63,117 matches
-
aceștia își părăsesc locul de muncă la cel mai mic deranj, ceea ce afectează economia. De asemenea, ei nu achiziționează mobilier și obiecte de uz casnic, preferând să cheltuie banii pe hobby-uri, distracții și obiecte de lux. Una din explicațiile fenomenului este perioada foarte prielnică din punct de vedere economic în care a crescut și s-a format noua generație, când șomajul era foarte scăzut (2%).
Celibatar parazit () [Corola-website/Science/336906_a_338235]
-
1895 s-a transferat de la Universitatea din Praga la Universitatea Tehnică din Graz și din 1909 până în 1910 a lucrat acolo în calitate de rector. În 1888 a descoperit comportamentul ciudat a unor derivați, numiți mai târziucristale lichide. Pentru a explica acest fenomen, el a lucrat cu fizicianul Otto Lehmann din Aachen. Descoperirea a stârnit un mare interes la momentul respectiv, dar potențialul practic neînsemnat la vremea aceea a scăzut rapid atenția asupra fenomenului.
Friedrich Reinitzer () [Corola-website/Science/337047_a_338376]
-
derivați, numiți mai târziucristale lichide. Pentru a explica acest fenomen, el a lucrat cu fizicianul Otto Lehmann din Aachen. Descoperirea a stârnit un mare interes la momentul respectiv, dar potențialul practic neînsemnat la vremea aceea a scăzut rapid atenția asupra fenomenului.
Friedrich Reinitzer () [Corola-website/Science/337047_a_338376]
-
delimitarea între favoritism și simpla relaționare socială este greu de făcut. În plus, favoritismul caracterizează relațiile existente între persoanele ce se cunosc în interiorul unei organizații private, în care afacerile, informațiile de afaceri și interacțiunea socială circulă între membrii influenți. Acest fenomen se cheamă „capitalism favorizant” (engl. "chrony capitalism") și reprezintă o încălcare a eticii economiei de piață; în economiile avansate, „capitalismul favorizant” este și o încălcare a legilor concurenței. Dată fiind natura „capitalismului favorizant”, aceste practici neoneste de afaceri sunt întâlnite
Favoritism (politică) () [Corola-website/Science/337125_a_338454]
-
Un simptom comun este durerea în piept sau disconfortul ce s-ar putea resimți în umăr, braț, spate, gât sau maxilar. Ocazional, poate fi resimțit ca un fenomen de arsuri în capul pieptului. De obicei, simptomele apar în timpul exercițiilor sau stresului emoțional, durează mai puțin de câteva minute, iar persoana se simte mai bine după odihnă. Ar mai putea apărea și dificultăți în respirație, iar uneori nu sunt
Boală arterială coronariană () [Corola-website/Science/337127_a_338456]
-
datoreaza vine-urilor, sketchurilor, show-urilor de stând up susținute în toată țara, precum și celor de la Sala Palatului. În plus este un comediant susținut de vedetele din România care i-au fost personaje în video-urile postate online. În România, fenomenul BRomania s-a raspandit treptat, dar cu pași siguri, iar în prezent produsul lui Matei Dima a ajuns un reper pentru divertismentul românesc. Peste 500.000 de români îl urmăresc pe regizorul din Constantă. El a fost nominalizat la categoria
Matei Dima () [Corola-website/Science/337153_a_338482]
-
și arta, Noi, Caiete critice, Vatra, Vatra veche, Familia, Observator cultural ș.a. „Apariția volumului Poeți de pe vremea lui Eminescu certifică și capacitatea conștiinței estetice actuale din Basarabia de a se detașa de eminescianism, de a-1 privi ca pe un fenomen istoricizat. Comentariile critice semnate de eminentul critic și istoric literar Eugen Lungu se remarcă prin luciditate. Este evident că a trecut vremea admirației naive și nediferențiate față de literatura trecutului.” „Surpriza oferită de Eugen Lungu este remarcabilă: cititorul român contemporan ia
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
judece singur starea poeziei noastre dintre 1860 și 1890 (sau 1900). Mai mult încă, editorul intervine cu adnotări dintre cele mai avizate, cu judecăți de valoare făcute în cunoștință de cauză, cu o perspectivă izvorâtă dintr-o apreciere corectă a fenomenului literar junimist. Nu am remarcat în amplele «consemnări critice» (aproape o sută de pagini) decât puține și nesemnifi¬cative asperități. Chiar limbajul criticului este colorat, nuanțat și, pe alocuri, savuros.” „Volumul [lui Eugen Lungu] nu are doar semnificația unui demers
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
continuare în reviste de specialitate, este membru în boardul unora, conduce și organizează congrese mondiale de cibernetică, ș.a. Oferă în limba engleză și în limba română cărți de ficțiune, unde informații despre viața sa se îmbină cu considerații asupra unor fenomene, românești sau nu. Contribuțiile literare sunt încadrate la "Postmodern literary critics". Participă activ la viața literară a exilului newyorkez (vezi revista "Lumină lină"). După 1989 a revenit periodic în țară, participând și la unele manifestări care au implicat și exilul
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
