70,637 matches
-
studii a fost de 2,07, cu mult superioară pragului-limită impus. Tulburarea obsesiv-compulsivă: au fost identificate patru studii placebo randomizate, controlate (Roper et al., 1975; Marks et al., 1980, 1988; Lindsay et al., 1997), în care tratamentul specific utilizat a constat în expunerea gradată, asociată cu prevenirea răspunsurilor. Dimensiunea medie a efectului a fost de 1,81, iar grupul a fost alcătuit din 33 de pacienți, destul de puțini, într-adevăr, însă peste limita impusă. Există argumente care arată că, spre deosebire de tratamentele
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cel mai original, dar lucr?rile ce se reclamau de la el nu prezentau nici o unitate, fiecare autor dezvolt�ndu-?i ideile f?r? a se preocupă prea mult de cele ale vecinilor. A?a c? nu este deloc uimitor s? constat?m c?, �n lipsa acumul?rilor, teritoriul sociologului r?m�ne r?u delimitat, sau �nc? neocupat de concuren?îi s?i mai bine organiza?i, filosofii ?i psihologii, care pretind s? dea seama � �n felul lor � de fenomenele din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
văd? dezvolt�ndu-se �ntr-o Universitate nou?, p�n? atunci prea �nfeudat? puterii temporare, disciplin? �n care el credea at�ț de mult �nc�ț i-a consacrat �ntregul s?u talent, chiar �n detrimentul propriei cariere. Eroarea lui Worms a constat, f?r? �ndoial?, �n faptul c? a vrut s?-?i asigure sprijinul savan?ilor � provenind din orizonturile cele mai variate � ?i al universit??ilor confirmate, f?r? a ?ine seama de gradul real de dezvoltare al disciplinei. De unde slabă pertinen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ine c? el a contribuit la introducerea �n editarea ?tiin?ific? a unui stil nou, bazat pe actualitatea temelor abordate ?i pe rota?ia rapid? a titlurilor oferite spre v�nzare. ?tiin?ele sociale nu scap? acestei reguli generale. Se constat? chiar existen?a unui mecenat privat care se exercit? prin mai multe canale. Sociologia trage avantaje din legea care dota facult??ile cu personalitate civil?. Darurile ?i dona?iile f?cute a?ez?mintelor publice se �nmul?esc. Astfel, contele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
divor? �n sociologia american? a epocii l-a denun?at cu ț?rie. Modelul func?ionalist al antropologiei anglo-saxone (Malinowski, Raddiffe-Brown) i-a p?rut capabil � cu importante modific?ri � s? furnizeze o metod? de interpretare a fenomenelor sociale. Acesta constă �n punerea �n eviden?? a contribu?iilor observabile pe care anumite fenomene le aduc la men?inerea ?i la func?ionarea sistemelor sociale mai largi, �n cadrul c?rora s�nt �n interac?iune cu alte fenomene. Acest func?ionalism
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
5,93 3,19 2,14 2,09 1,57 Portughez? European? (altele) Japonez? Chinez? Arab? 0,36 4,56 0,18 0,06 0,01 Sursa: Current Sociology, 39(1), 1991, p. 14 �n sf�r?it, trebuie s? constat?m c�ț de restr�ns? local r?m�ne (poate mai mult ca odinioar?) dezbaterea teoretic? ?i c�ț de inegale schimburile internă?ionale. Astfel, rezultatele cercet?rilor anglo-saxone nu p?trund dec�ț lent �n sociologia francez? c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
civil a reformulat definția capacității de exercițiu, precizând că aceasta reprezintă aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Ca și în reglementarea anterioară definiția deține elementul definitoriu, ce constituie regula în materie de capacitate de exercițiu și care constă în încheierea de acte juridice (fără obligativitatea asistării sau reprezentării de către altă persoană). Maturitatea psihică este legată de vârsta majoratului. Articolul 8 alineatele 1 și 2 din Decretul nr. 31/1954 prevedea în acest sens: "capacitatea de exercițiu începe la
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din momentul deschiderii moștenirii testatorului), chiar dacă momentul dobândirii este plasat anterior definitivării personalității juridice. Evident că, după acest moment, persoana juridică (valabil înființată), va prelua toate actele juridice cu caracter gratuit încheiate în favoarea sa. Capacitatea de exercițiu a persoanelor juridice constă în încheierea de acte juridice generatoare de drepturi și obligații, îndeplinite de organele de conducere ale acestora. De regulă, capacitatea de exercițiu a persoanei juridice se dobândește concomitent cu capacitatea de folosință, dacă la acea dată au fost constituite organele
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
această categorie drepturile de creanță. Drepturile subiective civile relative se caracterizează prin următoarele trăsături: opozabilitate "inter partes"; prescriptibilitate, caracterul determinat al ambelor subiecte (activ și pasiv). Drepturile subiective civile relative sunt opozabile numai subiectului pasiv, determinat, a cărui datorie poate consta într-o acțiune (a da, a face), ori într-o inacțiune (a nu face). Ele sunt prescriptibile în sensul că pot fi valorificate numai în termenele de prescripție prevăzute de lege60. Raporturile juridice care au în conținutul lor un drept
