62,876 matches
-
Locuia Într-o singura cameră, care-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu Lumânăraru, milionarul analfabet. O lume de negustori Îi oferă ca imagine lui Ștefan Gheorghidiu viața ca pe un imens hipodrom, În care toți joacă și câștigă la Întâmplare. Personaj balzacian este și Nae Gheorghidiu, Îmbogățit prin zestre, ahtiat de avere, un Stănică Rațiu ajuns În stadiul de a fi considerat „unul din cei mai deștepți și mai periculoși oameni din Țara Româneasca”. Împrejurările moștenirii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personaj are o biografie a lui, stând sub semnul unui dramatism, ori sub cel al comediei. Nu este exagerată aprecierea că personajele au veleități și manifestări teatrale. Printre ele, Stănică Rațiu este un maestru al scenei. În multe situații el joacă un rol din cele multe dăruite cu generozitate de creator. Dacă cineva ar Încerca să caute toate atributele caracterului acestui, să-i zicem actor, nu ar descoperi În lungul șir de adjective nici unul care să să-l trimită pe cititor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țigări. Când aceasta lipsește, face apel la ziarul „Dimineața”, mai tot timpul rupt pe margini pentru același scop. Forma pălăriei unui țăran nu mai seamănă nici pe departe cu obiectul, inițial În momentul procurării lui. (O scenă a pălăriei o joacă Marin Preda și la Paris.) Borurile se pleoștesc, pamblica putrezește din pricina ploilor, iar culoarea e anulată și ea de soare, ca și În cazul pantalonilor. Ni-l imaginăm pe Moromete ieșit la podișcă, cu trei degete de la mâna dreaptă În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de al doilea volum. Vârsta este cea care Își spune cuvântul, dar spiritul său rămâne Întreg. Oricum, au trecut 20 de ani de la Întâmplările petrecute În primul volum. Personajul nu putea rămâne la stadiul de atunci. Chiar dacă el nu mai joacă rolul principal, autorul Își centrează atenția, obiectivul observației spre el și Îi urmărește evoluția. Vitalitatea eroului nu scade, o dovadă a acesteia o constituie faptul că se Îndrăgostește și trăiește clipe de fericire oferite numai de dragoste și satisfacerea ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spunând; „asta devine după facultăți”. Nici Paraschiv, Nilă sau Achim nu sunt scutiți de ironiile tatălui lor. Paraschiv se gândește la un moment dat să se Însoare cu o fată foamfă și lălâie, fiică de chiabur, Manda lui Bodârlache. Moromete joacă, precum un artist, o scenă În care imită vorba și mersul fetei, Încât feciorului dornic să fie bogat Îi piere pofta de a se mai Însoți cu progenitura chiaburului. Din sfera ironiei lui Moromete nu scapă atributele negative ale unor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu numai o trăsătura dominantă, ci și un intreg caracter: Zaharia Trahanache, zahariseală (ramolisment) și facila modelare a eroului de catre superiorii „de la centru”, de către Zoe ori de „enteres” (trahanaa tărăgăna). Sunt momente când Trahanache dezminte aceste afirmații. Mai curând el joacă magistral un rol care impune o adaptare . (vezi scena cu memorarea scrisorii ș. a.); Ștefan Tipătescu, june-prim, tip, abil, amorez; (și aici sunt mai multe de discutat, Caragiale e și un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
filosofia În Întâmplarea istorică evocată. Evenimentele sunt astfel organizate, Încât sugerează idei generale despre patrie, popor, unitate, libertate, neatârnare sau moarte, ca preț suprem al nemuririi unui neam. „Răceala” a fost publicată În 1976 În revista „Teatru” și a fost jucată În 1979 la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”. O ediție bilingvă a apărut la Iași În 1978. 2. Tematica: „Răceala” este o tragedie istorică inspirată din lupta antiotomană pentru apărarea independeței și ființei naționale. Acțiunea se desfășoară În timpul domniei lui Vlad
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale comediei românești dintotdeauna au aruncat o foarte serioasă uitare peste cele câteva titluri, despre care nimeni nu-și mai amintește. Dar un loc aparte În creația lui I. L. Caragiale Îl ocupă drama „Năpasta”, apărută la 1 ianuarie, 1990 și jucată În luna februarie a aceluiași an. Critica a considerat această dramă „o Încercare a 122 Fl. Manolescu, În „Dicționar de literatură română”. Ed. Univers, 1979, p. 86- 89; dramaturgului de a echilibra În opera sa comicul cu tragicul, universul burghez
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i”. Într-adevăr, autorul are suficiente motive să considere acest lucru ca fiind ciudat. Având vocația teatrului În suflet, Caragiale face câteva observații menite din nou să stărnească râsul, mai ales atunci când afirmă că la unele spectacole, privirea nu mai joacă, așa ca de obicei, pentru că un artist „părea că vorbește dintr-o pivniță iar altul din podul casei... iar când vorbeau mai mulți, era și mai ciudat”. Observații se fac și În legătură cu figuranții coriști sau În rolurile de-a doua
