63,579 matches
-
monedei naționale, contracte guvernamentale preferențiale, legislație care îi protejează de concurență, blocarea administrativă a concurenței etc. Toate acestea necesită decizie politică și sprijin administrativ activ. Pentru a-l obține, noii capitaliști români realizează adevărate consorții politico-financiare, care asociază grupuri de firme și de capitaliști cu grupuri de politicieni și de tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În 2000, guvernul decide privatizarea Petrom, cea mai mare societate de petrol românească. Petrom avea o cifră de afaceri de trei miliarde de dolari pe an și era, la acea vreme, singura societate românească inclusă în primele o sută de firme europene. Este o „îmbucătură” prea mare pentru oricare dintre capitaliștii români, dar se unesc pentru a o achiziționa. Un grup de trei capitaliști români, reprezentați de un fost prim-ministru, încep negocierile cu statul pentru privatizarea Petrom. Dar, ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a diminuat nici până în prezent: ponderea investițiilor străine directe originare în UE în totalul investițiilor directe fiind, în cazul României, cea mai mică din Europa Centrală și de Est (World Bank, 2004). A doua diferență calitativă constă în mărimea firmelor implicate în privatizare, căci, în vreme ce capitalul străin investit în România se adresa mai ales firmelor mici și mijlocii, în Ungaria (și în Cehia) se adresa mai ales marilor companii. În această perioadă inițială, profitând de faptul că nu se afla
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
investițiilor directe fiind, în cazul României, cea mai mică din Europa Centrală și de Est (World Bank, 2004). A doua diferență calitativă constă în mărimea firmelor implicate în privatizare, căci, în vreme ce capitalul străin investit în România se adresa mai ales firmelor mici și mijlocii, în Ungaria (și în Cehia) se adresa mai ales marilor companii. În această perioadă inițială, profitând de faptul că nu se afla pe „lista de priorități” a expansiunii capitalului occidental în Europa fostă comunistă, România începe să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai mult de o treime din total. A fost și cea mai puternic apărată. În 2001-2002, cel mai angrenat în negocierile de aderare dintre toate guvernele României, Guvernul Năstase, a devenit celebru pentru scutirile și reeșalonările datoriilor către stat ale firmelor românești, aproape indiferent de tabăra politică din care făceau acestea parte. Presiunea politică pentru reducerea arieratelor și rezistența politică față de această presiune continuă și în prezent, dar clasa politică românească a fost nevoită să facă pași mari înapoi în această
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Tabelul 2. Echivalentele fondurilor structurale pentru țările în curs de aderare la UE Fonduri structurale Fonduri de preaderare Priorități FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionalå PHARE Infrastructura, crearea unor locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală și asistența pentru micile firme FSE - Fondul Social European PHARE Dezvoltarea resurselor umane și crearea unor locuri de muncă FEOGA - Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă SAPARD Pentru dezvoltarea agriculturii și a spațilui rural FC9 ISPA Pentru dezvoltarea infrastructurii FIC INTEREG (CBC, CADES) Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tehnică comunităților aflate în nevoie, prin facilitare, manual de proceduri, monitorizare și supervizare. Nevoile și problemele comunității sunt identificate de membrii acesteia, la fel și prioritățile, soluțiile, resursele disponibile, dezvoltarea aplicației și a proiectului, implementarea lui (inclusiv prin contractarea unor firme specializate), managementul financiar și asigurarea sustenabilității proiectului după finalizarea lui, fondurile sociale doar sprijinind și stimulând populația locală să devină activă în dezvoltarea propriei comunități. Cu alte cuvinte, dezvoltarea prin proiecte este o dezvoltare participativă, specifică dezvoltării comunitare, și poate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
documentelor ce o însoțesc) și o evaluare în teren. specific, evaluarea urmărește să surprindă relevanța, fezabilitatea și eficiența proiectului (analiză cost-beneficiu), impactul social, aranjamentele instituționale, contribuția beneficiarilor și sustenabilitatea proiectului. Implementarea se realizează prin angajarea unor contracte (licitații) cu terți (firme private, ONG-uri) sub supravegherea directă a comunității și a unității de coordonare a proiectului. În multe situații, pentru a evita risipa de resurse, dar și frauda, transferurile de fonduri se fac direct către terții care realizează diferitele activități. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să se dubleaze aproape, ajungând la 40 197 de persoane (Sandu et al., 2004). Deși numărul țărilor pentru care OMFM mediază contracte de muncă este mare, practic se poate vorbi de doi parteneri importanți: Germania și Spania. plecările mediate de firme de intermediere care asigură contracte de muncă în străinătate; Israelul este un caz ilustrativ pentru situația plecărilor mediate de firme intermediare. În anii ’90, ca urmare a tendinței de renunțare la utilizarea forței de muncă palestiniene, statul israelian este forțat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mediază contracte de muncă este mare, practic se poate vorbi de doi parteneri importanți: Germania și Spania. plecările mediate de firme de intermediere care asigură contracte de muncă în străinătate; Israelul este un caz ilustrativ pentru situația plecărilor mediate de firme intermediare. În anii ’90, ca urmare a tendinței de renunțare la utilizarea forței de muncă palestiniene, statul israelian este forțat să adopte o serie de măsuri de atragere a forței de muncă din afara țării, în special pentru munci necalificate în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în care se face plecarea. Operăm cu distincții între migrația etnică, circularitatea pentru comerț, migrația pentru muncă implicând o importantă componentă clandestină, migrația pentru muncă pe baza unui contract (cu diferențieri între migrația strict controlată de stat, migrația mediată de firme de intermediere, migrația bazată pe un contract individual), migrația pentru reîntregirea familiei, migrația definitivă și migrația pentru studii. Există două aspecte importante legate de această clasificare: dacă analizăm migrația din perspectiva țărilor de destinație și vorbim despre migrație în, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
produce reformele economice”. Primul vârf al investițiilor străine în România a avut loc în 1997, când încă nici o reformă suplimentară nu fusese întreprinsă față de guvernarea anterioară. Între 1990 și primul trimestru al lui 1992, aportul mediu de capital străin în firmele românești era doar de cca 30 000 de dolari (Friedman, et al., 1993). Cum a fost cel al tutunului, prin care Guvernul a intenționat să oblige toți producătorii de tutun să își achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
hotărâtă printr-o Decizie Ministerială. 2/. Deciziunea No. 44.400 a aceluiași Minister (Monitorul Oficial No. 221 din 22 Septemvrie 1940)547, în aceiași ordine de idei, permite artiștilor evrei să joace pe scenele teatrelor particulare evreești autorizate, purtând pe firmă specificația "teatru evreesc" și care nu pot juca opere ale autorilor sau compozitorilor români. 3/. Decretul-Lege No. 3294 (Monitorul Oficial No. 231 din 3 Octombrie 1940)548 interzice arendarea farmaciilor la evrei. Decretul nu se referă la nici o definiție sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei sau numai unul, fără distincție dacă ei sau părinții lor sunt sau nu botezați, și dacă sunt sau nu cetățeni români. 5/. Decizia Ministerului de Justiție No. 49.782 (Monitorul Oficial No 239 din 12 Octombrie 1940)550, interzice firmelor evreești de a se mai prezenta la licitații publice și tratări, ținute de direcția Penitenciarelor și Administrația Exploatării Muncii Penale. 6/. Decretul-Lege No. 3438 (Monitorul Oficial No. 240 din 14 Octombrie 1940)551 reglementează situația evreilor în învățământ. Se permite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și cârciumari la sate și constituiau îndeosebi în Moldova, Bucovina și Basarabia rețeaua de colectare a mărfurilor vândute sau cumpărate de țărani. b.În industrie și comerț: După datele publicate de Oficiul Central al Registrului Comerțului pentru anul 1938, totalul firmelor individuale din orașe în România (întreagă) era de 87.479, din care evrei: 32.486, alți străini 20.509, iar români 34.484. Totalul firmelor individuale pe întreaga țară era de 229.040, din care: evreești 71.336, alte origini
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și comerț: După datele publicate de Oficiul Central al Registrului Comerțului pentru anul 1938, totalul firmelor individuale din orașe în România (întreagă) era de 87.479, din care evrei: 32.486, alți străini 20.509, iar români 34.484. Totalul firmelor individuale pe întreaga țară era de 229.040, din care: evreești 71.336, alte origini străine 46.651 iar românești 111.055. Pe provincii istorice numărul firmelor erau: În Basarabia: 18.083 evreești, față de 5.209 românești; În Moldova: 15
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care evrei: 32.486, alți străini 20.509, iar români 34.484. Totalul firmelor individuale pe întreaga țară era de 229.040, din care: evreești 71.336, alte origini străine 46.651 iar românești 111.055. Pe provincii istorice numărul firmelor erau: În Basarabia: 18.083 evreești, față de 5.209 românești; În Moldova: 15.979 evreești față de 11.575 românești; În Bucovina: 8163 evreești față de 1533 românești; În Transilvania: 8901 evreești față de 12.015 românești; În Muntenia: 9636 evreești față de 49
