63,386 matches
-
mileniu doi, când mai ales cultura vieneză din jur de 1900, "apocalipsa veselă" cum a numit Hermann Broch acel climat de nepăsare de dinaintea sfârșitului, a alimentat un număr considerabil de cercetări pe care Mitchievici le cunoaște și discută dintr-o perspectivă mereu atentă și la evoluțiile artistice românești. Dacă explozia modernității fusese redusă de istoriile canonice ale artei la avangardismul parizian, se recunoaște astăzi în cultura și arta vieneză un alt pol al modernității cu timbrul ei distinct în care timpul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altfel, o opțiune declarată a autorului, care preferă să ignore criteriul valoric pentru o mai mare libertate de investigare și cuprindere a diversității artistice. Atât uitații sau discreditații, cât și consacrații, clasicii, câștigă noi dimensiuni, ies îmbogățiți, ca urmare a perspectivei tematiste din care Mitchievici îi privește. Opera singulară a lui Paciurea, ocultată în anii 1920, ultimii ani de viață ai artistului, când implicarea literarului în arta vizuală era considerată o adevărată erezie și simbolismul era cu totul ieșit din modă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reașezarea ei în context. Angelo Mitchievici plasează consecvent arta românească pe picior de egalitate cu școlile artistice europene. Este un punct de vedere integrator în care nu se mai simt complexele unei arte minore intrate târziu în circuitul european, o perspectivă curajoasă cu toate riscurile pe care le presupune. Ceea ce nu înseamnă absența spiritului critic și nici a precauțiilor necesare atunci când discută în același plan pe Böcklin și Franz von Stuck cu Kimon Loghi, pe Cecilia Cuțescu-Storck cu Hodler sau pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ceciliei Cuțescu-Storck, aflat la parterul casei din strada Vasile Alecsandri, al cărui hall-atrium este decorat de pictoriță, reproducând ambianța unei sere sau a unei păduri tropicale. Ca și în alte situații, am ales o dublă ipostaziere a fenomenului, atât din perspectiva literară, cât și din perspectivă pictural-arhitectonică, ca fațete ale aceluiași fenomen prin care locuinței estetului-artist i se conferă o întrebuințare simbolică care decurge din amenajarea spațiului profan într-unul devoțional, sacru, destinat artei. Ultimul capitol este consacrat pictorilor vieții moderne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
casei din strada Vasile Alecsandri, al cărui hall-atrium este decorat de pictoriță, reproducând ambianța unei sere sau a unei păduri tropicale. Ca și în alte situații, am ales o dublă ipostaziere a fenomenului, atât din perspectiva literară, cât și din perspectivă pictural-arhitectonică, ca fațete ale aceluiași fenomen prin care locuinței estetului-artist i se conferă o întrebuințare simbolică care decurge din amenajarea spațiului profan într-unul devoțional, sacru, destinat artei. Ultimul capitol este consacrat pictorilor vieții moderne, și în acest caz a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Corespondențele ce se stabilesc între diferitele arte ca în opera lui Wagner, spre exemplu, devin fundamentale pentru noua estetică. În acest sens, exercițiile de laborator decadent ale lui Des Esseintes, eroul din În răspăr, sunt în măsură să ofere o perspectivă asupra unei științe a simțurilor, investite și onorate ca facultăți cognitive, și presupune o căutare a acordului sublim dintre elementele unor regnuri și lumi diferite trecute prin filtrul simțurilor informate cultural. Des Esseintes nu este singurul care caută armonii menite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rămânea, pentru totdeauna îndurerat, obsedat de simbolurile perversităților și iubirilor supraomenești, ale destrăbălărilor consumate fără uitare de sine și fără speranțe"43. Panegiricul huysmansian relevă permanenta și insuportabila tensiune a contrariilor care împing experiența umană către un climax devastator. În perspectiva lecturii decadente a lui Huysmans, tematizarea violării interdicțiilor devine la Moreau chiar sursa artei și a cunoașterii însoțită în mod obligatoriu de exacțiunile cele mai cumplite. În mod programatic, frumusețea decadentă se însoțește cu oroarea. Pe de altă parte, acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a artei clasice, pentru care opera goetheeană constituia o summa. "Totuși, în timp ce Grecia lui Goethe era "un teritoriu civilizat în măsură să-l reflecte pe Sofocle", opera lui Böcklin tinde să reflecte spiritul grec al perioadei arhaice"68. Într-adevăr, perspectiva goetheeană care împrumută dezideratele Aufklärung-ului transpare într-o reevalaure a tragediei antice în interpretarea pe care o dă unui personaj tragic precum Ifigenia, în piesa sa Ifigenia în Taurida, caracteristică pentru perioada petrecută la Weimer, între 1775 și 1782. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei"69. Prin urmare, decadența ca înghețare într-o formulă, ca "formalism" poate fi depășită, paradoxal, printr-o fertilă redescoperire a originilor încărcate de vitalitatea gesticulației primordiale. Revigorării printr-o didactică întoarcere la origini de sorginte romantică îi corespunde din perspectivă decadentă invazia barbarilor, rol încredințat maselor proletarizate pe care mișcări precum Aesthetic Movement (Mișcarea Estetică), în Anglia, încearcă să le domesticească prin artă. Numai că Böcklin va prelua și ceva din sensul acestei crize a artei, ca viziune pesimistă asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
