor lor, primesc permanent ajutor, uneori nemijlocit, chiar de la trimișii speciali ai Creatorului. În ideea aceasta doresc
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
urmează îndepărtarea coloanei tot cu vârful cuțitului. Operația aceasta se face până la îndepărtarea tuturor mugurilor inestetici și, bănuiesc, necomestibili și durează cam zece minute. La final, miezul arată ca o roată dințată tronconică, cu canelura înclinată. Cam tehnic, nu? Dar... spectaculos! Fructul îți este înmânat într-o pungă obișnuită de plastic. În timpul acestei operații, vânzătorul pune de mai multe ori - de neevitat! - mâna pe fruct. Astfel încât, înainte de a-l consuma, am considerat obligatorie spălarea lui. Nu vă povestesc cum m-am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mentalitate, am încercat ca, prin faptele și spusele mele, să o onorez și să o promovez. Nu sunt sigur că am reușit întotdeauna, dar nu uit nicio clipă că, înainte de toate, sunt om. Revelația trăită a fost pe atât de spectaculoasă pe cât de simplă s-a dovedit. Ce am aflat? Că înainte de toate eu sunt energie și iubire, că am fost înzestrat cu niște calități ce le-am putea numi de bun simț, dar pe care am uitat să le cultivăm
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
m-am învinovățit chiar! Apoi, mi-am dat seama că acesta-i programul, legea complement ariilor de care am scris mai sus; e necesar abandonul, nimic nu trebuie forțat, totul trebuie să curgă firesc, frumos și sigur, devenind apoi chiar spectaculos! Căci spectaculos este fiecare milimetru de drum parcurs spre desăvârșire... Continuând analiza, căutând motivațiile acestei periodicități, mi-a fugit gândul la fazele lunii, la așezarea astrelor pe cer, la horoscop. Sper să nu fiu acuzat că mă scuz, ascunzândumă după
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
învinovățit chiar! Apoi, mi-am dat seama că acesta-i programul, legea complement ariilor de care am scris mai sus; e necesar abandonul, nimic nu trebuie forțat, totul trebuie să curgă firesc, frumos și sigur, devenind apoi chiar spectaculos! Căci spectaculos este fiecare milimetru de drum parcurs spre desăvârșire... Continuând analiza, căutând motivațiile acestei periodicități, mi-a fugit gândul la fazele lunii, la așezarea astrelor pe cer, la horoscop. Sper să nu fiu acuzat că mă scuz, ascunzândumă după planete și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Timișoara, apărut atunci, de noi și de doi-trei colegi de la un ziar studențesc din Cluj, nu era absolut nimeni de la presa din opoziție. Am încercat să-l alegem președinte pe Petre Mihai BĂcanu, abia ieșit din închisoare, și am pierdut spectaculos. A câștigat Sergiu Andon de la Scânteia, botezat în Adevărul. Mi-au rămas în amintire niște scene. Atunci mi-a luat George Pruteanu apărarea. Reușisem cu greu să urc la tribună și, când am pus mâna pe microfon, am spus : „Situația
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fi așteptat ca, a doua zi după integrare, țările admise să decoleze și s-o ia în sus ; după integrare, mai toate țările din Europa Centrală și de Est au dat un pas înapoi. Ungaria cel mai mult și mai spectaculos. Nu a fost o excepție. În absolut toate țările au fost probleme și nu s-au soluționat încă. Pentru noi a fost cel mai greu pentru că noi și bulgarii porneam cel mai de jos. Și dez‑ amăgirea oamenilor văd că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