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comerț nu acordă nici unui evreu autorizarea de a deschide un nou comerț, socotindu-se că ei n-au origine etnică. Autorizarea este necesară și pentru cazurile de mutarea sediului comerțului, majorarea capitalului sau deschiderea de sucursale. Deci în acest caz firmele evreești existente vor putea fi paralizate. Tot pe linia măsurilor restrictive în materie de personal s'a mai promulgat: Decretul-Lege pentru modificarea art. 15 și 26 din Legea pentru proteguirea muncii indigene din 1 Aprilie 1930589 și adăugirea unor noi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
însăși titlul lor: Decretul-Lege pentru interzicerea achiziționării obiectelor de cult de la magazinele evreești din 17 Septembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 216)593; Decretul-Lege pentru interzicerea arendării farmaciilor la evrei din 3 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 231); Decretul-Lege pentru interzicerea firmelor evreești de a participa la licitații publice din 12 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 239)594; Decretul-Lege pentru interzicerea de publicare a lucrărilor didactice sau științifice ale corpului didactic de origine etnică română, la editurile evreești din 16 Octombrie 1940
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fondurilor industriale, comerciale și bancare evreești, împiedicând vânzarea lor. 2/. Prelungirea termenului de 31 Decembrie 1941 pentru românizare integrală a personalului din întreprinderi, cu 2-3 ani. 3/. În Vechiul Regat să se admită în întreprinderile foste evreești: industriale, comerciale și firmele individuale existente, o participare a capitalului evreesc până la 40% și a personalului evreesc până la 20%. 4/. În Ardeal să se ducă în materie evreească o politică de concurență cu ungurii și cu sașii ajutând atragerea fondurilor industriale și comerciale evreești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
situate la Vest de linia ferată, 30%; Stanislavcek și Jmerinka, raioane situate la Est de linia ferată, 25%. În Moghilev, evreii au deschis cu aprobarea Prefecturii, un număr de 257 restaurante, cofetării, croitorii, ateliere de corsete, frizerii, cafenele și altele. Firmele au fost înregistrate, însă comerțul în sine nu se exercită, pretextându-se că nu sunt posibilități de furnizare de mărfuri. Din totalul de 257 firme evreești înregistrate la Moghilev, 41 sunt ale localnicilor și 216 a celor veniți prin evacuare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Prefecturii, un număr de 257 restaurante, cofetării, croitorii, ateliere de corsete, frizerii, cafenele și altele. Firmele au fost înregistrate, însă comerțul în sine nu se exercită, pretextându-se că nu sunt posibilități de furnizare de mărfuri. Din totalul de 257 firme evreești înregistrate la Moghilev, 41 sunt ale localnicilor și 216 a celor veniți prin evacuare. În total, 75% din evreii stabiliți în acest județ se află la Vest de linia ferată Jmerinka-Odessa și numai 25% la Est. 2. În Județul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela Iulie și până la Noembrie 1941, atât M.St.M. cât și C. 2 T. continuau să acorde aprobări, fie pentru scutirea unor evrei de munca obligatorie pe care aceste organe superioare găseau că sunt absolut necesari unor întreprinderi și firme din punct de vedere economic, fie că erau luați dela diferite Instituții și dați la altele. Această operațiune a fost ținută mai mult sau mai puțin la curent, numai în tabelele de repartiție, căci registrele speciale anexa No. 1. prevăzute
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unitățile militare au nevoie de ei, corpurile de armată (teritoriale) pot anula scutirile la o parte din aceștia pe termenele necesare (în folosul cercurilor teritoriale). 6. Deasemenea se vor anula carnetele de scutiri acordate evreilor pentru liberă practică la diferite firme sau întreprinderi din provincie, când se constată că ei fac serviciul în capitală sau în altă localitate, deci nu în localitatea pentru care au cerut scutirea de muncă obligatorie. Toate anulările care se vor opera în baza dispozițiunilor de mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obligatorie pentru primul semestru al anului 1943, să fie întocmite pe județe (Cercuri teritoriale) și să conțină următoarele rubrici: numele și prenumele evreului scutit, data nașterii, domiciliul actual (orașul, strada și Nr.), profesiunea, numărul dovezii de scutire pe anul 1943, firma (întreprinderea) pentru care a fost scutit. Solicităm ca tabelele să cuprindă datele arătate mai sus, în scopul de-a putea identifica pe cei scutiți, întrucât foarte mulți evrei, având nume sinonime produc confuziuni, care dau naștere la mutații greșite și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]