KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...250 251 252 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

în care se exprimă percepții mediate, preluate, verbul a auzi nu mai desemnează percepția auditivă, ci un act de cunoaștere - a auzi "a afla". 4.2.5.2. Tiparul [a auzi + Gcomplsă] Tiparul este condiționat de apariția în matrice a verbului cu trăsătura [+Perfectiv] la formă negativă, o structura cu verb nonperfectiv [+Afirmativ] nefiind admisă: (76) Mi se pare o zonă foarte sigură, nu mi-a furat nimeni nimic și nici nu am auzit [să se întâmple]. Selecția conjunctivului este legată

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nu mai desemnează percepția auditivă, ci un act de cunoaștere - a auzi "a afla". 4.2.5.2. Tiparul [a auzi + Gcomplsă] Tiparul este condiționat de apariția în matrice a verbului cu trăsătura [+Perfectiv] la formă negativă, o structura cu verb nonperfectiv [+Afirmativ] nefiind admisă: (76) Mi se pare o zonă foarte sigură, nu mi-a furat nimeni nimic și nici nu am auzit [să se întâmple]. Selecția conjunctivului este legată de gradul de siguranță a vorbitorului în ceea ce privește conținutul subordonatei. Enunțul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
conjunctivului este legată de gradul de siguranță a vorbitorului în ceea ce privește conținutul subordonatei. Enunțul de la (76) se poate parafraza astfel: (77) [...] nu cred că s-a întâmplat, dar nu știu sigur. 4.2.5.3. Tiparul [a auzi + GCompldacă] Ca și verbul a vedea, a auzi poate primi drept complinire o subordonată interogativă indirectă introdusă prin complementizatorul dacă. În această configurație se exprimă o percepție senzorială directă: (78) Nu aud [dacă sună telefonul]. ("Nu aud sunetul telefonului") Configurația este posibilă și cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vedea, a auzi poate primi drept complinire o subordonată interogativă indirectă introdusă prin complementizatorul dacă. În această configurație se exprimă o percepție senzorială directă: (78) Nu aud [dacă sună telefonul]. ("Nu aud sunetul telefonului") Configurația este posibilă și cu un verb la viitor, sensul verbului glisând către domeniul cognitiv: (79) Voi auzi ("voi afla") dacă vei pleca. 4.2.6. A auzi, cu obiect direct realizat prin propoziții non-finite Spre deosebire de verbul a vedea (vezi supra, 4.2.3.), a auzi admite

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
primi drept complinire o subordonată interogativă indirectă introdusă prin complementizatorul dacă. În această configurație se exprimă o percepție senzorială directă: (78) Nu aud [dacă sună telefonul]. ("Nu aud sunetul telefonului") Configurația este posibilă și cu un verb la viitor, sensul verbului glisând către domeniul cognitiv: (79) Voi auzi ("voi afla") dacă vei pleca. 4.2.6. A auzi, cu obiect direct realizat prin propoziții non-finite Spre deosebire de verbul a vedea (vezi supra, 4.2.3.), a auzi admite în poziția obiectului direct

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Nu aud sunetul telefonului") Configurația este posibilă și cu un verb la viitor, sensul verbului glisând către domeniul cognitiv: (79) Voi auzi ("voi afla") dacă vei pleca. 4.2.6. A auzi, cu obiect direct realizat prin propoziții non-finite Spre deosebire de verbul a vedea (vezi supra, 4.2.3.), a auzi admite în poziția obiectului direct doar propoziția non-finită gerunzială, exprimând o percepție fizică directă: (80) Aud [cântând muzica]OD. 4.2.7. A vedea/A auzi + conectori relativi Poziția de obiect

