7,229 matches
-
personajul delegat. E o relativizare inversă. O altă particularitate este aceea că narațiunea include jocul - comic de cele mai multe ori - și, întrucât instrumentul expresiei este cuvântul, apariția în discurs a unei comedii a limbajului se produce de la sine. De aici singularitatea stilistică. G. nu formulează niciodată neutru, impersonal, nu mânuiește stilul de grad zero. Având o vocație a umorului (a celui cu dinți îndeosebi), a ironiei, a maliției, a grotescului și posedând o imaginație asociativă fenomenală, o inventivitate verbală inepuizabilă, el întrebuințează
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
metodologic datată și rămânând ca un moment de referință în istoria criticii literare românești. În colaborare cu Dan Grigorescu, publică în acești ani un studiu despre Romanul realist în secolul al XIX-lea (1971), iar cu Mihai Nasta, Poetică și stilistică (1972). Face traduceri din literatura anglo-saxonă (George Meredith, John Ruskin, René Wellek), scrie eseuri despre Shakespeare. În Paradoxul român (1998), primul volum publicat în România după 1990, A. examinează decalajul perpetuu - reiterat în forme variabile în spațiul românesc - între limbaj
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
din motive contextuale românii nu l-au asimilat pe deplin niciodată, nu l-au epuizat nici azi când s-au sleit deja atracțiile postmodernismului, dar mai ales nu l-au pus cum se cuvine sub lupă. SCRIERI: Analize literare și stilistice (în colaborare cu Ion Rotaru), București, 1967; William Faulkner, București, 1969; Romanul realist în secolul al XIX-lea (în colaborare cu Dan Grigorescu), București, 1971; Roemeense Literatuur [Literatura română], în Moderne Encyclopedie der Wereldliteratuur, Haarlem (Olanda), 1980-1984; Paradoxul român, București
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
littérature roumaine, Pitești, 1999; Privind înapoi, modernitatea, tr. Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu, București, 1999; Identitate în ruptură. Mentalități românești postbelice, tr. autorului în colaborare cu Mirela Adăscăliței și Șerban Anghelescu, București, 2000. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne (în colaborare cu Mihai Nasta), București, 1972; Dichters uit Roemenië [Poeți din România], postfața edit., Amsterdam, 1976; Roemenië. Verhalen van deze tijd [România. Povestiri din vremea noastră], tr. Jan Willem Bos, Amsterdam, 1988; Une anthologie de la poésie moldave
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Acest volum cuprinde comentarii critice asupra poeziei actuale, prelungind, în mare parte, un tip de scriitură proprie foiletonistului. Textele îi grupează pe autori în opt clase tipologice, potrivit criteriului estetic și contextului tematic și stilistic. Judecata axiologică este implicită, criticul arătându-se capabil de aprecieri tranșant formulate. Încadrările, fără a fi perfecte, sunt soluții eficiente de lucru, constituindu-se într-o analiză pertinentă a poeziei românești. Târziu, în 1997, A. publică patru volume de versuri
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism stilistic, lăsată de imagistica vulcanică, vădind un netăgăduit rafinament estetic. Noaptea de hârtie (1971) este primul antiroman prin care se întrerupe tradiționalismul epic din literatura română a Voivodinei. A. recurge aici la o deliberată și inteligent condusă subminare a structurilor și
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
felul în care a gândit și a exersat înnoirea exprimării literare românești. A utilizat un vocabular adecvat conținutului în scrierile științifice, dar care reflectă, în Istoria ieroglifică, cultura personajelor; a reușit să ridice prin neologism nivelul redactării, dar a valorificat stilistic și întâlnirea împrumuturilor, respectiv a creațiilor lexicale cu elementul regional, popular sau familiar. A înnoit modalitățile de organizare formală a discursului; a reevaluat, inclusiv prin prelucrări specifice parodiei, anumite structuri de text. A inovat limbajul figurativ, depășind tiparele catacretice ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
popular sau familiar. A înnoit modalitățile de organizare formală a discursului; a reevaluat, inclusiv prin prelucrări specifice parodiei, anumite structuri de text. A inovat limbajul figurativ, depășind tiparele catacretice ale vremii prin autentică și neașteptată sensibilizare; a valorificat deopotrivă modelul stilistic occidental și pe cel specific creației folclorice românești. Inovațiile și intuițiile artistice consemnate în scrierile pe care Dimitrie Cantemir le-a redactat în limba română au avut însă numai în mod accidental corespondențe în scrisul vechi românesc"21. Sigur, faptul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un mod de a atesta existența noilor corpuri naționale - în anii noștri devine o soluție de avarie. Ceea ce vreau să subliniez e faptul că imaginile lui Michelet despre "sufletele care