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
esențiale printre care și o limită maximă vizând uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice durata vieții acesteia (uzufructuarul și nudul proprietar). * Din caracterul absolut al dreptului real decurg două efecte specifice: dreptul de urmărire și dreptul de preferință. Prerogativa urmăririi constă în posibilitatea titularului dreptului real64 de a căuta și pretinde bunul, în mâinile oricui s-ar găsi. Prerogativa preferinței sau dreptul de precădere 65 constă în posibilitatea titularului dreptului real de a-și realiza dreptul său cu prioritate față de titularul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dreptului real decurg două efecte specifice: dreptul de urmărire și dreptul de preferință. Prerogativa urmăririi constă în posibilitatea titularului dreptului real64 de a căuta și pretinde bunul, în mâinile oricui s-ar găsi. Prerogativa preferinței sau dreptul de precădere 65 constă în posibilitatea titularului dreptului real de a-și realiza dreptul său cu prioritate față de titularul oricărui alt drept cu privire la același lucru. De aceea, titularii de drepturi reale nu suportă concursul creditorilor chirografari 66, având facultatea să fie plătiți înaintea lor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
determinat încă de la nașterea raportului juridic și a unui subiect pasiv (debitorul) individualizat și el, care are obligația să execute prestația pretinsă de creditor. * În cazul dreptului de creanță opozabilitatea are loc numai față de subiectul pasiv a cărui îndatorire poate consta într-o acțiune pozitivă (a face), ori într-o inacțiune, adică de a nu face ceva din cele ce, în lipsa obligației, subiectul pasiv ar fi putut să facă. La dreptul de creanță obligația negativă este determinată și se exprimă într-
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
întrucât el presupune "posibilitatea creditorului (debitor al obligației de restituire sau predare a lucrului altuia), de a reține acel lucru și a refuza restituirea lui până în momentul când debitorul său (creditor al lucrului) va executa obligația născută în legătură cu lucrul respectiv, constând în cheltuielile ocazionate cu păstrarea, întreținerea sau îmbunătățirea lui"86. Până la adoptarea noului Cod civil nu exista o reglementare expresă cu privire la dreptul de retenție, dar vechiul Codul civil făcea posibilă aplicarea acestui drept la cazuri concrete 87. Existența și legitimitatea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
obligație, care desemnează înscrisul constatator al unei creanțe (cum este obligațiunea C.E.C.). În spațiul prezentului capitol utilizăm preponderent noțiunea de obligație civilă în sens de îndatorire a subiectului pasiv de a avea o anumită conduită față de subiectul activ, conduită care constă în săvârșirea sau abținerea de la săvârșirea anumitor acțiuni (să dea, să facă sau să nu facă ceva), conduită care poate fi impusă, la nevoie, prin forța coercitivă a statului. Deci, obligația juridică civilă se deosebește de obligația ce decurge din
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
aceea, în măsura în care debitorul a săvârșit ceea ce era necesar pentru înfăptuirea scopului urmărit, el și-a îndeplinit obligația sa indiferent dacă acest scop a fost sau nu realizat. În raportul juridic dintre un medic și pacientul său, obligația ce revine medicului constă în îndatorirea de a acționa cu toată prudența și diligența cerute de știința și etica medicală în vederea atingerii rezultatului dorit (însănătoșirea pacientului). Neatingerea rezultatului prevăzut nu face să se presupună (ipso facto) lipsa de diligență din partea medicului, și-n consecință
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mobil, obligațiunea "de a face" și aceea de "a nu face"; drepturile intelectuale; acțiunile în justiție privind un drept mobiliar sau pentru readucerea în patrimoniu a unui drept mobiliar; acțiunile și interesele în societăți (părțile sociale), chiar când capitalul social constă într-un imobil; obligațiunile față de societate. Sunt, de asemenea, mobile prin determinarea legii, "veniturile perpetue sau pe viață asupra statului sau asupra particularilor". În doctrina juridică mai veche s-a apreciat că pot fi incluse în această categorie de mobile
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de la un subiect de drept civil: persoană fizică ori persoană juridică; intenția de a produce efecte juridice civile ce trebuie să fundamenteze actul juridic 186, pentru că legea recunoaște efecte juridice numai unei asemenea manifestări de voință; efectele juridice urmărite pot consta în: a naște, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret 187. III.2.2. Clasificarea actelor juridice civile În literatura de specialitate actele juridice civile sunt clasificate 188 după mai multe criterii, dintre care amintim, ca fiind mai
