6,283 matches
-
un discurs al puterii că formă de dominare și opresiune ce Îl caracterizează pe sultan. Discursul puterii se fundamenteză pe existența unei triple antiteze. Antiteza dintre români, reprezentați prin voievod și fiii acestuia, de religie creștină, și turci, reprezentați prin sultan, vizir, ieniceri, de lege turcească ne vorbește despre dualitatea bine - rău, frecvent apărută În textul popular românesc, cu precădere În balada și basm. O a doua antiteza construită de autorul anonim este cea dintre trup și suflet. Voievodul Brâncoveanu este
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
jupuit de viu de către turcii criminali. În primele șase versuri ni se oferă câteva informații referitoare la personajul principal, despre care aflăm că era ,,Boier vechi și domn creștin". Este invocat totodată și motivul principal datorită căruia el stârnește mânia sultanului, despre celelalte luând cunoștință din confruntarea lor directă - strângerea unor averi impresionante, care ar putea afecta relațiile directe cu Înaltă Poartă - și de aceea lui Brâncoveanu i se hotărăște moartea: De averi ce tot strângea / Sultanul se Îngrijea / Și de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
căruia el stârnește mânia sultanului, despre celelalte luând cunoștință din confruntarea lor directă - strângerea unor averi impresionante, care ar putea afecta relațiile directe cu Înaltă Poartă - și de aceea lui Brâncoveanu i se hotărăște moartea: De averi ce tot strângea / Sultanul se Îngrijea / Și de moarte-l hotăra, Căci vizirul Îl pară.". Ofensați de curajul voievodului român, turcii Îi rup hainele și Îi jupoaie pielea pe care o batjocoresc (,,Pielea cu paie-o Împlea,/Prin noroi o tăvălea/Și deun paltin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
În palatul domnesc, Îi prind pe domnitor și pe fiii acestuia și Îi duc la Stambul În turnul cel mare al cetății Edicule, numită și Șapte Turnuri, loc de detenție pentru toți cei care Încercau să i se Împotrivească marelui sultan: "unde zac fete domnești/și soli mari Împărătești." Spre deosebire de mitul biblic, unde Dumnezeu Însuși cere sacrificiul de sânge, În balada, sultanul, simbol al puterii obținute cu forța, al râului, este cel care cere sacrificiul lui Brâncoveanu pentru a-și demonstra
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
cetății Edicule, numită și Șapte Turnuri, loc de detenție pentru toți cei care Încercau să i se Împotrivească marelui sultan: "unde zac fete domnești/și soli mari Împărătești." Spre deosebire de mitul biblic, unde Dumnezeu Însuși cere sacrificiul de sânge, În balada, sultanul, simbol al puterii obținute cu forța, al râului, este cel care cere sacrificiul lui Brâncoveanu pentru a-și demonstra loialitatea. Voievodul român asista neputincios și îndurerat la sacrificarea primilor doi copii și, Împietrit de suferință, se consolează doar cu credința
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
-și demonstra loialitatea. Voievodul român asista neputincios și îndurerat la sacrificarea primilor doi copii și, Împietrit de suferință, se consolează doar cu credința În voia lui Dumnezeu: ,,- Doamne! Fie-n voia ta!". Suferință tatălui sexagenar Îl impresionează până și pe sultanul ucigaș care-și reînnoiește propunerea, dar aceasta este din nou respinsă cu demnitate de Brâncoveanu, a cărui credință În Dumnezeu este nestrămutata: ,,- Mare-i Domnu Dumnezeul/Creștin bun m-am născut eu,/Creștin bun a muri vreu...". În același spirit
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
paharul suferinței s-a umplut, domnitorul nu mai poate suporta și interioriza durerea și de aceea Își manifestă prin gesturi și lacrimi răvășirea sufletească: Apoi, el se-ntuneca,/Inima-i se despica,/Pe copii se aruncă,/ Îi bocea, Îi săruta..." Sultanul Îi reproșase, aluziv și insinuant, intenția de nesupunere și tentativa de rupere a relațiilor de vasalitate față de Imperiul Otoman, precum și emisiunea unor monede de aur, toate acestea fiind dovezile unei Îndrăzneli nelimitate: Adevăr e c-ai chitit/Pan a nu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
răspunde evaziv, făcând referire indirectă la situația critică În care se află: ,,De-am fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ,/Cât-acum de vezi ce sunt.". Prin aceste vorbe, domnitorul Îi sugerează sultanului că puterea pământeasca este vremelnica, făcând astfel, printr-un discurs aluziv, referire la sultanul Însuși, la puterea pe care acesta o deține, vremelnica și ea, cunoscut fiind cât de fulgerător se schimbau puterile În Imperiul Otoman. În plus, Brâncoveanu arată
