6,621 matches
-
va fi invitat al Centrului de Studii și Documentare al Românilor Americani „Valerian D. Trifa” de la Jackson, Michigan. Din 2000 este profesor, iar din 2002 și decan la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Tribuna” în 1968, colaborând ulterior și la „Steaua”, „Transilvania”, „Echinox”, „Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra” ș.a. Primul volum, Progresii, îi apare în 1972. Este prezent, cu studii importante, în volume colective: Probleme de literatură comparată și sociologie literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
evoluția pozitivă a procesului de pace sunt problemele legate de acceptarea soluției coexistentei celor două state, statutul Ierusalimului, refugiații palestinieni, așezările evreiești și granițele finale ale viitorului stat palestinian și ale statului Israel. Într-un interviu acordat 439 revistei Chicago Tribune, regele iordanian Abdullah ÎI referindu-se la conflictul israeliano-palestinian aprecia că "dacă nu va exista un proces de pace în Orientul Mijlociu până la vară, există o mare șansă pentru conflict".440 Evoluția evenimentelor din regiune, așa cum se remarcă din succesiunea prezentată
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
câteva volume care, privite în ansamblu, schițează un itinerar spiritual sui-generis. A debutat cu note de critică literară în „Jurnalul literar” (1939) și a colaborat la „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Națiunea”, „Dreptatea”, iar după 1960, la „Limba română”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „România literară” sau la „Diogene”, „Neohelikon”, „New Literary History”, „Comparative Literature Studies” ș.a.; a semnat și M. Adrian. Eficientă apare activitatea lui M. de inspirator, animator și editor al publicației plurilingve „Cahiers roumains d’études littéraires”, pe care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
și al lui Traian Silaghi, țărani. Învață întâi în satul natal și din 1954 urmează liceul la Abrud. Între 1965 și 1970 frecventează Facultatea de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În anii studenției debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja după absolvire redactor. O vreme va fi activist cu probleme culturale la Comitetul Județean Cluj al Partidului Comunist Român. Se va întoarce la „Tribuna” în 1982, în calitate de redactor-șef. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja după absolvire redactor. O vreme va fi activist cu probleme culturale la Comitetul Județean Cluj al Partidului Comunist Român. Se va întoarce la „Tribuna” în 1982, în calitate de redactor-șef. După decembrie 1989 va fi, doi ani, redactor-șef adjunct, secondându-l pe Augustin Buzura, care preluase conducerea publicației imediat după dezmembrarea vechilor structuri socio-politice și culturale. Concomitent, va funcționa ca șef al Biroului teritorial de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
îl face însă la București, unde în 1927 obține diploma de bacalaureat. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, absolvită în 1931, cu licența în istorie și geografie. Debutează cu poeme în perioada adolescenței, la ziarul ,,Tribuna nouă” din Arad (1924-1925), în același timp fiind corespondent al rubricii „Mișcarea culturală” a bilunarului „Foaia tinerimii” și frecventând cenaclul literar arădean, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Al. Constantinescu, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. A mai colaborat la „Revista Liceului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
care, publicată în 1966, constituie și debutul său editorial. Debutase ca poet în 1935, în revista „Ortodoxia”, cu poezia Pământ și cer. A colaborat la „Vremea”, „Gândirea”, „Dacia rediviva” (cofondator), „Convorbiri literare”, „Gazeta literară”, „Credința” (Detroit), „Noi” (Detroit), „Destin” (Madrid), „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Albina”, „Luceafărul”, „Telegraful român” (Sibiu), „Magazin istoric” ș.a. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1982), Premiul Opera Omnia al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2001). Lirica lui A. este dificil de încadrat într-o formulă de istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Cultură Neamț. Debutează cu un grupaj de poeme în „Tomis” (1976) și editorial cu Furtunile memoriei (1984), volum care e distins cu Premiul „Mihai Eminescu” al Asociației Scriitorilor din Iași. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Tribuna”. Furtunile memoriei dezvăluie coordonatele tematice și stilistice care vor fi regăsite, cu nesemnificative modificări de nuanță și tonalitate, în volumele următoare, Biblioteca din Nord (1986), Mesagerul (1992) și Fiara melancolică (1999). D. este un tragic livresc, un neoexpresionist și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