verticalei chiparoșilor. Insula este dispusă ca un amfiteatru al cărui centru a fost invadat de arbori, fără nimic din dezordinea romantică a peisajului, ci respectând primatul arhitectonicii corpurilor de piatră care sugerează un templu. Acest amfiteatru blochează în mod deliberat perspectiva, o închide definitiv, așa cum moartea închide orice posibilitate, orice evoluție, orice speranță. II.4. Prerafaeliții Pe 9 iulie 1896, Ștefan Popescu îi scria din München o scrisoare emoționată Ștefaniei Gherea, fiica lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, după ce văzuse la o expoziție tablouri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
déformation subjective" sau Max Deri "naturalistic permutation". Pentru Dobrogeanu-Gherea, finisecularismul apare aproape ca un reflex mentalitar, decadentismul constituind un corelativ estetic insuficient decantat pentru a configura o estetică propriu-zisă. Teoreticianul a forjat conceptul de decepționism, menit să înscrie dintr-o perspectivă sociologizantă o stare de spirit codificată cultural prin termenul de decadentism. Termenul de "decadentism" se afla în circulație pe piața ideilor și Ștefan Popescu îl utilizează la rândul lui cu privire la tablourile lui Burne-Jones. Dacă descrierea tablourilor acestuia are o notă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu toate sentimentele deosebite de care erau zguduiți, nu s-au putut împiedica de a nu recunoaște valoarea superioară a tabloului"95. Petică era la curent cu evoluția scandalului, și menționează și intervenția "cunoscutului critic vienez" Hermann Bahr, în favoarea tabloului. Perspectiva receptării, așa cum o configurează Petică, chiar în absența conceptelor care să o precizeze mai clar, face loc la trei direcții: una academică, "tehnica și concepția obișnuită" de care Klimt se distanțează, una a receptării de suprafață, pentru care simbolismul pervaziv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culturi pusă în relație cu politica prin marele slogan al liberalismului austriac: "Wissen macht frei" (Cunoașterea te eliberează), unde Wissen (Cunoașterea) este asociată forței rațiunii și capacității ei ordonatoare care-l animă pe intelectualul vienez și care-i conferă o perspectivă de schimbare lui Freud. Zeița utilizează o nouă armă, mai subtilă și mai letală decât cele cu care este înzestrată tradițional, o feminitate căreia ea îi conferă conotații falice, dacă acceptăm viziunea lui Klimt ca pe o sinteză între cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mediator între lumi. Cel de-al treilea tablou le depășește în virulență pe cele două, Klimt "transformă spațiul, răstoarnă structura și radicalizează iconografia"101. Tabloul este împărțit pe două planuri stabilite pe verticală -, nu există propriu-zis fundal, Klimt renunțând la perspectivă -, unul superior al divinităților deliberative și unul inferior, care corespunde zonei infernale a divinităților executive, plan evidențiat pentru spectator. Prin urmare, în planul superior se află figurile alegorice ale Jurisprudenței: Adevărul, Dreptatea și Legea, însă ele se sustrag planului în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la o imagine decorativă, și a anunțat stilul Art Nouveau"168. Se deschidea o astfel de oportunitate și pentru artistul român? În orice caz, Apcar Baltazar sesizează importanța simbolică a unei astfel de cortine, care să inițieze o schimbare de perspectivă în spațiul public cu privire la arta decorativă. Pasajul descriptiv merită redat în întregime: "Pe un fond care simulează o primă draperie, am distribuit în tonuri foarte discrete, aproape contopite cu culoarea generală a draperiei, capete de cocoși care ar putea să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și, în ciuda dispunerii lor non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului ciclu decorativ, în care apar noțiuni abstracte precum viață, vis, plăcere, poezie, glorie"177. Seria de teme de ecou hedonist-poetic evocă o perspectivă simbolistă asupra concepției panourilor decorative, pe care, în opinia criticului, pictorul a derealizat-o. Însă poezia și visarea nu sunt eliminate din aceste schițe care respiră o emoție decantabilă în culoare și mișcare și mai ales într-o încețoșare a imaginii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