formă de cultură legată de societatea contemporană; ea este adesea asociată cu societatea de consum în care o mare parte din relațiile dintre oameni sunt bazate pe sau guvernate de procese economice și în care consumul și dorințele lor devin fenomene de societate. Prin urmare, este vorba de o formă de cultură destinată celor mai numeroși, dar având puternice rațiuni economice. Aceste procese instituționalizează modurile de viață și, la ora actuală, sunt strâns legate de procesul de globalizare. , inerentă unei societăți
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
socială și de gândire, un tip de comportament, și care se traduce printr-un act de consum, precum și codurile de recunoaștere socială. Această mișcare duce la o uniformizare a percepției realității la scară intercomunitară. Una dintre principalele caracteristici ale acestui fenomen este raționalizarea relațiilor și schimburilor umane în jurul sferei economice. Potrivit lui Alain Corbin, "timpul liber este egalat de timpul comercial, care îl integrează într-o economie preocupată înainte de orice de raționalitate și de productivitate ". În acest sens, cultura de masă pare
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
față de binele comun. Potrivit autorului, această evoluție confirmă profețiile lui Alexis de Tocqueville, care în secolul XIX a evidențiat potențialele efecte perverse ale masificării induse de apariția democrației liberale. Influența mass-mediei, iluzia că alegem informațiile accesate și identificarea cu un "fenomen" de grup pot astfel permite indivizilor să se reunească în jurul unor valori democratice comune. Termenul de "societate de consum" este simplificarea termenului de "societate industrială de consum dirijat" definit de Henri Lefebvre ca starea capitalismului după cel de-Al Doilea
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
avântului ziarelor de mare tiraj, dezvoltării lor și principiului concurenței în care sunt înscrise, participând la dezvoltarea companiilor de difuzare a presei. Dacă aceste ziare au fost în măsură să crească, acest lucru se datorează, în principal, următoarelor cauze: Acest fenomen a participat la un amplul proces de "aculturație" și de omogenizare culturală, deoarece tot mai mulți au fost în măsură să acceseze aceleași informații. În plus, această perioadă din secolul XIX, în timpul căreia orașele au crescut considerabil, a scos în
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
îngăduit, astfel, unificarea modurilor de viață, a obiceiurilor, a îmbrăcămintei, alegerea locului asupra căruia putem să ne concentrăm atenția. Fotografiile ne oferă sinteze și reprezentări a ceea ce este realitatea. Apariția imaginilor "mobile", adică a sălilor de cinema, a amplificat acest fenomen de cult și de interes colectiv pentru imagine. Acest fenomen de mare amploare care ajunge la mase, adică în care fiecare persoană poate avea acces la informații prin diferite mass-media, este, prin urmare, la originea a ceea ce numim astăzi cultură
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
alegerea locului asupra căruia putem să ne concentrăm atenția. Fotografiile ne oferă sinteze și reprezentări a ceea ce este realitatea. Apariția imaginilor "mobile", adică a sălilor de cinema, a amplificat acest fenomen de cult și de interes colectiv pentru imagine. Acest fenomen de mare amploare care ajunge la mase, adică în care fiecare persoană poate avea acces la informații prin diferite mass-media, este, prin urmare, la originea a ceea ce numim astăzi cultură de masă. Mass-media au avut succes datorită faptelor "omnibus" adică
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
internetului a impus reconsiderarea conceptului de cultură de masă. În timp ce o majoritate intelectuală, de obediență marxistă și pe urmele lui Noam Chomsky, o văd ca pe o "fabrica a opiniei" și înainte de toate, exercitarea unei dominații sociale, alții, reflectează asupra fenomenului tehnic ca un întreg, și nu doar asupra mass-mediei, văd în cultura de masă semnul alienării, care afectează întreaga lume, atât clasele dominate, cât și clasele dominante. Dezvoltarea culturii de masă a integrat rapid mediile muncitorești și rurale. Ei au
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
asupra mass-mediei, văd în cultura de masă semnul alienării, care afectează întreaga lume, atât clasele dominate, cât și clasele dominante. Dezvoltarea culturii de masă a integrat rapid mediile muncitorești și rurale. Ei au fost, astfel, treptat luați drept țintă a fenomenelor de industrializare culturală la fel de mult bărbații ca și femeile sau copii. Acest fenomen a fost posibil datorită alunecării valorilor dinspre clasele superioare spre clasele de jos (popularizarea valorilor burgheze). Industrializarea a permis dezvoltarea și vânzarea de produse mai ieftine pentru
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