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și creț” este jucat „de un băiețandru Înalt, frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții sunt mai tineri ca copiii și copiii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
preîntâmpina dezordinea funcțională, este necesară „construcția” unei instituții supracoordonatoare. Problema care se pune, iată, în noul context produs de modernizare, adică indus de diferențierea structurală a vechii structuri, este aceea creată de absența unei instituții coordonatoare, care ar urma să joace și rolul unor instituții de protecție (familia, de pildă, nu-și poate proteja membrii în fața injustițiilor la locul de muncă etc. - Coleman, 1968). Tranziția, în lumina acestei teorii, este un termen impropriu folosit pentru a desemna un proces de dezagregare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
le-a putut promova. Iată maximele din cadrul acestui sistem spiritual (precizând că ele au trecut asupra comportamentului noii clase întreprinzătoare din Japonia): - gândește-te întotdeauna la protecția divină; - nu neglija activitatea și hărnicia; - fii temperat în fața luxului fără profit; - nu juca jocuri de noroc; - ia mai puțin, nu te întinde la mai mult” (So, 1990, p. 44). Sistemul religios a influențat și relația cu instituția politică, căci mai ales în cadrul relației politice a triumfat etica samurailor or, tocmai categoriei acesteia a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezolvare practică, instituțiilor implicate în proces, de la FMI și BIRD la Comisia UE și OECD. Nevoite să dea un răspuns pragmatic unor probleme teoretice fundamentale nesoluționate, aceste instituții au acordat prioritate unor considerente politice - între care „teama de comunism” a jucat un rol important (Zamfir, 2004) - și unora conjuncturale, căci întregul proces depindea de capacitatea de finanțare de către capitalismul dezvoltat a tranzițiilor postcomuniste. Constrângerile de finanțare au jucat, în definitivarea proiectului tranziției către capitalism, un rol mai important decât considerentele teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituții au acordat prioritate unor considerente politice - între care „teama de comunism” a jucat un rol important (Zamfir, 2004) - și unora conjuncturale, căci întregul proces depindea de capacitatea de finanțare de către capitalismul dezvoltat a tranzițiilor postcomuniste. Constrângerile de finanțare au jucat, în definitivarea proiectului tranziției către capitalism, un rol mai important decât considerentele teoretice și științifice. Instituțiile internaționale finanțatoare și-au asumat un rol de „vârf de lance”, dar au luat decizia ca finanțarea tranzițiilor postcomuniste să fie realizată de capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost numit „grup clientelar”, uneori instituționalizat prin relații de rudenie, de prietenie sau comerciale. Iar apoi, grupurile clientelare de mici dimensiuni încep să se coaguleze în grupuri clientelare de dimensiuni medii, niciodată atât de mari încât relațiile interpersonale să nu joace rolul major în menținerea unității grupului. Atacul împotriva acestei instituții fundamentale a „grupului clientelar” a fost purtat de capitalul occidental prin intermediul bătăliei politice și ideologice pentru „combaterea corupției”. În această campanie, purtătorii intereselor capitalului occidental au beneficiat de trei puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
același timp, și ajustarea acestuia în funcție de cererile competitivității (Opinion of the European Economic and Social Committee on Improving the Implementation of the Lisbon Strategy, 2003, p. 13). Printre măsurile de implementare a obiectivelor de la Lisabona, un rol extrem de important îl joacă mobilizarea reprezentaților societății civile. În acest sens, Platforma organizațiilor nonguvernamentale europene din domeniul social (Platfoma Socială), înființată din anul 1995, este unul dintre partenerii constanți în dezbaterile privind viitorul social al Europei. Propunerea Platformei Sociale pentru agenda politicii sociale europene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politice și sociale necesare pentru ca UE să devină „cea mai competitivă economie din lume”. (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 105). Un factor de succes în construirea modelului social european a fost considerat rolul puternic pe care societatea civilă organizată îl poate juca în implementarea strategiei de la Lisabona (Sigmund, 2005, pp. 2-3). Elementele constitutive ale modelului social european sunt: legislația privind drepturile lucrătorilor, ocuparea forței de muncă, oportunitățile egale pentru bărbați și femei, lupta împotriva discriminării; participarea lucrătorilor; informarea și consultarea; recunoașterea parteneriatului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1978; Meyer, 1994). Un regim este considerat eficient de către cetățeni dacă acesta satisface cerințele lor și dacă inițiativele luate de actorii politici sunt în concordanță cu expectațiile și aspirațiile populației. În epoca modernă, mai ales în perioada postbelică, eficiența economică joacă un rol foarte important pentru creșterea sau scăderea legitimității regimurilor politice. Eficiența crescută a sistemului politic și economic pentru o lungă perioadă de timp duce la creșterea legitimității sistemului. Acesta este cazul unor state precum Coreea de Sud, Taiwan și fosta Republică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