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
A vedea/A auzi + conectori relativi Poziția de obiect direct poate fi ocupată de propoziții relative propriu-zise sau interogative 105, cu conectori pronume/adjectivele relative - care, cine, ce, cât etc.- și adverbe relative - unde, când, cum, cât etc. Disponibilitatea acestor verbe de a selecta întreaga clasă de conectori relativi se corelează cu proprietatea predicației vizuale și a celei auditive de a putea cuprinde în domeniul lor semantic atât entități, cât și evenimente concrete circumscrise local și temporal. Această trăsătură este valabilă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vorbește. (89) Aud ce vorbesc. (90) Aud unde bate./( 90') Vreau să aud ("să aflu") unde greșesc. (91) Aud când deschide ușa. (92) Aud cum tresare./( 92') Aud ("aflu") cum stau lucrurile. Așa cum se observă din exemplele de mai sus, verbele de percepție nu manifestă restricții de selecție a relativului. Dezambiguizarea semantică percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă se poate face doar contextual, așa cum am indicat de fiecare dată între paranteze, nefiind predictibilă din tipul de relativ selectat. Verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbele de percepție nu manifestă restricții de selecție a relativului. Dezambiguizarea semantică percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă se poate face doar contextual, așa cum am indicat de fiecare dată între paranteze, nefiind predictibilă din tipul de relativ selectat. Verbul a vedea acoperă sensuri atât din domeniul primar, vizual, cât și din domeniul cognitiv, în funcție de conținutul propoziției subordonate: dacă exprimă evenimente detectabile vizual, întreaga construcție exprimă o percepție fizică; dacă exprimă proprietăți abstracte sau evenimente virtuale, configurația are interpretare cognitivă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vedea acoperă sensuri atât din domeniul primar, vizual, cât și din domeniul cognitiv, în funcție de conținutul propoziției subordonate: dacă exprimă evenimente detectabile vizual, întreaga construcție exprimă o percepție fizică; dacă exprimă proprietăți abstracte sau evenimente virtuale, configurația are interpretare cognitivă 107. Verbul a auzi exprimă atât percepții directe - "aud vorbele lor" (89), cât și percepții indirecte - "aud zgomotele și deduc de unde vin" (90). Contextele cu conectorul relativ cum (87), (92) sunt ambigue semantic între sensul modal (văd/aud √ modul cum) și un

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nominalul [+Indef] [-Abstract] modul. În aceste modele de analiză, cum funcționează ca un conector care și-a păstrat valoarea modală: (87') Văd √ modul cum se apropie. (92') Aud √ modul cum tresare. Conform acestei interpretări, nu se poate stabili echivalența semantică [verb de percepție + cum] - [verb de percepție + că]: (93) Văd cum se apropie "Văd √ modul cum se apropie" ≠ Văd că se apropie "Văd faptul că se apropie". Într-o interpretare diferită, Gheorghe (2003: 154-155) consideră că, deși relativul cum își păstrează

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
În aceste modele de analiză, cum funcționează ca un conector care și-a păstrat valoarea modală: (87') Văd √ modul cum se apropie. (92') Aud √ modul cum tresare. Conform acestei interpretări, nu se poate stabili echivalența semantică [verb de percepție + cum] - [verb de percepție + că]: (93) Văd cum se apropie "Văd √ modul cum se apropie" ≠ Văd că se apropie "Văd faptul că se apropie". Într-o interpretare diferită, Gheorghe (2003: 154-155) consideră că, deși relativul cum își păstrează calitatea de substitut al

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se apropie". Într-o interpretare diferită, Gheorghe (2003: 154-155) consideră că, deși relativul cum își păstrează calitatea de substitut al unui adjunct modal în subordonată, rolul său prevalent este a lega două secvențe sintactice. Autoarea precizează că, în construcții cu verb de percepție în matrice, relativul cum este "aproape echivalent" cu complementizatorul că: (94) Văd cum se apropie ≡ Văd că se apropie. Un context dezambiguizator, confirmând analiza din (87') și (92'), ar fi cel din (95)-(96), cu o construcție adverbială

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
apropie de repede. < Văd modul cum se apropie. Se apropie repede. (96) Aud cum tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
apropie repede. (96) Aud cum tresare de puternic. < Aud modul cum tresare. Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
grupuri nominale care conțin nominalul gust, cu structura [gust + adjectiv, care desemnează o proprietate gustativă (dulce, amar, sărat etc.)] sau [gust + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern apar substantivizări ca dulcele, amarul, verbul exprimă o percepție afectivă: (100) Puteam să simt [amarul din vocea ei și durerea din sufletul meu]. În cazul exprimării percepțiilor olfactive, în poziția obiectului direct apar cel mai frecvent grupuri nominale cu structura [miros + GPde cu sens categorizant, specificând