inteligenței, de capriciile unei conștiințe cînd nefericită, cînd împăcată, în sfîrșit, de impulsurile unei lucidități în tensiune ce se neagă pentru a renaște, se iscodește necontenit, creînd cercuri vicioase de lumini și umbre, de secrete disponibile, dar și de ieșiri spectaculoase în arenă. Camil Petrescu a fost în același timp un pustnic și o vedetă, un plebeu și un noocrat, un ibovnic al ideilor, dar și un plutocrat de patimi. Jurnalul e scris parcă pentru a surprinde ceea ce un filosof bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de satana, pentru că psihologii și esteții confundă aparențele cu realitatea duhului și ignoră faptul că această lume este un răstimp al mîntuirii, singurul răstimp uman pentru mîntuire. Dar adîncul îmbogățirii sufletelor noastre este greu de sesizat; pentru ei, înfrîngerile sînt spectaculoase, morțile zguduitoare, nebunia locvace, dar înțelepciunea și martirajul spiritual al supraviețuitorilor, ca și vibrația imensă a duhului este prea subtilă pentru sensibilitatea tocită a esteților, prea mistică pentru puterea de percepție a psihologului ca și pentru orice ființă umană care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tratatul încheiat cu proaspătul stat apărut între noi și ruși, bucovinenii sînt din nou abandonați. Ion Ioanid, autorul monumentalei cărți Închisoarea noastră cea de toate zilele, este și unul dintre cei paisprezece curajoși care au organizat și realizat cea mai spectaculoasă evadare dintr-o închisoare comunistă. El va fi, după o sută de zile de libertate, prins ultimul. Arestat, în două rînduri, în 1948 și în 1952, ultima oară va fi condamnat la douăzeci de ani de muncă silnică. Trei, aprecia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în doar câteva zile de la periferie în centru, de la debutul timid la celebritatea și strălucirea din marile restaurante, patronii fiind în stare de orice pentru a aduce o nouă vedetă publicului, când Bucureștiul trăia poate cea mai efervescentă și mai spectaculoasă perioadă a muzicii sale, vine și rândul lui Cristi să primească o nouă ofertă și să mai urce o treaptă în cariera sa. Renunță să-și mai prelungească înțelegerile cu La Fayette și mai ales cu Grand Restaurant, unele dintre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lumină în cea mai întu- necată beznă, pot schimba lumea cu glasul meu. Astea sunt adevăratele pariuri ! Nu cu dumneata, bătrâne, ci cu mine. — Și dacă vei eșua ? — Dacă nu va veni nimeni ? îi șoptește Fernic. Marele trubadur cu o spectaculoasă și elegantă sală goală... — Te vor distruge apoi bucățică cu bucățică, se vor înfrupta din tot ce ți-a rămas mai bun, ca niște hiene, dragul meu Cristian. — Și dacă n-o fac ? Ce se va alege de mine ? Ce-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Calitate ce le conferea un ascendent incontestabil, care, uneori, prin hipersensibilitatea mea și reflexul meu spre „fantasmagorie”, lua forme sacre aproape. Azi Îmi dau cont că la unii colegi care-mi impuneau era pur și simplu vorba de o precocitate spectaculoasă care s-a „stins” după câțiva ani, iar la maturi cred că-mi impuneau mai ales unii bărbați care, oricât ar părea azi de ridicol, vorbeau rar și distinct, dând fiecărei Întorsături de frază, uneori chiar fiecărui cuvânt, un Înțeles
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
făcuse tehnica În ultimul secol, tehnică de care au știut să se servească câțiva șefi de state, de la Răsărit sau de la Apus?! Ei bine, nu numai „scenariul” de care s-a slujit „pronia” pentru a „demonta” la modul jalnic și spectaculos un imperiu ideologic și armat a fost, cum o spuneam, iscat parcă din mintea unui ins „lipsit de simțul realității” și absolut lipsit de „cunoașterea psihologică a oamenilor” - cum adică, un fost prim-secretar, educat și protejat de șeful celei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
state, imperii și populații ale continentului nostru au trăit În forme sociale care acceptau starea de șerb sau de sclav ca pe o Împărțire firească a societății. Întreg imperiul roman - una din formele de organizare cele mai eficiente și mai spectaculoase ale Europei - a durat vreo mie de ani și forța lui a fost și aceea de a se baza pe o stratificare foarte clară și dură socială, stratificare pe care Nietzsche o admiră și o propune ca model, cu acea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
