62,876 matches
-
de români care dețin stocuri de relații sociale în afara familiei și a grupurilor de rudenie apropiată. Corupția se bazează, astfel, în principal, pe asemenea rețele închise, dublate de relații de rudenie sau, cel puțin, de strânsă prietenie. Rețelele în cauză joacă rolul de instrument de generare a normelor sociale (tip „Omerta” sau „Cosa nostra”), exercitând funcții de control social. În comunism, controlul social se manifesta mai puțin prin structuri marcate de relații sociale și de încredere interpersonală, fiind mai degrabă în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
studiu, putem arăta că: a) fondurile sociale trebuie să se integreze mai bine și să aibă un rol mult mai bine definit în cadrul politicilor macroeconomice naționale și al strategiilor de reducere a sărăciei structurale. În mod explicit, fondurile sociale pot juca un rol activ în persuadarea obținerii unui sprijin politic mai amplu privind includerea unor obiective ce țintesc spre o mai mare echitate socială în cadrul dezvoltării politicilor de creștere economică. De asemenea, fondurile sociale nu trebuie să creeze așteptări nejustificate referitor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiind însușite prin socializare, sunt dependente de originea socială. Analizând empiric aceste relații, Beck și Jennings (1982) afirmă că participarea este transmisă de la o generație la alta nu prin procese simple de socializare, ci prin transmiterea statusului în care școlile joacă rolul de reproducători ai statului social. Efecte de rețea Cercetările dedicate acțiunii colective au stabilit impactul structurii de rețea a comunităților asupra participării. Potrivit unor studii (McAdam, McCarthy, Zald, 1988), oamenii participă mai puțin din motive atitudinale sau psihologice și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o exagerare afirmația că organizațiile socialiste au produs capital uman pentru inițiativele comunitare postsocialiste. Un alt mecanism cauzal demn de luat în considerare presupune internalizarea rolurilor de „activist” și de „lider” în perioada activității organizaționale, roluri pe care oamenii le joacă în contextele lor locale atunci când se mobilizează pentru rezolvarea problemelor vecinătăților. Ambele mecanisme cauzale funcționează, cel mai probabil, simultan. Cei care au experiență de lideri, dețin competențele corespunzătoare și se identifică cu roluri de conducători în cadrul comunității se simt obligați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contribuția aparent altruistă la bunul comun. În final, cei care au deținut atât „activism latent”, cât și leadership, au beneficiat, celelalte condiții fiind egale, de traiectorii organizaționale mai bogate ce i-au recompensat cu funcții și continuă și astăzi să joace roluri de conducere în inițiativele comunităților. Cum apar microcontextele de mobilizare. Miezul vecinătății Potrivit datelor factuale culese în cercetare, alte trei forțe cauzale sunt în acțiune. Una dintre acestea este efectul de rețea, alta e alcătuită din resurse, ambele fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Avem aici corespondentul românesc a ceea ce Bellah și Hammond (1980) au denumit „limbaje secundare ale responsabilității sociale” sau al discursului angajamentului civic, pentru a-i parafraza pe Smith și Alexander (1993). Pentru ambele tipuri de acțiuni gratificațiile de ordin secundar joacă totuși un rol important. Am respins o concluzie culturalistă simplificatoare referitoare la factorii angajamentului în acțiunea colectivă și am propus o interpretare alternativă a acestor discursuri structurate printr-o determinare structurală a justificărilor, care epitomizează grade diverse de integrare și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt recrutați prin aceste rețele sociale centrale. Cu toate acestea, uneori, persoane din afara acestei rețele centrale a comunității preiau conducerea inițiativelor de acțiune comunitară sau indivizi aparținând acestui context de micromobilizare se abțin de la participarea la acțiunea colectivă. Factorii individuali joacă un rol important în determinarea deciziilor finale referitoare la participarea a producerea bunului public. La acest capitol, ciclul vieții, asociat cu vârsta și momentele biografiei sunt extrem de importante. Momentul din ciclul vieții determină disponibilitatea pentru implicare, influențând, în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor clase sociale, cum este cazul participării în mișcări sociale sau la organizații voluntare. Locul variabilelor culturale în explicarea acțiunii rămâne neclar. Totuși, consistența asocierilor dintre unele caracteristici biografice și disponibilitatea pentru implicare mă fac să cred că resursele culturale joacă un rol secundar, mai ales acela de instrumente pentru justificarea acțiunii sau a inacțiunii. Chiar și identitățile de lider sau de activist, care pot fi formate de-a lungul unei lungi cariere de implicare și succese în diverse situații, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cum resursele pentru implicare sunt deja existente, problema constă în stimularea formării și funcționării microcontextelor de mobilizare, a rețelelor și organizațiilor care pot să identifice ușor problemele colective și să organizeze resursele existente pentru furnizarea bunurilor colective. Rețelele comunitare pot juca, de exemplu, un rol important din acest punct de vedere. Pe termen lung, pe de altă parte, școlile și alte instituții de formare trebuie să dezvolte competențele civice și identitățile persoanelor pornind de la aptitudinile lor și de la orientarea lor către