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mâncărime, usturime etc.), însă, pentru că limita intern vs extern este deseori dificil de stabilit, nu am mai introdus această distincție în analiza de față, considerând că toate aceste senzații fizice au un reflex la nivel tactil 108. În numeroase utilizări, verbul a simți selectează în poziția obiectului direct nominale abstracte, care denotă stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială și percepția inferențială: (101) Simt tristețea care o

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială și percepția inferențială: (101) Simt tristețea care o învăluie. 4.3.2. A simți cu obiect direct realizat propozițional Verbul a simți poate selecta un obiect direct realizat printr-un GCompl introdus de conjuncția că109: (102) Simt că are gust de nuci și unt (www.idieta.ro). (103) Simt că miroase a ars. (104) Simt că mă doare în piept

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că109: (102) Simt că are gust de nuci și unt (www.idieta.ro). (103) Simt că miroase a ars. (104) Simt că mă doare în piept. (105) Simt că e frig. (106) Simt că tremură. În exemplele (102)-(105), cu verbe de stare în subordonată, se exprimă percepții fizice indirecte ale unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în desfășurare. În acest context, poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta în poziția obiectului direct propoziții relative propriu-zise sau interogative indirecte introduse prin pronume/adjective relativele - cine, care, ce - și prin adverbe - unde, când, cum, cât etc. - în contexte precum: (107

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta în poziția obiectului direct propoziții relative propriu-zise sau interogative indirecte introduse prin pronume/adjective relativele - cine, care, ce - și prin adverbe - unde, când, cum, cât etc. - în contexte precum: (107) Animalele simt cine le iubește. (108

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
le iubește. (108) Simte care dintre voi l-a trădat. (109) Simt ce va urma. (110) Simte unde îl doare. (111) Din exterior nu poți simți cât de rău doare. (112) Simt cum tresare. În unele contexte de acest tip, verbul a simți dezvoltă un sens afectiv (107), în altele, (108) -(109), actualizează un sens predictiv-intuitiv. Deseori, verbul are un sens perceptual opac, desemnând o percepție generală, difuză (110), fără a se putea preciza cu exactitate unde anume se localizează ea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
unde îl doare. (111) Din exterior nu poți simți cât de rău doare. (112) Simt cum tresare. În unele contexte de acest tip, verbul a simți dezvoltă un sens afectiv (107), în altele, (108) -(109), actualizează un sens predictiv-intuitiv. Deseori, verbul are un sens perceptual opac, desemnând o percepție generală, difuză (110), fără a se putea preciza cu exactitate unde anume se localizează ea. Exemplul (111) este ambiguu - poate exprima atât percepția fizică directă ("nu poți simți intensitatea durerii fizice"), cât

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
desemnând o percepție generală, difuză (110), fără a se putea preciza cu exactitate unde anume se localizează ea. Exemplul (111) este ambiguu - poate exprima atât percepția fizică directă ("nu poți simți intensitatea durerii fizice"), cât și o percepție afectivă, dacă verbul a durea este folosit cu sensul "a simți o durere afectivă". Ambiguitatea acestor construcții este o consecință a proprietății unor termeni care desemnează senzații sau percepții fizice de a capta sensuri omoloage din domeniul semantic al afectivității. Contextul (112) este

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
durere afectivă". Ambiguitatea acestor construcții este o consecință a proprietății unor termeni care desemnează senzații sau percepții fizice de a capta sensuri omoloage din domeniul semantic al afectivității. Contextul (112) este ambiguu între cele două interpretări discutate și în cazul verbelor a vedea și a auzi (vezi supra, 4.2.7): Simt cum tresari ≡ Simt √ faptul că tresari; Simt cum tresari ≡ Simt √ modul cum tresari. 4.4. Verbele de percepție nonintențională în structuri cu obiect direct avansat. Realizările predicatului secundar Toate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]