210 a încercat deja pentru Păcală, pentru Făt-Frumos, pentru Zâna Cosânzeana"211. Bachelin schițează un program de valorificare a culturii populare cu personajele ei emblematice în direcția literaturii, a picturii și a muzicii, iar în acest program stau laolaltă atât perspectiva unei idilizări în sensul bucolicelor virgiliene, cât și perspectiva simbolistă a wagnerizării eroilor populari. Oricât ar părea de îndepărtate, cele două direcții, ele se regăsesc în arta plastică simbolistă, unde senzualitatea Jugendstil a țigăncilor lui Vermont și Luchian se întâlnește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Zâna Cosânzeana"211. Bachelin schițează un program de valorificare a culturii populare cu personajele ei emblematice în direcția literaturii, a picturii și a muzicii, iar în acest program stau laolaltă atât perspectiva unei idilizări în sensul bucolicelor virgiliene, cât și perspectiva simbolistă a wagnerizării eroilor populari. Oricât ar părea de îndepărtate, cele două direcții, ele se regăsesc în arta plastică simbolistă, unde senzualitatea Jugendstil a țigăncilor lui Vermont și Luchian se întâlnește cu figura parsifalizată rodinian a lui Eminescu la Dimitrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentările clasice, în arta simbolistă a unui Klimt, Von Stück, Jean Delville, Alexandre Séon etc. lira devine simbolul unei vocații tragice a artistului sacrificat pe altarul propriei sale arte. Relevant pentru acest tablou al lui Loghi devine mixajul a două perspective "mitologice", cea greco-latină, speculată simbolist de secesioniștii münchenezi și cea a folclorului românesc care constituie deopotrivă rama tabloului, evocată prin titlu și subiectul epitomizat prin formula de basm. Acest mixaj constituie totodată expresia unei ezitări a pictorului între recuzita mitologică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îmbrăcată într-un port țărănesc, Iubirea apare ca nud întors cu spatele la spectator, iar Moartea ca o bătrână. Trupul tânărului este prins în țesătura celor trei Parce-Ursitoare. Lângă cea de-a treia ursitoare se află o ogivă, decupaj care permite o perspectivă asupra unui crâng unde se evidențiază anamorfotic un craniu. Acest orizont îndepărtat, marcat de prezența morții, are conotația unui discret, dar premonitoriu memento mori care însoțește chiar și clipele fericite pe care le oferă Dragostea. Bărbatul este prizonierul celor trei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cuprins de un elan vitalist, capul fiindu-i orientat în sus, formă a unei idealități efemere, în timp ce una dintre mâini îi este prinsă în firul care duce spre cea de-a treia ursitoare. Există aici reflexul unei contemplatio morosa, o perspectivă decepționată: Iubirea oferă o palidă consolare, ea întoarce spatele spectatorului, dar și tânărului, este doar o ipostază pasageră care nu oferă decât o fericire de moment. Forța declinului este activă, pe când Iubirea apare ca o etapă de parcurs, iar atitudinea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
traseu destinal, ci, mai degrabă, finalul ei tragic. Pe filiera acestui joc al tensiunilor admirabil condus de-a lungul firului ținut de Ursitoare se află și dualismul vitalității instinctelor umane și al speranței care renaște și ruinarea acestei voințe în perspectiva morții și a destinului, antinomia dintre bucurie și durere, dintre extaz și disperare. Moartea este prezentă încă din timpul vieții și este cea care se află la capătul firului, deasupra celorlalte două ursitoare. Tabloul reflectă tragismul condiției umane, al existenței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistice. Theodorescu-Sion reia figura cristică într-un tablou intitulat aparent neutru O răspântie (ulei pe pânză, 1,210 x 1,510 cm, semnat jos cu negru Theo Sion, nedatat, 1923-1924) și prezentat la Salonul Oficial din 1924. O lectură din perspectivă simbolică a titlului actualizează o semnificație ce se armonizează cu impresia de stranietate pe care o degajă personajul solitar din tablou, de o sobrietate apostolică, meditativă. Cine este cel care se află la răspântie? Iisus? Unul dintre apostoli? Avem prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictat plângând, înfățișând durerea lumii și eșecul creației. După Primul Război Mondial, sensul redempționist al prezenței lui Iisus s-a diminuat, eșecul său este un eșec al umanității în ansamblul ei. Cei 2000 de ani de creștinism nu oferă o perspectivă luminoasă, lumea nu s-a schimbat în esența ei. Mesajul era același într-un roman-parabolă, ezoteric, precum Creanga de aur (1933) al lui Mihail Sadoveanu, unde experiența inițiatică a lui Kesarion Breb, preotul lui Zalmoxis în cetatea decadenței, Constantinopole, conduce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Solomon. V.2. Eminescu: luciferic și decadență, geniul damnat Tema geniului este ilustrată de figura complexă și de maximă investiție simbolică a poetului național, poetul romantic, Mihai Eminescu. Figura acestuia este valorificată într-o dublă dimensiune, naționalist-martirologică și în perspectiva unui "eroism al reflecției" ("héroïsme de la pensée") (Rodolphe Rapetti). Multe din reprezentările poetului sunt în relație directă cu tema geniului, în cultura română ea se fixează pe această figură tutelară a orfismului simbolist sub specia desemnată de Paul Verlaine cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]