7,246 matches
-
s-a întâmplat ca în cercetările noastre să procedăm la analize multicriteriale extrem de sofisticate, ale căror rezultate să ajungă a fi apreciate, de diverși beneficiari, în termeni de genul: „Da, e bine, căci așa bănuiam și eu că va ieși”. Validitatea predictivă se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa evenimente, comportamente, atitudini sau alte stări ale indivizilor, grupurilor sau instituțiilor sociale. Să recunoaștem că, în domeniul socioumanului, cu cât ne referim la probleme mai complexe și mai delicate, cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prezentă puterea predictivă. Totuși, există genuri de cercetări bine cunoscute, cum sunt sondajele de opinie, cu deosebire cele preelectorale, care constituie un exemplu elocvent al succesului predicției bazate pe chestionare standard și pe eșantioane reprezentative. La modul mai concret deci, validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un moment posterior - ca în cazul votării. Dar nici aici o lipsă de paralelism - în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a se mai produce schimbări sensibile în atitudinea oamenilor. Practica sondajelor demonstrează din plin această legitate, ea nefiind infirmată, ci, dimpotrivă, confirmată de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția unor factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Practica sondajelor demonstrează din plin această legitate, ea nefiind infirmată, ci, dimpotrivă, confirmată de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția unor factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum rezultatele obținute se înscriu într-un context teoretic mai larg (rețeaua
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum rezultatele obținute se înscriu într-un context teoretic mai larg (rețeaua de constructe nomotetice implicate). De aceea, ea presupune și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceea, ea presupune și (meta)analiza datelor obținute de diverși cercetători, cu diverse metode, în conformitate cu principiul „triangulației”, la care ne-am referit deja (în finalul capitolului despre specificul anchetei în context metodologic). Există un consens în rândul specialiștilor că evaluarea validității conceptuale este, din nou, mai degrabă o chestiune de practică asiduă de cercetare decât de calculare „orbește” a unor coeficienți de corelație sau a altor indicatori statistici. În materie de anchete, eaeste privită „...ca o imagine globală, rezultată din ani
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
statistici. În materie de anchete, eaeste privită „...ca o imagine globală, rezultată din ani mulți de muncă, a cât de binefuncționează instrumentul anchetei, într-o multitudine de locuri, așezări (settings) și populații”, spune Litwin (1995, p. 43). Aspectele tehnice ale validității și fidelității se pun, cu deosebire, în cazul unorinstrumente mai elaborate, cum sunt testele, scalele de atitudine și inventarele, pe diverse probleme. Totuși, nu trebuie să contrapunem categoric rigurozitatea acestora față de chestionar (anchetă) și interviu. În primul rând, deoarece un
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
îndreptățit s-a observat (Touliatos et al., 1990), și cei care întrebuințează scale și inventare pot cădea ușor în capcana pseudovalidității. Faptul că un instrument are un nume precis (și, eventual, seducător ca formulare) nu înseamnă că are și o validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural a unor astfel de instrumente, avem de a face cu ceea ce s-ar putea numi pseudovaliditate transculturală. Ocupându-se de asigurarea validității transculturale
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o validitate autentică (aceasta este pseudovaliditatea nominală). Mai adăugăm că, în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural a unor astfel de instrumente, avem de a face cu ceea ce s-ar putea numi pseudovaliditate transculturală. Ocupându-se de asigurarea validității transculturale, Oishi (2003) consideră că înafara unor diferențe culturale structurale de comportament și mentalitate (importanța statutului social, rolul proximității spațiale, valoarea socială a timpului etc.), cel mai important lucru este, desigur, traducerea instrumentului din limba în care a fost elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în idiom, dar să nu fie îndeplinită echivalența conceptuală. De exemplu, dacă într-o anume cultură berea nu e considerată alcool, la întrebarea „consumați alcool?” subiecții vor răspunde că nu (Oishi, 2003, p. 183). În vederea realizării unei traduceri cu mare