62,782 matches
-
Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, avea locul său de pravăț înspre partea de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este un loc deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina asta piscul purta numele de „Cerdacu lui Ștefan-Vodă”, din locul acesta se vede înspre Prut și până cine știe unde peste Prut. De aici Ștefan cel Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută de ani
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
TABĂRA DIN BOGDANA de Ioan Antonovici <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 29. footnote> Dealul Tabăra din comuna Bogdana, Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor, tăbărau, ascunzându-se pe dealul acesta. Și veneau aici oameni nu
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui Ștefan cel Mare.
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
de-ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță de lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după porecla „Mărăscu” care o purta Gheorghe, din pricină
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
biserică-n Vaslui. Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când aproape de intrare, Ce se-aude-n depărtare? Glas de om ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage brazdă pe tăpșan! Ștefan-Vodă se oprea Și din gură așa grăia: - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
să-l găsiți Și cu el aici să fiți. Cinci panțiri se alegea, Pe Vaslui în sus mergea Pân’ zărea într-o movilă Un român arând în silă Și movila brăzduind Și din gură chiuind: - Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tăpșan! Cei panțiri descăleca Pe român îl fereca, La Vaslui îl aducea Și la Domnul mi-l ducea: - Măi române să n-ai teamă Spune nouă cum te cheamă! - Teamă n-am că sunt român! Teamă n-am
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
ostășesc moștenit din moși-strămoși. Când a văzut Ștefan puzderia cea de turci, n-a fost chip să se bată fățiș și la loc larg, îndată a cotigit-o Ștefan cu oastea îndărăt, pe ici, pe colea. Și tot i-a tras pe turci încet, încet, drept pe unde știa năzdrăvanul Moldovei că i-a face chisăliță pe dușmani, care voiau să-i închinăm țara cu voie, ori fără voie. Cu șiretlic i-a băgat pe turci într-o vale, înconjurată numai
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
bătaie a fost și-i omora pe turci, ca și cum i-ar fi luat din oală. Pe unde-i satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas ciolnavi pe câmpii, tot nu se lăsau, că parcă răsăreau din pământ, așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat și înțelept, căruia îi dăduse Ștefan multe moșii, pentru slujbele ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu oastea și hatmanul a tras în gazdă la boier. Boierul se înțelesese de bună vreme cu ungurii, că de-a trimite Ștefan vreo oștire și de-a veni pe la dânsul, el să facă ce-a face și să ungă ochii hatmanului, cu daruri și cu
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
s-a făcut a ieși și el la clăcași, care se purtau și aici voinicește. Unii secerau de nu le zăreai mâinile, alții legau snopi cât ai clipi din ochi, alții făceau clăi mari, cât ai bate-n palme, alții trăgeau câte un cântec de voinicie de te luau fiori, mă rog, era o treabă și un chef de-ți curgeau ochii la ei și nu te-ai mai fi dezlipit de dânșii. Hatmanul, într-o vreme, își aruncă ochii în
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
care i-o dăduseră țiganii, dar Vodă n-a vrut să știe de nimic, ci a dat poruncă să-l spânzure. - Cu Pârcălabu a fost în voia ta, acum lasă să fie în voia mea. Mai pe urmă și-a tras Vodă cu seamă, și l-a iertat de copilăria care-o făcuse, după cum l-a iertat și pe boier de alte greșeli pe care le făcuse mai înainte.