și a urmat la Cluj cursurile Facultății de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii și cu traduceri în 1933, la „Satul și școala”, ulterior mai semnând sporadic în „Viața copiilor”, „Viața ilustrată”, „Luceafărul”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Gândirea și „Tribuna Ardealului” (la care e redactor). În 1939, îi apare placheta Casa cu pitici, iar câțiva ani mai târziu, în 1943, publică broșura Învierea fariseului Eleazar. Căsătorită mai întâi, în 1932, cu Florea Mureșanu, viitor protopop al Clujului, va fi, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
este ales membru corespondent al Academiei Române. Fără să fie deosebit de rodnic, scrisul lui O. ilustrează o anumită etapă a literaturii din Transilvania. După ce debutase în „Muza”, revista-manuscris a Seminarului Teologic din Sibiu, colaborează la „Telegraful român”, „Noua bibliotecă română”,„Familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Foaia ilustrată”, „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra”, „Drapelul” (Lugoj), „Românul” (Arad) ș.a. Sub semnătura Gil, a publicat traduceri din Jules Verne, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, precum și nuvele, schițe umoristice, foiletoane, unele iscălite Ile Borg. Își adună proza în volumele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
în 1971 urmează cursuri postuniversitare la Oxford și Birmingham. Își dă doctoratul în 1979, cu o teză despre romanul simbolic al lui Herman Melville și Thomas Wolfe. Debutase ca traducător și eseist în timpul studiilor universitare, în revistele clujene „Steaua” și „Tribuna”. Între 1968 și 1983 este asistent, lector, conferențiar la Catedra de engleză a Universității din Timișoara. În 1983, beneficiind de o bursă Fulbright, s-a stabilit în SUA și a predat literatura engleză și teoria literaturii la University of Northern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
Iowa, la Harvard University, ajungând profesor titular și șef al Catedrei de literatură engleză și comparată la Virginia Commonwealth University din Richmond. Cronicar literar la revistele „Orizont” și „Amfiteatru”, redactor-șef al revistei „Forum studențesc” (1968-1974), colaborează și la „Steaua”, „Tribuna”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d'études littéraires” ș.a. A publicat și a prefațat traduceri în română din J.D. Salinger, Thomas Wolfe, Kurt Vonnegut Jr., Dylan Thomas, Ken Kesey și traduceri în engleză din poeți români contemporani. În 1982 îi apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
literare, cronici dramatice, la „Revista telegrafică, telefonică și poștală”, „Arhiva CFR”, „Dreptatea” (Chișinău), unde a fost redactor, „Dobrogea jună” (Constanța), „Dimineața”, „Rampa”, „Teatrul”, „Săptămâna CFR”, la care a lucrat ca redactor pentru partea literară, „Gorjanul” (Târgu Jiu), „Timpul”, „Ultima oră”, „Tribuna românească”, „Almanahul literar”, devenit mai apoi „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A folosit pseudonimele Jap, C. Daltă, Toader Gătej, Micu Delasiret, Mărioara Dumbrăveanu, Salustius. Excelent versificator, cu un condei infatigabil și alert, I. produce un șir nesfârșit de cronici vesele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
profesioniști și critici de artă, precum Ion Frunzetti, Octavian Angheluță, Ion Vlasiu, Ion Pacea, Ion Sălișteanu, Dan Grigorescu, ș.a., prin susținerea artiștilor naivi au contribuit la cunoașterea acestora de către marele public. Revista “Argeș” din Pitești, apoi “România literară”, “Îndrumătorul cultural”, “Tribuna”, “Ramuri”, “Tribuna României” ș.a., au făcut să se audă și ecoul artei naïve românești. Au Început să se acorde premii speciale artiștilor naivi În cadrul Festivalului Național de Creație. Inițiativele lui Vasile Savonea, Mihail Diaconescu și Roland Anceanu, s-au finalizat
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
critici de artă, precum Ion Frunzetti, Octavian Angheluță, Ion Vlasiu, Ion Pacea, Ion Sălișteanu, Dan Grigorescu, ș.a., prin susținerea artiștilor naivi au contribuit la cunoașterea acestora de către marele public. Revista “Argeș” din Pitești, apoi “România literară”, “Îndrumătorul cultural”, “Tribuna”, “Ramuri”, “Tribuna României” ș.a., au făcut să se audă și ecoul artei naïve românești. Au Început să se acorde premii speciale artiștilor naivi În cadrul Festivalului Național de Creație. Inițiativele lui Vasile Savonea, Mihail Diaconescu și Roland Anceanu, s-au finalizat cu deschiderea
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