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ,/Cât-acum de vezi ce sunt.". Prin aceste vorbe, domnitorul Îi sugerează sultanului că puterea pământeasca este vremelnica, făcând astfel, printr-un discurs aluziv, referire la sultanul Însuși, la puterea pe care acesta o deține, vremelnica și ea, cunoscut fiind cât de fulgerător se schimbau puterile În Imperiul Otoman. În plus, Brâncoveanu arată că puterea pe pamant este o iluzie: doar Dumnezeu este atotputernic și doar El
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
care acesta o deține, vremelnica și ea, cunoscut fiind cât de fulgerător se schimbau puterile În Imperiul Otoman. În plus, Brâncoveanu arată că puterea pe pamant este o iluzie: doar Dumnezeu este atotputernic și doar El Îl poate judeca, nu sultanul. Ni se amintește astfel de pasajul biblic În care Iisus le spune acuzatorilor săi că au putere asupra Să doar prin voința lui Dumnezeu. Meșteșugul replicii și intențiile voievodului român nu-i scăpa sultanului cărei reproșează viclenia vorbelor și-i
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
doar El Îl poate judeca, nu sultanul. Ni se amintește astfel de pasajul biblic În care Iisus le spune acuzatorilor săi că au putere asupra Să doar prin voința lui Dumnezeu. Meșteșugul replicii și intențiile voievodului român nu-i scăpa sultanului cărei reproșează viclenia vorbelor și-i cere ultimativ renunțarea la legea creștineasca În schimbul vieții lui și a fiilor săi. De data aceasta, răspunsul lui Brâncoveanu vine prompt și categoric, refuzând pretențiile sultanului: ,,Facă Dumnezeu ce-o vrea!/ Iar pe toți
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
replicii și intențiile voievodului român nu-i scăpa sultanului cărei reproșează viclenia vorbelor și-i cere ultimativ renunțarea la legea creștineasca În schimbul vieții lui și a fiilor săi. De data aceasta, răspunsul lui Brâncoveanu vine prompt și categoric, refuzând pretențiile sultanului: ,,Facă Dumnezeu ce-o vrea!/ Iar pe toți de ne-ți tăia,/ Nu mă las de legea mea!". Acțiunea atinge În acest moment punctul culminant, căci domnitorul Își dă seama că totul este pierdut și se adresează direct ucigașilor exteriorizânduși
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
și domn creștin", ,,Boier vechi, ghiaur hain", ,,Ghiaur vechi, ghiaur hain". Prima dintre acestea, prezența de două ori În conținutul baladei, prezintă condiția și postura reală a personajului, folosită o dată de autorul anonim În expozițiune, si a doua oară de către sultan În momentul În care este impresionat de puterea morală a voievodului român care nu cedează insistentelor lui nici după decapitarea primilor doi copii. Atunci Însă când același sultan se arătă nemulțumit de năzuința spre independența a lui Brâncoveanu i se
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
folosită o dată de autorul anonim În expozițiune, si a doua oară de către sultan În momentul În care este impresionat de puterea morală a voievodului român care nu cedează insistentelor lui nici după decapitarea primilor doi copii. Atunci Însă când același sultan se arătă nemulțumit de năzuința spre independența a lui Brâncoveanu i se adresează cu formulă disprețuitoare și amenințătoare În același timp, ,,Boier vechi, ghiaur hain". Pentru turcii de rând, limitați, de o cruzime feroce și incapabili să înțeleagă adevărată valoare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
el este doar ,,Ghiaur vechi, ghiaur hain". La rândul lor, formulele de adresare existente În replicile domnitorului reliefează măiestria cu care autorul anonim a știut să evidențieze atitudinea acestuia În funcție de momentele acțiunii și de interlocutor. Astfel, În discuția cu sultanul, el nu folosește nicio formulă de adresare, cu atat mai puțin vreuna care să vizeze slugărnicia să, căci rămâne demn În fața tuturor amenințărilor și pericolelor, Însă, atunci când cruzimea Întrece orice măsură, Brâncoveanu se adresează turcilor prin formule că ,,Alelei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