atât clasele dominate, cât și clasele dominante. Dezvoltarea culturii de masă a integrat rapid mediile muncitorești și rurale. Ei au fost, astfel, treptat luați drept țintă a fenomenelor de industrializare culturală la fel de mult bărbații ca și femeile sau copii. Acest fenomen a fost posibil datorită alunecării valorilor dinspre clasele superioare spre clasele de jos (popularizarea valorilor burgheze). Industrializarea a permis dezvoltarea și vânzarea de produse mai ieftine pentru a pune la dispoziția fiecăruia bunurilor de consum care erau curente în alte
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
fundamentul trainic al cunoștințelor științifice și înlăturarea de la putere a reprezentanților preoțimii. Idealurile lui sociale se bazau pe "Republica" lui Platon privind modelul statului ideal. Ibn Khaldun, în lucrarea "Prolegomena", încearcă să stabilească originile și cauzele evenimentelor politice. Susține că fenomenele vieții sociale sunt supuse unor legi naturale. O trăsătură fundamentală a omului ar fi nevoia de autoritate, de a fi limitat de o putere superioară, în absența căreia ar domni dezordinea și anarhia. Aflat în epoca de decadență a sistemelor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
vechiului regim și a Bisericii, iluminismul clasic s-a dezvoltat în Franța. Voltaire a propus un "despotism luminat", Montesquieu a realizat necesitatea sepărării puterilor în stat, iar J.J. Rousseau a exprimat aspirațiile micii burghezii. La scurt timp, iluminismul devine un fenomen paneuropean, răspîndindu-se în Italia, Germania, SUA, ulterior în Țările Române și în Rusia. În Italia, "Epoca luminilor" nu a mai avut aceeași putere de iradiere și strălucire ca Renașterea și Umanismul, dar s-a afirmat totuși prin cîteva figuri și
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
-lea,care avea rolul de a înlocui simțirile, sau de a nega trăirile promovate de scriitorii romantici. Alături de decadentism este considerat un urmaș al simbolismului. Reprezentanții parnasienismului militau pentru o poezie impersonala, descriptiva și atent studiată. Descrierea naturii și a fenomenelor era realizată la nivel senzorial, fără implicare emotiva. Definitoriu este cultul poeziei cu forma fixă, cultivând specii literare precum sonetul, rondelul, glosa. Printre subiectele predilecte ale acestui curent literar se numără descrierea peisajelor exotice, descrierea obiectelor de artă, civilizațiile mitologice
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
Muzicologilor din România. Dintre "piesele sale componistice": "În memoriam Pablo Casals" - pentru violoncel solo; În memoriam "Dinu Lipatti" - pentru pian, "Zbor" - pentru clarinet solo, "Syrinx" - pentru flaut, oboi, fagot, "Cântec străbun" - pentru orchestră de coarde. Este autorul "lucrărilor teoretice": "Esență fenomenului sonor muzical, editura A.G.I.R., București, anul 2000"; Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale, editura UNMB", "anul 2000; Drumul spre interioritate, editura UNMB, anul 2006," ediție bilingva. Studiile de compoziție și lucrările pe care le-a realizat au avut drept țintă
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
Studiile de compoziție și lucrările pe care le-a realizat au avut drept țintă cunoașterea mecanismelor de organizare a muzicii în vederea reliefării în interpretarea muzicală a elementelor semnificative care particularizează opera muzicală serioasă. "Cercetările muzicologice" le-a direcționat spre cunoaștera fenomenelor specifice care apar în ansamblurile muzicale în momentul interpretării muzicii din punct de vedere al intonației, dinamicii, mișcării și timbrului și constituie contribuții importante la clarificarea modalității de construcție a ansamblurilor muzicale. Pașcu-Rădulescu, Dorel, "Esență fenomenului sonor muzical," București, Editura
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
a direcționat spre cunoaștera fenomenelor specifice care apar în ansamblurile muzicale în momentul interpretării muzicii din punct de vedere al intonației, dinamicii, mișcării și timbrului și constituie contribuții importante la clarificarea modalității de construcție a ansamblurilor muzicale. Pașcu-Rădulescu, Dorel, "Esență fenomenului sonor muzical," București, Editura A.G.I.R., 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel, " Sunetul muzical și ansamblurile instrumentale," București, Editura UNMB, 2000. Pașcu-Rădulescu, Dorel, " Drumul spre interioritate," București, Editura UNMB, 2006, ediție bilingva. Păscu - Rădulescu, Dorel, "Autoevaluare", 2006 Păscu - Rădulescu, Dorel, "Memoriu de activitate
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
modern, occidental, a apărut după 1990, în timpul tranziției țării spre democrație. În primii ani, graffer-ii români au încercat să iși imite omologii occidentali, odată cu pătrunderea subculturii hip-hop în rândul tinerilor. Inițial restrâns la marile orașe că București, Cluj sau Timișoara, fenomenul s-a răspândit în toate centrele urbane. Cele mai întâlnite tag-uri din perioada sunt: AEUL, MSERO, SIXER, CES,SERCO, SFL CREW, 2dor, BOMS, WEZO etc. Adaptarea s-a accelerat până în anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În ultimii ani
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]