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
chiar pentru cei foarte puțini, din păcate, care au urmărit tot concursul, un anumit clasament a mai adus surprize. După cum se știe, Jaroslaw Nadrzycki a luat Marele Premiu, Shin A-Rah premiul II și Nadezda Palitsyna premiul III. Desigur, anumite concluzii trase de la edițiile de după 1989 au impus restricționarea numărului de premii, dar tare bine ar fi ca pe viitor să se revină la extinderea care era în regulamentul de început, cu existența premiilor IV, V, și VI, de care anul acesta
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
singur în divan, Tolpa intră deodată la dânsul înăuntru, plângând și ținându-se cu mâinile de cap. - Ce-ți este ție Tolpo? Ce plângi? îl întrebă Vodă, văzându-l văitându-se și ținându-se cu mâinile de cap. - Mi-a tras popa o palmă, Măria-Ta! - Pentru ce? - Pentru că n-am știut pe Tatăl Nostru. - Ei tu, păgânule! îi zise Ștefan-Vodă mânios, tu să nu știi Tatăl Nostru? Păcat că n-am știut eu asta mai demult, că de-atunci te-
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
zise cu milă: - Zău că-mi pare rău de sărmanul Tolpa. Bietul, de bună seamă, auzind că am poruncit să-l omoare, pentru că a bătut pe pârcălabul, s-a spânzurat el singur, n-a mai așteptat pe alții... Tolpa numai trăgea cu urechea. - Dacă ar fi viu, eu l-aș ierta... - Fie în voia ta! strigă Tolpa, sărind jos și îmbrățișând picioarele Măriei-Sale. - Fie în voia ta! Bine că măcar de frica spânzurătoarei ai învățat Tatăl Nostru! zise, zâmbind de râs
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
Cosminului, în 1497, punându-l pe fugă. Legenda spune că prizonierii luați atunci au fost puși să are un câmp pe care s-a semănat ghindă, pentru a crește o mare pădure de stejar. Datorită suferinței îndurate de prizonieri, care trăgeau singuri plugurile, acest loc a fost numit mai târziu “Dumbrava Roșie”. În cele din urmă, Ștefan a acceptat, spre sfârșitul domniei sale, să plătească un tribut turcilor, în schimbul păcii. Marele și gloriosul domn s-a stins din viață la 2
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
care acopereau câmpul de bătaie, ale căror vaiete erau și mai înspăimântătoare ca muțenia lor, când numai cu fețele lor îngălbenite chemau mărturie cerul, că s-au luptat ca leii, împotriva unor ziduri, cum ziceau ei, pe când turcii după rădane trăgeau în carne vie. Se gândea numai ce bucurie era să facă miresei sale când s-ar fi întors acasă împodobit cu o cruce, și nu știa că luarea Griviței nu înseamnă luarea Plevnei, și că va sta de strajă multe
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
au uitat. Nu-i mai spune că îi știm. ELEVUL „B” : Stă unul într-o margine de drum Și altul în cealaltă Joacă mingea peste asfalt, Iar când trece vreo mașină Încearcă s-o ochească. Odată un șofer Le-a tras o păruială de mama focului ! 7. Conducerea bicicletei fără a ține mâinile pe ghidon este permisă numai atunci când : a). biciclistul circulă pe trotuar ; b). biciclistul circulă pe drumurile laterale; c). nu este permis în nici un caz. Ce ziceți, frați
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
jocul prin aer. Toți copiii am năvălit pe poarta școlii, să ne aprovizionăm cu „muniții” din zăpada strânsă la marginea trotuarului. Nu mai încăpeam pe trotuar, așa că ne-am întins armata și în stradă. În toiul jocului, nu știu cine mi-a tras o lovitură puternică cu un bulgăre peste ureche. Am amețit, iar căciula mi-a sărit din cap în mijlocul drumului. Barbu a alergat să o ridice. N-a apucat să se aplece, că el a devenit ținta copiilor. Orbit de un
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
ar fi ei în pericol să fie călcați ? Am rămas pe gânduri. Dar asta ce mai e ? - Uite-l, nene ! Agățat cu o mână de un camion care urca pe strada din stânga, un copil cu patine și cu o sanie trasă de sfoară, cu mâna cealaltă, parcurgea pârtia de jos în sus, în viteza mașinii. Nu am avut vreme să îl opresc: într-o năvală scurtă, ceata de copii a început să-i strige :- Dă drumul, nu te mai ține de
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
Zagreb să repete evoluția foarte bună de la meciul tur din plei-offul Ligii Europei cu Olempic Lion din Franța. Costel Lazăr, directorul sportiv al vice campioanei Antitrâ a țarii noastre. Sigur ne va aștepta un joc foarte greu ,va trebuii să tragem învațăminte și concluzii din jocul pe care la discutat Petrololul înpotriva echipei Dinamo Zagreb, dar și noi avem șansa noastră și va trebuii sa credem în șansa noastră pentru ca putem realiza un rezultat pozitiv. Nimeni nu-i dădea Astrei vreo
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]