relativ liniștită În jurul focului Âtaș Bahr³mxe "Bahra>m" din Sanj³n, care a rămas timp de opt sute de ani unicul lor templu al focului de prim rang (cf. supra, subcapitolul 2.5); În 1465, la câțiva ani după prădarea Sanj³nului de către sultanul Mahmud Begada, a fost transferat În Naosar, iar apoi, În 1741 la Udwada (Kulke, 1978, p. 31). Aceste transferări sunt desigur urmări ale vicisitudinilor care s-au abătut asupra comunității din Gujarat, care a resimțit evenimentele ce au caracterizat, când
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oficiale (medicale) și În limbajul curent În secolele XVIII și XIX În Moldova, dar nu a fost cunoscut În forma populară. Am amintit , de asemenea, de hipochondrie („ipogondria”). Pompei Samarian reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir care scrie că un sultan Mohamed, detronat În 1687, a murit de „hipocondria cauzată prin o profundă melanholie În care căzuse În timpul arestului său de cinci ani, prin care i s-a stors tot spiritul și puterea de viață”. Pentru Dimitrie Cantemir ipohondria este
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
turci, dar nu erau siguri că rușii constituiau cel mai bun mijloc de a realiza acest lucru. În cele din urmă au trecut de partea lui Petru cel Mare. Dar această cauză ortodoxă a fost înfrîntă. Urmarea a fost că sultanul și-a pierdut încrederea în voievozii români, care au fost înlocuiți cu marionetele Fanarului grecesc, cu domnitorii fanarioți. Următorii 120 de ani, perioada fanariotă, vor aduce odată cu ei binecunoscutele consecințe pentru România 17. Rusia a vut întotdeauna nevoie de o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cea mai mică, dra Alina Iorga. La Sinaia, Iorga a continuat să lucreze la istoria universală 34. Pe lîngă opera sa istorică, a scris și două piese cu subiect istoric, ca de obicei. Prima, Baiazid, sub pretextul că descrie viața sultanului otoman care, după multe succese, a fost înfrînt și vîrît într-o cușcă, era o alegorie istorică la adresa lui Hitler și a sorții pe care i-o prevedea Iorga 35. E ilustrată aici concepția politică a lui Iorga din aceste zile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre domnitor - Citate despre Cuza de Nicolae Iorga sau Al. Papiu Ilarion Alexandru Ioan Cuza - Știați că... Portretul lui Cuza - caracterizare istorică REZULTATE ALE UNOR LEGENDE SAU LECTURI CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi avea sultanul?”). O echipă formată din cei mai buni desenatori ai clasei au realizat desene reprezentând: „Cuza la poarta sultanului”, „Cuza pe cal În drum spre sultan”, „Copii dansând Hora Unirii”. La ora
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi avea sultanul?”). O echipă formată din cei mai buni desenatori ai clasei au realizat desene reprezentând: „Cuza la poarta sultanului”, „Cuza pe cal În drum spre sultan”, „Copii dansând Hora Unirii”. La ora de educație tehnologică Întregul colectiv a realizat un colaj
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi avea sultanul?”). O echipă formată din cei mai buni desenatori ai clasei au realizat desene reprezentând: „Cuza la poarta sultanului”, „Cuza pe cal În drum spre sultan”, „Copii dansând Hora Unirii”. La ora de educație tehnologică Întregul colectiv a realizat un colaj prin tehnica mototolirii hârtiei creponate reprezentând un portret al domnitorului. După prezentarea proiectului elevii au primit câte o
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi avea sultanul?”). O echipă formată din cei mai buni desenatori ai clasei au realizat desene reprezentând: „Cuza la poarta sultanului”, „Cuza pe cal În drum spre sultan”, „Copii dansând Hora Unirii”. La ora de educație tehnologică Întregul colectiv a realizat un colaj prin tehnica mototolirii hârtiei creponate reprezentând un portret al domnitorului. După prezentarea proiectului elevii au primit câte o fișă de evaluare ca sinteză a cunoștințelor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
boală istoricoereditară. Actul al patrulea este important pentru construcția piesei. Alcătuit din trei tablouri, ele sugerează trei linii ale subiectului. Între cele două imagini ale taberelor aflate În conflict, dramaturgul așază curtea bizantină, Închisă Într-o cușcă agățată de căruța sultanului, cu rolul de a stabili o relație - de a aminti sultanului marea biruință asupra Bizanțului. Condiția umilitoare a Învinșilor ilustrează dictonul latin: „vae victis!” (vai celor Învinși). În această imagine se găsește cheia rezistenței românești. Ca și În alte situații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]