viscere morale și intelectuale”, dacă putem vorbi de intelectualitate În acest caz. Femeia Ceaușescu a fost, la drept vorbind, un exemplar de fabulă, din La Fontaine sau Donici, un fel de hienă umană care ne-a arătat, cu o impudoare spectaculoasă, goliciunea morală - dar nu cea umană, ci cea a unei ființe aflate de milenii sociale la marginea oricărei comunități umane, Îmbibată de frustrări, ambiții și pofte din alt secol, din alte pseudo-culturi. Acolo unde „naturalul” nu tinde spre „uman”, ci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
artei, literaturii, poate și a filosofiei și, cum ne asigură unii prieteni oameni de știință, chiar și asupra științei!Ă Asupra „acelei științe”, Însă, care nu se confundă cu tehnica, oricât ar fi aceasta de „victorioasă” și de dominantă, de spectaculoasă, azi; „acea știință” care Își descoperă legile și concluziile nu numai pe bază logică sau experimentală, dar și pe analogie - instrument al iraționalului! Și, mai știi, poate și pe instinct sau pe acea presimțire din care s-au hrănit nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prietenească și colegială, Încrezător nu numai În forțele lor intelectuale, dar și În viitorul lor și al cărților lor. Nu insist aici asupra „evoluției lor sentimentale ulterioare” după Revoluție față de subsemnatul, ci mă interesează, mai mult decât carierelor lor sociale spectaculoase, vocația lor afirmată În acei ani dificili, În care maestrul lor, Noica, credea, dar și eu și Încă câțiva. De fapt, această „clătinare” a vocației am mai observat-o și În alte câteva cazuri „de vârf” ale culturii române contemporane
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se pare că acest sfat este destinat mai ales sfinților sau Îndrăgostiților, „anarhiștilor” sau poeților, și nu indivizilor dotați cu ceea ce se cheamă „spirit practic”, celor care știu, În mod onorabil, să profite de o ocazie. Și ce „ocazie” mai spectaculoasă decât o răsturnare politică din temelii, un loc viran și liber pentru afirmarea unor „noi nume, noi energii, mai știi - noi etici”!? Deoarece, după Revoluție, În acei ani tulburi și plini de speranțe - speranțele, Însele, „exagerate” și lipsite de „simțul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a le opri dezvoltarea, iar după ce s-au afirmat, Îi seduce și Îi distruge prin rafinate și extrem de inventive forme ale „trădării”, ale prostituției profesionale sau morale. La noi, talentele sunt iute recunoscute, dar... numai „talentele medii”, plastice și imediat spectaculoase, care nu pun, ca să zic așa, În pericol formele acceptate ale normelor și echilibrului social sau specific. Talentele exorbitante, Însă, geniile sunt iute „descifrate” și izolate, Împinse spre auto-destrucție sau spre boli profesionale cum sunt sterilitatea, alcoolismul, singurătatea decimantă, nevrotică
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la Paris În „anii negri”, În ’88-’89 - ani negri pentru cei care rămăseseră În țară! -, În discuțiile aprinse pe care le aveam cu Cioran, plimbându-ne amândoi ore În șir dans le jardin du Luxembourg și când originalul și spectaculosul filosof româno-francez Își frângea la propriu mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
destin numai al său, nu În contradicție cu interesele comunității sale sau, În orice caz, nu În contradicție flagrantă, exclusivă, antagonică. Iar această „contradicție” dacă există - și, În cazul indivizilor cu adevărat creatori, ea există cu adevărat, uneori În forme spectaculoase ce nasc suferință pentru „ambele părți”, În primul rând pentru inițiatorul ei! -, ea trebuie să se situeze mai ales În planul moral, profesional și ideologic, pe scurt: sunt pentru evoluție, nu pentru revoluție! Noi, Românii, după eliberatorul decembrie ’89, am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]