validitate conceptuală, Oishi (2003, pp. 184-186) propune: (i) Traducere multiplă, adică de către mai mulți traducători calificați din rândul populației-țintă pe care se aplică chestionarul. (ii) Retraducere multiplă în limba de origine. Traducătorii pot fi din populația-țintă sau dintre vorbitorii limbii de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de limba populației vizate. Ideal ar fi să cunoască și limba în care s-a produs chestionarul, dar, oricum, să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării”). Calitativiștii zeloși neagă eficiența conceptului de validitate și, în spiritul mizei absolute pe constructivismul social, pe relaxarea academicului și științificului în lumescul firesc, propun în locul validității verosimilitatea. Neintrând aici din nou în discuții de principiu în legătură cu exagerările constructivist-interpretativiștilor și neangajând contradicțiile și paradoxurile la care se ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării”). Calitativiștii zeloși neagă eficiența conceptului de validitate și, în spiritul mizei absolute pe constructivismul social, pe relaxarea academicului și științificului în lumescul firesc, propun în locul validității verosimilitatea. Neintrând aici din nou în discuții de principiu în legătură cu exagerările constructivist-interpretativiștilor și neangajând contradicțiile și paradoxurile la care se ajunge fără recunoașterea unui referențial ontic, vom spune doar că, pe un anumit palier, verosimilitatea este justificată în anumite discursuri
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de principiu în legătură cu exagerările constructivist-interpretativiștilor și neangajând contradicțiile și paradoxurile la care se ajunge fără recunoașterea unui referențial ontic, vom spune doar că, pe un anumit palier, verosimilitatea este justificată în anumite discursuri din domeniul socioumanului, dar nu poate înlocui validitatea. Ni se pare însă de reținut că, în grija lor pentru înțelesurile pe care oamenii le acordă celor cercetate, mulți autori calitativiști vorbesc de validitatea respondenților. Aceasta înseamnă că, în urma prelucrării șiinterpretării datelor, rezultatele se prezintă subiecților investigați într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anumit palier, verosimilitatea este justificată în anumite discursuri din domeniul socioumanului, dar nu poate înlocui validitatea. Ni se pare însă de reținut că, în grija lor pentru înțelesurile pe care oamenii le acordă celor cercetate, mulți autori calitativiști vorbesc de validitatea respondenților. Aceasta înseamnă că, în urma prelucrării șiinterpretării datelor, rezultatele se prezintă subiecților investigați într-o discuție pe tema măsurii în care consideră ei că aceste rezultate și concluziile aferente îi reprezintă, îi descriu adecvat. Nu credem că o asemenea strategie
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ar fi de dorit comentarea unor atare rezultate de către experți și, preferabil, în grup (vezi supra,„Interviul în cercetările sociale”). Asemenea dezbateri ar aduce atât informații pertinente cu privire la importanța și eventuala utilizare socială a concluziilor obținute, cât și indicii despre validitatea rezultatelor. Altfel spus, deși validitatea instrumentelor este piesa tare pentru acuratețea rezultatelor, ea nu asigură automat validitatea rezultatelor, putând interveni o serie de distorsiuni independent de valoarea științifică a instrumentului, așa cum se va arăta pe larg mai jos, cu ocazia
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unor atare rezultate de către experți și, preferabil, în grup (vezi supra,„Interviul în cercetările sociale”). Asemenea dezbateri ar aduce atât informații pertinente cu privire la importanța și eventuala utilizare socială a concluziilor obținute, cât și indicii despre validitatea rezultatelor. Altfel spus, deși validitatea instrumentelor este piesa tare pentru acuratețea rezultatelor, ea nu asigură automat validitatea rezultatelor, putând interveni o serie de distorsiuni independent de valoarea științifică a instrumentului, așa cum se va arăta pe larg mai jos, cu ocazia trecerii în revistă a erorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cercetările sociale”). Asemenea dezbateri ar aduce atât informații pertinente cu privire la importanța și eventuala utilizare socială a concluziilor obținute, cât și indicii despre validitatea rezultatelor. Altfel spus, deși validitatea instrumentelor este piesa tare pentru acuratețea rezultatelor, ea nu asigură automat validitatea rezultatelor, putând interveni o serie de distorsiuni independent de valoarea științifică a instrumentului, așa cum se va arăta pe larg mai jos, cu ocazia trecerii în revistă a erorilor posibile în anchete. 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsuluitc "3. Erori