se ating" erau pentru contemporani mai mult decât niște artificii stilistice: ele comunicau o posibilitate concretă prin care un popor devine subiect capabil, forță creatoare în sensul cel mai larg cu putință (pentru că ceea ce îl instituie ca subiect politic îl instituie și ca subiect creator: aici schimbările politice și producția de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e binecunoscut specialiștilor în sociologia patrimonială. În general i se spune "autenticitate" și definește continuitatea perceptibilă între momentul actual și cel în care obiectul a fost produs sau folosit: "Autencitatea unui artefact vine din continuitatea în același timp substanțială și stilistică între momentul prezent și cel al fabricării sale. Întemeiat pe caracterul neprofanat al obiectului original (sau, cu alte cuvinte, pe puritatea lui), această valoare de autenticitate tinde să se combine cu alte valori care intervin în munca de inventariere: este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că, în timp ce noi stăteam la coadă pentru autografe, Alexandru Vărzaru de la „Academia Cațavencu“ se poza de zor cu Daciana Sârbu.) Despre Cartea de la capătul lumii își vor da cu părerea de acum și criticii, însă, dincolo de toate neajunsurile de ordin stilistic sau de construcție care i s-ar găsi, cert este că un om și-a văzut visul cu ochii. Și a fost una dintre cele mai tari lansări de carte la care am participat vreodată. Altfel, mă îndoiesc că parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
economică, organizarea socială și nivelul cultural din țara și din epoca pe care o reflectă 24. Reproșurile aduse presei 25 superficialitatea, nerespectarea sau chiar falsificarea adevărului, înclinația spre a dezvălui fapte de scandal ori imorale, obscenități, corupție, violențe verbale, deficiențele stilistice și semidoctismul unor jurnaliști etc.26nu caracterizeză totuși întregul fenomen în ansamblul său. Chiar dacă publicațiile care sunt definite de trăsăturile menționate anterior sunt cantitativ majoritare la scară mondială, ele nu anulează rolul și valoarea acelei părți a presei care demonstrează
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
este propria lui țară pentru că aici s-a născut, pentru că aici a trăit și pentru că pe ea a iubit-o. Ospitalități constrânse Celebra povestire a lui Vercors 479, pe care autorul ei o narează cu o deosebită economie de mijloace stilistice, își extrage forța din caracterul lapidar al unei exprimări concise în raport cu greutatea tăcerii căreia îi dă întreaga ei densitate. Acest stil sec, cuvânt alb care a putut să-i determine pe unii să vorbească de gradul zero al scriiturii este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
grad mai înalt, istoricii-funcționari și, într-un grad mai scăzut, chiar și cei cu prestigiu, purtători ai unui conglomerat de teme și subiecte care nu au delimitat cercetarea academică strictă de intruziunea ideologică a regimului. Conglomeratul care a reprezentat „matricea stilistică” generatoare a culturii istorice în anii ’70-’80 este alcătuit din obiectul principal de studiu al istoriei (trecutul omenirii), din concepte și tendințe împrumutate din alte științe socioumane și mult simplificate (așa cum a fost cazul „istoricismului”, fiind în vecinătatea altor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a României la sfârșitul anului 1945. își dădea seama că soluția problemei românești nu se afla în România, ci în afară. Observând că impunerea dominației URSS practic sufoca statul de la nord de Dunăre, Ethridge făcea o comparație pe cât de reușită stilistic, pe atât de potrivită: „România este în situația unui animal intrat pe trei sferturi în gura unui piton. Tot ce mai putem întreprinde acum, în lipsa unui tratat general, ar fi să-i ținem strâns picioarele din spate” (p. 118). Ziaristul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1991), p. 676. Cf. Tom Gallagher, despre „Moștenirea lui Ceaușescu” („On Ceausescu’s Legacy”), The National Interest, nr. 56 (vara 1999), pp. 107 și urm. Folosesc celebra sintagmă blagiană `ntr-un sens care nu `i este tipic lui Blaga; prin „matricea stilistică” a național-comunismului, `nțeleg constructul cultural `n care erau exaltate excepționalismul etnic (sublinierea `mi aparține) românesc, viziunea paradiziacă de inspirație utopică a regimului comunist și autosuficiența creatoare și imuabilă (sau, `n orice caz, greu permeabilă la schimbările care pot afecta esența