C. Diaconovici-Loga” (1954-1957) și cursurile Facultății de Matematică-Fizică, absolvite în 1962. Va fi profesor la școli din județul Caraș-Severin, iar din 1978 în Timișoara. Debutează cu proză scurtă, recomandat de Fănuș Neagu, la „Luceafărul”, în 1970. Mai colaborează la „Orizont”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Astra”, „Familia”, „Semenicul” ș.a. Prima carte, romanul Drumul, îi apare în 1979. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Ana (2001). Cele dintâi cărți, Drumul și nuvelele din Movila albă (1981), îl situează pe S. în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
În 1993 obține la București titlul de doctor în filologie, cu teza Presa literară românească arădeană (1869-1944), publicată în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Arad). Debutează în 1964 la ziarul „Flacăra roșie”, cu recenzii, iar ca poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare în 1981. A colaborat, semnând și cu pseudonimul I. Cungreanu, în presa locală, dar și la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Steaua” ș.a., precum și la periodice ale românilor din Ungaria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
la ziarul „Flacăra roșie”, cu recenzii, iar ca poet, în 1975 la „Tribuna”, cu poezia Închipuiri. Prima carte, Păuliș ’944, îi apare în 1981. A colaborat, semnând și cu pseudonimul I. Cungreanu, în presa locală, dar și la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Steaua” ș.a., precum și la periodice ale românilor din Ungaria și Serbia. Poezia lui N. e articulată de câteva teme recurente, între care locul privilegiat îl ocupă iubirea și decorul rustic, colorat nostalgic de revenirea frecventă la „însemnele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
devoră singurătatea” (Eugen Simion). Activitatea istoricului literar N. s-a axat pe explorarea și valorizarea presei și a personalităților arădene sau, mai larg, ale Vestului, lucrările sale aducând necesare contribuții - completări documentare și interpretative la harta literară și culturală națională: „Tribuna”/ „Tribuna poporului” din Arad (1897- 1912) cu programul ei „activist” în politică și tradiționalist / antimodernist în literatură, reflexul Unirii de la 1 Decembrie 1918 în presa literară a Aradului, presa literară arădeană prezentată într-o suită de micromonografii etc. Și volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
singurătatea” (Eugen Simion). Activitatea istoricului literar N. s-a axat pe explorarea și valorizarea presei și a personalităților arădene sau, mai larg, ale Vestului, lucrările sale aducând necesare contribuții - completări documentare și interpretative la harta literară și culturală națională: „Tribuna”/ „Tribuna poporului” din Arad (1897- 1912) cu programul ei „activist” în politică și tradiționalist / antimodernist în literatură, reflexul Unirii de la 1 Decembrie 1918 în presa literară a Aradului, presa literară arădeană prezentată într-o suită de micromonografii etc. Și volumul Însemnări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
recomandat lui Titu Maiorescu, dar R.-Ș. a preferat cercurile liberale. În redacția ziarului „Românul”, condus de Vintilă C.A. Rosetti, și-a făcut ucenicia în ziaristică. A publicat în „Voința națională” și, în același timp, a trimis colaborări la „Tribuna” din Sibiu. Era pedagog la o școală de institutori și profesor la un institut particular. În 1891, întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină la „Tribuna”, în calitate de redactor, crezul politic și literar al lui Slavici. Apără, cu o rară energie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
ziaristică. A publicat în „Voința națională” și, în același timp, a trimis colaborări la „Tribuna” din Sibiu. Era pedagog la o școală de institutori și profesor la un institut particular. În 1891, întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină la „Tribuna”, în calitate de redactor, crezul politic și literar al lui Slavici. Apără, cu o rară energie, curaj și vehemență, cauza românilor în procesele de presă intentate de autoritățile maghiare unor ziariști sau gazetelor „Tribuna” și „Foaia poporului”. Este închis la Seghedin timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină la „Tribuna”, în calitate de redactor, crezul politic și literar al lui Slavici. Apără, cu o rară energie, curaj și vehemență, cauza românilor în procesele de presă intentate de autoritățile maghiare unor ziariști sau gazetelor „Tribuna” și „Foaia poporului”. Este închis la Seghedin timp de șase luni. După procesul Memorandumului, R.-Ș., care avea temperament de luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
Memorandumului, R.-Ș., care avea temperament de luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]