personal al individului, orientarea ideologică, situația economică generală, tipul de serviciu oferit sau tipul de regim de furnizare a bunăstării (Petterson, 1995; Andersen, Pettersen, Svallfors, Uusitalo, 1999; Huseby, 1995; Wilensky, 1975; Coughlin, 1980). Cercetările relevă faptul că toți acești factori joacă un rol important în modelarea suportului pentru modul de furnizare a bunăstării, existând abordări care acordă întâietate unuia sau altuia dintre factori. Cu toate acestea, studiile efectuate nu au putut demonstra că unul dintre factori poate determina de sine stătător
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că valorile sunt mai importante pentru suportul social decât interesul personal (Rabušic, Sirovátka, 1999; Roller, 1995; Gevers, Gelissen, Arts, Mufels, 2000; Peillon, 1996). Pornind de la definiția legitimității, în centrul căreia se află componenta valorică, este de așteptat ca acestea să joace un rol foarte important în legitimarea unui regim. Cu toate acestea, așa cum arăta Lillbacka (1999), legitimitatea se sprijină nu numai pe valori, ci și pe o serie de alte componente, printre care se numără și componenta afectivă și cea rațională
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai mult alți actori în furnizarea bunăstării (Ferge, 1995; Mihuț, 1999). Politicile adoptate în zonă caută să implice tot mai mult societatea civilă și piața în calitate de furnizori de servicii sociale în domenii precum educația, sănătatea, asigurările sociale. Familia continuă să joace un rol destul de important în asigurarea protecției și a îngrijirii, tendință sesizată în România (Preda, 2002), Polonia și Slovacia (Mastilak, 2003). Privit din prisma finanțării, sistemul de furnizare a bunăstării din România poate fi caracterizat drept minimal (Zamfir, 2000; Preda
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în diverse domenii ale furnizării bunăstării. Conform opiniei dominante, statul trebuie să intervină în controlul prețurilor, reducerea șomajului și construirea de locuințe. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de paternalism și pasivism din partea populației. Deși oamenii consideră că statul joacă un rol important în furnizarea bunăstării, datele analizate indică faptul că majoritatea populației crede că individul este cel responsabil pentru propria bunăstare. Mentalul colectiv susține ideea bunăstării bazate pe muncă, relația individ-stat în furnizarea bunăstării fiind complexă. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani. Se poate concluziona că idealul spre care ar trebui să se îndrepte societatea românească, având în vedere opțiunile populației, este o societate a bunăstării unde statul trebuie să joacă un rol marcant, însă și individul trebuie să aibă o contribuție importantă. Românii susțin o serie de politici sociale de tip universalist care au implicații foarte importante pentru dezvoltarea socială, educația și sănătatea bucurându-se de larga susținere a colectivității
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru producerea bunurilor comune/publice; capitalul social favorizează difuzarea inovațiilor; facilitează accesul pe piețe variate, sprijinind decizia optimă, datorită surplusului de informație pe care îl aduce putând fi evitate pierderile cauzate de cunoașterea incompletă a piețelor potențiale; capitalul social poate juca rolul unei asigurări informale în fața riscurilor implicate de diverse strategii de viață, în special în ce privește deciziile de natură economică ale gospodăriei. În esență, capitalul social contribuie la dezvoltarea societății și este determinat de aceasta. O societate în care relațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colegii, iar din asociații făceau parte 13%. Doar 2% își întâlneau săptămânal colegii de asociație. Relațiile din afara familiei sunt așadar puține. Datele BOP-FSD din octombrie 2003 indică o realitate similară. Într-o lume în care rețelele sociale sunt percepute ca jucând un rol de prim rang, relațiile utile sunt mai degrabă rare: pentru 23% dintre români, relațiile reprezintă premisa îmbogățirii, o cifră importantă în comparație cu munca și meritele (9%) sau norocul (7%). Mai mult, principalul mijloc de îmbogățire era considerat a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]