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rigoare sau disciplină, deși frecvent este numită, desigur și din considerație, "artă a interpretării" sau a înțelegerii. în sistemul disciplinelor filosofice contemporane ea se atașază de ontologia umanului, de logică și metodologie, de teoria modernă a limbajelor, de retorică, poetică, stilistică. Avem de-a face atât cu o disciplină, cât și cu o modalitate, o procedură, ca și cunoaștere care dirijează acțiunea. Pentru Gadamer, hermeneutica este filosofie, iar ca filosofie - filosofie practică; în hermeneutică se continuă tradițiile filosofiei practice. Hermeneutica în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ale obiectului interpretării, respect pentru fragilitatea lui fundamentală, disponibilitate de a asculta ceea ce are acesta de spus înainte de a-i pune întrebări și efortul de a nu impune propria raționalitate sau propriile convingeri. Pe poziții apropiate, dar în altă cheie stilistică, Umberto Eco recunoaște că, de vreme ce nu putem distruge trecutul - ceea ce ne-ar reduce la tăcere - el trebuie revăzut: cu ironie, bună dispoziție, nostalgie parodică și autoparodică, dar nu cu inocență. 137 La rândul lor, gânditorii americani, Richard Rorty, Seyla Benhabib
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de a-și prezenta ideile ordonat și cu eleganță, în limba lor maternă". Compunerea este rezultatul unui proces prin care se formează și se consolidează atât abilitățile de redactare, cât și capacitatea de folosire diferențiată a resurselor lexicale, sintactice și stilistice ale limbii române. Priceperea de a compune înseamnă, în esență, a ști ce spui și cum spui despre un subiect într-o situație dată. Vasile Molan, în Metodica desfășurării orelor de compunere expunere la ciclul primar(1983), completează sfera noțiunii
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
expresie pentru mesajul pe care dorește să-l trimită. Dacă exprimarea orală beneficiază de unele elemente care îi sporesc expresivitatea mimica, gestica, intonația etc.cea scrisă trebuie să compenseze lipsa acestora printr-o judicioasă valorificare a posibilităților lexicale, sintactice și stilistice ale limbii. Corespondența, publică sau privată, constituie o valoroasă sursă documentară , oferind informații unele inedite asupra vieții și preocupărilor unor personalități. De multe ori, corespondența marilor oameni concură la elucidarea unor circumstanțe mai puțin cunoscute din istoria principalelor evenimente, explică
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
corespondența marilor oameni concură la elucidarea unor circumstanțe mai puțin cunoscute din istoria principalelor evenimente, explică geneza sau procesul de creație a unor capodopere, motivează atitudini, relevă procese de conștiință sau pasiuni și slăbiciuni general umane. În funcție de conținut, dimensiuni, particularități stilistice și de mijlocul prin care se transmit, compozițiile cu caracter epistolar poartă diverse denumiri. a. Biletul este o scrisoare de câteva propoziții, având un conținut simplu, prin care se transmit comunicări scurte (întrebări, rugăminți, vești, invitații). Biletul se folosește între
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
mine ești perfecțiunea imperfecțiunii, ai să faci carieră." (râde) A.V. Din tot ce am ascultat și am văzut cu Dumneavoastră, mă refer la înregistrările audio-video, este limpede că zona belcanto-ului italian vă reperezintă cu strălucire. Există alte epoci stilistice din istoria operei care vă interesează? N.M. Așa cum ați spus, m-am specializat în belcanto. Asta înseamnă că denumirea repertoriului meu este de coloratură dramatică. Numai că la noi, nu știu dacă și în România, cel puțin în generația mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
indiferent dacă este profesor sau interpret, trebuie să cunoască cei mai importanți compozitori din istoria muzicii. Și tu, ca pianistă, i-ai studiat pe Mozart, pe Debussy, pe Rahmaninov. Crezi că sunt foarte diferiți (nu numai din punct de vedere stilistic și tehnic), sau există o legătură profundă între ei? A.B. Există o legătură profundă, bineînțeles. Toți marii creatori au ceva în comun. A.V. Ce anume? A.B. Ei, aici e foarte greu de explicat, fiindcă e ca și cum ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
școală. Dar esențialul îl obțineam prin propria confruntare cu modele pe care le admiram de multă vreme. În familie, de copil, am crescut într-un anume cult al lui George Călinescu, și cred că din punctul de vedere al formării stilistice, al acestei perfecționări a uneltelor, nu se poate să nu fi fost marcat. Cum se spunea că, după Eminescu, nu se mai poate scrie fără să ții seama de imensul său aport, cred că și în critică, în științele spiritului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
doar admirabil și temporar, ci o platformă de comunicare profesională benefică dezvoltării unei palete de activități conexe posibile: foto-club, coagularea unui grup de lucru specializat în fotografie, expoziții de grup și individuale, publicații de specialitate. Dacă tot îmi permit împrumuturi stilistice din neperisabilele Fotograme fără obiectiv* marca Dan Mititelu, vă aduc și două anecdote dintr-o revistă a presei glumețe. Prima se referă la apariția fotografiei unui leader negru în locul celei cu Guillaume Robert la un articol ilustrând activitatea precedentului director
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]