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bogată în domeniul asistenței sociale din Occident. Începând chiar din 1991, un rol cu totul deosebit pe toată perioada tranziției în formularea politicilor de suport pentru copil și familie, precum și în impulsionarea unor servicii specializate pentru asistența copilului l-a jucat Reprezentanța UNICEF în România. Aceste colaborări internaționale au avut ca obiective dezvoltarea programelor educaționale și a standardelor de calitate pentru profesie, precum și schimburi de studenți și profesori. În procesul de dezvoltare a învățământului superior în asistența socială, secția de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1997-2000 constatăm, astfel, că s-au înființat numeroase instituții independente de Ministerul Muncii și Solidarității, la care s-au mai adăugat și altele în timp, reducând multe dintre atribuțiile Departamentului de Asistență Socială din cadrul acestui minister, care ar fi trebuit să joace un rol esențial în coordonarea procesului de protecție și asistență socială. A existat și mai există încă o cooperare marginală, întâmplătoare a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu celelalte ministere care au responsabilități în asistență socială, ca Ministerul Sănătății
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Practic, există două direcții esențiale care determină și influențează procesul de dezvoltare rurală din întreaga lume: raportul sector agricol/sector neagricol și grija pentru mediu. Deși ponderea sectorului agricol în venitul național a multor țări a scăzut, agricultura continuă să joace un rol esențial pentru economiile rurale. Astfel că peste tot în lume sectorul agricol este sprijinit din rațiuni politice, sociale și mai puțin din rațiuni economice. Politicile agricole sunt rezultatul unor negocieri între diverși actori acționând din rațiuni electorale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
6 600 în 1994; 6 500 în 1995; 4 300 în 1996 până la 400 în 2001 - SOPEMI, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003). Prin consecințele pe care le-a antrenat, în special prin activarea rețelor sociale, migrația etnicilor germani a jucat un rol fundamental în structurarea migrației internaționale românești ca ansamblu (Michalon, 2003; Șerban, Grigoraș, 2002). Deplasările repetate, pe perioade scurte pentru comerț în țările apropiate (fosta Iugoslavie, Polonia, Turcia, Ungaria, Republica Moldova) au cunoscut în aceeași perioadă o dezvoltare accentuată. Redusă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clandestin la migrant legal, tipul acesta de deplasări să fi (re)căpătat consistență în migrația românească. Lipsa „șanselor” de migrație este posibil să fi creat o „masă critică” de indivizi cu o capacitate ridicată de asumare a riscului, capabili să joace rolul de „pionieri” în inițierea unei migrații. Migrație de oportunitate s-ar putea numi perioada de început a ceea ce mai târziu va deveni o veritabilă migrație pentru muncă. De ce de oportunitate? Pentru că deplasările de acest gen se bazează, în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deplasări delimitează migrația de tip brain drain. „Migrația creierelor” este mai degrabă o migrație difuză, cu un număr mare de destinații, bazată pe necesitățile crescute și capacitatea de a atrage specialiști a economiilor dezvoltate. Resursele individuale (capitalul uman) ale migranților joacă un rol fundamental, iar indivizii beneficiază de regulă, de sprijin în inserția lor în societatea de primire. Din punctul de vedere al țărilor de origine, plecările de acest tip sunt, fără discuție, o pierdere. Integrarea pe o piață de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se formează și se transmite în socializarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