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
revistă a erorilor posibile în anchete. 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsuluitc "3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului" Întrucât o bună parte a problematicii tratată în cele două capitole destinate eșantionării se referă tocmai la problema acurateței și validității datelor obținute în cercetările selective, nu vom insista aici prea mult asupra acestor chestiuni. Vom observa doar că, așa cum s-a sugerat deja într-un exemplu anterior, cercetarea selectivă implică întotdeauna o eroare și că efortul celui care proiectează investigația
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acest subcapitol notând că nu am amintit, în legătură cu asigurarea calității anchetei, mijolacele clasice, bine cunoscute și practicate și la noi într-o anume măsură, adică: monitorizarea operatorilor, verificarea seriozității activității lor prin reintervievarea subiecților, apelarea la calcule de fidelitate și validitate. Dar poate mai importantă este observația că preocuparea deosebită față de maximizarea eficienței anchetelor ne demonstrează încă o dată că ancheta nu se reduce la sondaje, iar acestea nu înseamnă numai cele politice și electorale. Susținute cu bugete substanțiale, anchetele pe teme
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
corectă și exhaustivă a dimensiunilor unui concept și a indicatorilor necesari și suficienți pentru a construi fiecare dimensiune aleasă. Eventuala consolare că o analiză ulterioară a indicatorilor ne va confirma sau infirma dimensionarea apriorică (deci ne va ajuta în aprecierea validității sale) este pur și simplu o iluzie. Odată dimensiunile alese, numai un cercetător lipsit de o minimă experiență (ca să nu zicem de inteligență) va alege indicatori ale căror corelații vor fi mai slabe între perechile formate din indicatorii specifici unei
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pildă, dacă, refăcând distribuția corectă pe sexe și vârste, se ajunge la o nouă distribuție după școlaritate mult mai apropiată de cea reală decât cea obținută inițial. 5. Tot pe baza rezultatelor prelucrării primare se evaluează consistența datelor obținute, respectiv validitatea instrumentului și corectitudinea muncii operatorilor. Aici sunt folosite mai puțin tabelele simple, referitoare la o variabilă, deși nici utilitatea acestora nu poate fi negată. Într-adevăr, dacă avem, să spunem, un sondaj preelectoral, prima grijă este să vedem care este
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1955), Personal Influence: The Part-played by People in the Flow of Mass-communications, Free-Press, Glencoe. Kelly, Harold (1976), „Processes of Causal Attribution”, în P. Hollander și G. Hunt (eds.), Current Perspectives in Social Psychology, University Press, New York. Kerlinger, Fred N. (1978), „Validitatea” și „Fidelitatea”, în Măsurarea în științele sociale, pp. 97-128 și, respectiv, 137-155. Kessler, Emmanuel (2002), La Folie des sondeurs, Denoël, Paris. King, Ronald F. (2005), Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale, Editura Polirom, Iași. Krueger, Richard (1988), Focus
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al perspectivei etice: omul cu adevărat moral e cel ce respectă o lege pe care știe că ar putea să o ignore, să nu i se supună. Relativitatea oricărui cod etic trebuie recunoscută odată cu autoritatea acestuia, individul constituie „criteriul de validitate a legii”, întâlnirea lui cu „arhetipurile comportamentale ale spiritului universal” traducându-se în reperele siderale ale legii. Despre îngeri (2003) este a doua parte dintr-o „trilogie a intervalului”care ar mai trebui să cuprindă, pe lângă Minima moralia, și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
etaje fără oprire. Un studiu actualizat îi oferă acestui test o valoare predictivă mare, imposibilitatea de a urca două etaje însoțindu-se de riscuri mari de complicații cardio-respiratorii [145]. Totuși testul de efort în laboratorul de explorări funcționale are o validitate mai mare. Se pot măsura înainte și după testarea ergometrică (covor rulant, bicicletă ergometrică) parametrii cardio-respiratori neinvazivi, cum ar fi frecvența cardiacă, tensiunea arterială, saturația oxigenului în sângele arterial și respiratori sau, invazivi, cum sunt gazele sanguine și consumul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]