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
efectelor, natura conținutului, gradul de complexitate, modul de încheiere, legătura cu modalitățile. a) După numărul părților participante, (sau după efectele pe care le generează) distingem: acte juridice civile unilaterale și bi sau multilaterale. Actul juridic civil unilateral este acela care constă în manifestarea de voință a unei singure persoane (promisiunea publică de recompensă, oferta de a contracta, acceptarea unei succesiuni, renunțarea la un drept, testamentul). El generează efecte în sarcina unei singure persoane 189. Actul juridic bi sau multilateral constă în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care constă în manifestarea de voință a unei singure persoane (promisiunea publică de recompensă, oferta de a contracta, acceptarea unei succesiuni, renunțarea la un drept, testamentul). El generează efecte în sarcina unei singure persoane 189. Actul juridic bi sau multilateral constă în manifestarea de voințe concordante a două sau mai multe persoane, care generează efecte reciproce și interdependente (donația, mandatul, contractul de societate civilă). Ele mai poartă denumirea de convenții, în cadrul lor locul principal ocupându-l contractul 190. Noul Cod civil
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Capacitatea de a încheia acte juridice civile 204 este o parte componentă a capacității juridice civile a persoanei fizice și a persoanei juridice. Prin capacitatea de a încheia actul juridic civil "se înțelege acea condiție de fond și esențială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi și obligații civile prin încheierea actelor de drept civil". Pot încheia acte juridice civile, numai acele persoane care au capacitatea civilă (de folosință și de exercițiu). Persoanele fizice
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
preia, în cea mai mare parte, reglementările anterioare din Decretul nr. 31/1954. Într-o formulă simplificată, capacitatea de exercițiu este definită ca aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Definiția surprinde elementul definitoriu al capacității de exercițiu, constând în încheierea de acte juridice, fără obligativitatea asistării sau reprezentării de către o altă persoană (art. 37 din noul Cod civil). Capacitatea de exercițiu deplină, începe la data când persoana devine majoră (18 ani). Cu toate acestea, minorul care se căsătorește
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unilateral care nu încalcă normele imperative sunt valabile. B. Calitățile și viciile consimțământului Prin consimțământ, în sensul art. 948, al. 2, din Codul civil de la 1864, se înțelege acea condiție esențială, de fond și generală a actului juridic civil, care constă în hotărârea de a încheia un act juridic civil, manifestată în exterior. Dispozițiile de mai sus trebuie completate cu art. 953 din aceleși Cod, potrivit căruia consimțământul nu este valabil când este dat din eroare, smuls prin violență sau surprins
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
s-ar fi încheiat (fosta error in personam). Cât privește eroarea de drept, aceasta poate fi considerată esențială atunci când privește o normă juridică determinantă, potrivit voinței părților pentru încheierea contractului. * Dolul viciu de consimțământ Definiție și sediul reglementării Dolul (viclenia) constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin utilizarea de mijloace viclene în scopul de a o determina să încheie un anumit act juridic. Ceea ce viciază voința în cazul dolului este tot o eroare, dar o eroare provocată. Dacă eroarea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
normele care reglementează eroarea spontană. Elementele dolului În lumina reglementărilor menționate se conturează două elemente ale dolului: un element subiectiv (intențional) și un element obiectiv (material). Se conturează, astfel, dubla natură juridică a dolului: delictuală și psihologică. Elementul subiectiv (psihologic), constă în intenția de a induce în eroare o persoană în scopul încheierii actului juridic. În legătură cu acest element, în practica judiciară s-a subliniat că dolul (sub forma captației), nu poate coexista cu lipsa discernământului 222. De asemenea, dolul nu poate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
subliniat că dolul (sub forma captației), nu poate coexista cu lipsa discernământului 222. De asemenea, dolul nu poate fi reținut ca o cauză de anulare a actului juridic civil, dacă cealaltă parte cunoștea împrejurările pretins ascunse 223. Elementul obiectiv (material) constă în utilizarea de mijloace viclene prin care partea care a încheiat actul este indusă în eroare. Acest element poate consta nu numai într-un fapt pozitiv-comisiv (mașinații, trucuri, șiretenii, manopere dolozive), ci și într-un fapt negativ-omisiv (reticență). În literatura
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]