romilor la rețele sociale care își pot dovedi utilitatea în accesul la slujbe sigure și bine plătite pe piața muncii. În acest sens, este știut faptul că rețelele sociale informale (foștii colegii de școală, de exemplu, reprezintă o asemenea rețea) joacă un rol important în găsirea și ocuparea unui loc de muncă. În măsura în care romii sunt izolați și au relații sociale doar cu membrii ai comunităților închise, segregate, în care majoritatea oamenilor nu au un loc de muncă, probabilitatea romilor de a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunitari. Prin urmare, în vederea atingerii țintei dezvoltării, toate documentele cu rol de planificare și organizare a activităților, alocațiile bugetare și acțiunile propriu-zise necesită coordonare între diferiții actori sociali, de la toate nivelurile. În acest scop, monitorizarea și evaluarea ar trebui să joace un rol-cheie. Să ne oprim asupra strategiilor/planurilor/programelor/proiectelor de dezvoltare în care actorii-cheie sunt cei instituționali. Monitorizarea ar trebui să funcționeze la toate nivelurile (național, regional și local), indiferent dacă intervențiile vizează dezvoltarea global sau sectorial. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oferit de mai mulți factori. În primul rând, în pofida literaturii de specialitate dense și valoroase, există încă numeroase chestiuni referitoare la persecuția evreilor români în timpul regimului antonescian insuficient abordate și analizate, printre care se numără în opinia noastră inclusiv rolul jucat de armata română în elaborarea și aplicarea măsurilor antisemite. În al doilea rând, credem că politica antisemită implementată de conducătorul statului nu poate fi explicată și înțeleasă pe deplin fără cunoașterea "aportului" autorităților și comandamentelor militare, de la cel mai înalt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din cele mai importante arhive românești precum și din arhive străine: Arhivele Militare Române, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Naționale ale Republicii Moldova, United States Holocaust Memorial Museum. Volumul cuprinde un studiu introductiv în care este prezentat rolul jucat de armata română în cadrul regimului de discriminare și exterminare al evreilor din România în perioada iunie 1941-august 1944, lista documentelor, lista abrevierilor existente în documente, documentele propriu-zise (în număr de 454), anexe, indice. Documentele, în marea lor majoritate inedite, sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
proces de continuă regândire, de revizuire și revizitare a trecutului, iar acumularea de cunoștințe poate duce la înțelegere. Ottmar Trașcă, autorul acestui volum de documente, a fost animat de acest spirit. Documentele, identificate, selectate, și editate de el, evidențiază rolul jucat de armata română în implementarea Holocaustului în teritoriile aflate sub controlul ei. Ele scot în evidență, după cum însuși domnul Trașcă scrie, un lucru fundamental, și anume aportul armatei române la ghetoizarea, deportarea, și asasinarea în masă a evreilor din Moldova
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
paletă largă de opinii și interpretări pertinente, credem că există încă numeroase aspecte referitoare la persecuția și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial insuficient cercetate, printre acestea numărându-se în opinia noastră inclusiv rolul jucat de Armata română în elaborarea și implementarea măsurilor antisemite. Studiul nostru își propune în acest sens să prezinte în mod succint, pe baza literaturii de specialitate edite, dar mai ales a surselor documentare inedite, provenite în special din Arhivele Militare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că această îndepărtare se aplică fără excepție și este hotărâtă printr-o Decizie Ministerială. 2/. Deciziunea No. 44.400 a aceluiași Minister (Monitorul Oficial No. 221 din 22 Septemvrie 1940)547, în aceiași ordine de idei, permite artiștilor evrei să joace pe scenele teatrelor particulare evreești autorizate, purtând pe firmă specificația "teatru evreesc" și care nu pot juca opere ale autorilor sau compozitorilor români. 3/. Decretul-Lege No. 3294 (Monitorul Oficial No. 231 din 3 Octombrie 1940)548 interzice arendarea farmaciilor la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
44.400 a aceluiași Minister (Monitorul Oficial No. 221 din 22 Septemvrie 1940)547, în aceiași ordine de idei, permite artiștilor evrei să joace pe scenele teatrelor particulare evreești autorizate, purtând pe firmă specificația "teatru evreesc" și care nu pot juca opere ale autorilor sau compozitorilor români. 3/. Decretul-Lege No. 3294 (Monitorul Oficial No. 231 din 3 Octombrie 1940)548 interzice arendarea farmaciilor la evrei. Decretul nu se referă la nici o definiție sau determinare a noțiunii de evreu. 4/. Decretul-Lege No
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
anticardiolipinici; identificarea s-a făcut la 10-50% din pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică [1]. Testele funcționale pulmonare sunt în limite normale sau pot arăta o afectare restrictivă ușoară - moderată, cel mai frecvent prin compromiterea parenchimului datorită infarctizării pulmonare. Ecocardiografia joacă un rol major în investigarea hipertensiunii pulmonare cronice tromboembolice, în general stabilind diagnosticul de hipertensiune pulmonară - mărirea inimii drepte și hipertrofia ventriculara. Septul interventricular poate apare subțiat, prezentând mișcare paradoxala, cu deplasare spre stânga, în timp ce ventriculul stâng apare mic. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]