63,386 matches
-
ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât etice, patriotice, cât și estetice. În același timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului incomprehensibil, poete maudit, critic impenitent al moravurilor unei societăți corupte și a politicianismului cosmopolit, din perspectiva reactivării unor solidarități ancestrale, tradiționale etc. Etapele spre universalizarea figurii eminescine au fost parcurse destul de repede, elocvent în acest sens fiind un desen al lui Marcel Olinescu, făcând parte dintr-un ciclu intitulat Luceafărul, compus din 12 lucrări dedicate lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
drept suport, așa cum capul înclinat grațios se servește de suportul mâinii îndoite coregrafic. Lectura magnetizează feminitatea într-o expresie de transă, de rapt oniric. În acest sens al schițării profilului unor feminități volatile, l'ancien régime, un excelent adagio din perspectiva istoriei literare îl constituie cartea Ioanei Pârvulescu, Alfabetul doamnelor. Și Kimon Loghi reușește ilustrarea unei état d'âme de factură simbolistă în Tristia (ulei pe pânză 1898, 0,555 x 0,463 cm, cota 69737/7677, semnat dreapta sus cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stă rezemat de o piatră la marginea unui lac. În fața sa se deschide un peisaj straniu, văzut prin fanta unei mici liziere, luminat artificial asemeni unei scene pe fundalul mov-lila a ceea ce pare un imens perete stâncos. Personajul deschide o perspectivă poetică asupra peisajului fantast, mirific, oniric. Asistăm la o epifanie a poeziei, suferința poetului-cântăreț realizează această deschidere inițiatică către ceea ce pare a fi un copleșitor peisaj-viziune. Există un centru auratic al tabloului, lumina apare de undeva, fără a putea fi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Jugendstil, sub un șevalet cu pensule și culori. În fundal, un lac și flori decorative. Pentru că, din păcate, o mare parte din lucrările sale s-au pierdut sau se află în colecții particulare, simpla consultare a catalogului ne oferă o perspectivă asupra temelor abordate de pictor, dar și asupra prolificității acestuia: Ileana Cosânzeana, Baladă, Ultime raze, Romanță veche, Esitare, Marchita, Toamnă târzie, Rămas bun, Amurg, Faun cu Nymfă, Ruine, Vine iarna, Ceasul rău, Elohi, Elohi, Lama Savahtani, Idilă romană, La gura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar generând și un efect teatral, corespunzător unei regii ocultate. Cecilia Cuțescu-Storck încearcă să reconstituie aceste arcade ca ferestre către un fundal indefinit, fie că este cel al unei clădiri sau al unui orizont incert, adâncit printr-un efect de perspectivă specific picturii renascentiste. Fundalul urmărește acest fragment de edificiu, care la rândul lui închide o buclă paralelă celei create prin coregrafia pantomimei simbolice, o buclă care circumscrie și un sens simbolic. Acest sens simbolic decelabil în tablourile prerafaeliților rămâne ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Tițian este mai mult decât evidentă, el furnizează tema și modalitatea ei de tratare și, până la un anumit punct, chiar de interpretare. Nici Cecilia Cuțescu-Storck nu privilegiază un examen moral intransigent; cele două ipostaze apar mai degrabă reunite în perspectiva unei viziuni integratoare a artei, vădind o continuitate, o coprezență a celor două dimensiuni. Pictorița nu va înclina balanța în favoarea unui eticism subiacent, așa cum s-a întâmplat în secolul al XVII-lea sub incidența Contrareformei, ci le vede incluse într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină, de care era impregnată și să creeze mediul propice creațiunilor de artă, dar a și contribuit personal cu studii coloristice și lucrări de artă aplicată, care au creat vremei un stil"496. Dintr-o altă perspectivă, L. Bachelin nu este nici primul, nici ultimul care sesizează exclusivismul inițial al membrilor fondatori și sistemul de castă închisă pe care-l construiesc, și, ceea ce este important pentru noi, faptul că nucleul inițial era unul secesionisto-simbolisto-impresionist, ultimele două componente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a celor remarcabili, precum Ștefan Luchian. Fără a o spune direct, se acceptă și un minorat onest, însă nu lipsit de necesare virtuți, corespunzător viziunii secesioniste klimtiene a unui democratism estetic. În articolul "Pictori streini", Ion Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) adâncește perspectiva lui Ion C. Bacalbașa, relevând un alt proiect de anvergură pe care revista și-l propune. Iarăși, demersul este similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu Ver sacrum, al simboliștilor belgieni cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nu este exclus ca patricianul estet, patron al artelor, să-i fi avut în vedere și pe ruși, însă este clar că un rol hegemonic putea fi exercitat de către România numai asupra popoarelor din Balcani. În context decadent, criticul-estet deschide perspectiva supraviețuirii prin cultură a civilizațiilor apuse sau ajunse într-o fază crepusculară. Pentru comparație, apar ca repere decadențele prestigioase ale civilizațiilor grandioase, stinse, având ca model decăderea Imperiului Roman. Utopia estetică a lui Alexandru Bogdan- Pitești are rădăcini mult mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mesianism bizar, deoarece prevede paradoxal o înălțare până la măreția decadenței europene, se articulează pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a început să prindă o oarecare consistență în timpul războaielelor balcanice, când România a devenit un factor de stabilitate în zonă. Un ultim episod remarcabil îl definește pe critic nu numai ca pe un conaisseur, dar și ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păcatului, prin propria suferință. Personajul care duce lira se face ecou al acestei suferințe, pe chipul femeii se poate descifra tristețea. Celelalte personaje alcătuiesc un grup al curioșilor, un zid uman care dublează zidurile propriu-zise ale cetății și care închide perspectiva pentru o mai bună focalizare a prim planului, dar și orice posibilitate de retragere a Salomeei din fața ororii pe care o reprezintă capul supliciatului. Un alt tablou intitulat Salomeea (ulei pe carton) reia datele scenei din tabloul comentat mai sus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl transformă într-o scenă pe care regizorul decadent improvizează micile sale spectacole fastuoase. Obiectele sunt alese în virtutea capacității lor de a evoca, întrebuințarea lor nu este doar muzeală, ci și ficțională, ele servesc deopotrivă de decor, cât și de perspectivă. Locuința decadentă este generatoare de angoasă, multiplicarea sugestiilor, senzațiilor, reflexelor, într-o cameră de rezonanță menită să le amplifice poate deveni sufocantă și, în acest sens, decorațiunile excesive Art Nouveau pe care Des Esseintes le aduce carapacei unei broaște țestoase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1917 (Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 2) de către arhitectul Spiru Cegăneanu, elevul lui Ioan Mincu, după indicațiile lui Nicolae Petrașcu. Cu câțiva ani înainte, criticul de artă primise comanda construcției și decorării unei case pe care o realizează în stil neoromânesc, perspectiva arhitectonică a lui Mincu constituie factorul ordonator -, iar criticul menționează ca element simbolic central "altarul" întregii construcții, "frumosul Vârf cu dor al lui Mirea, copiat de elevul său Mihăilescu și corectat de el însuși"579, copie instalată în salon. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Introducere Lucrarea se Înscrie În perimetrul psihologiei sociale manageriale deoarece aduce În atenție o perspectivă psihosocială complexă de analiză a comportamentului consumatorului. Într-o societate În continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de marile companii, producători, individul uman nepregătit și neavertizat poate aluneca În comportamente adictive, dependente și conduite deviante, mai ales Într o societate ce prin fenomenele și procesele caracteristice ne accelerează existența. Încercăm prin această lucrare să răspundem, dintr-o perspectivă psihosocială, nevoii de definire și Înțelegere a individului uman În contextul mediului turbulent macro și micro economic raportat la cerințele europene și mondiale. De asemenea, studiile și datele prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
p. 23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers”. Globalizarea corespunde punerii În aplicare a rețelelor mondiale de producție și de informații. Imbinând perspectiva economică și cea sociologică T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen complex caracterizat printr-o serie de trăsături specifice: creșterea interdependențelor la nivel global, internaționalizarea schimburilor și a producției, libera circulație a capitalurilor, mărfurilor, informației
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare, ne vom ocupa În continuare de prefigurarea modalităților În care se produce schimbarea la nivelul organizației și de focalizarea analizei pe interdependența puternică Între performanța individuală, eficiența organizațională și cerințele societății
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
plus de ordine, de eficiență organizației. Pentru a obține eficiența organizațională este necesară cunoașterea stadiilor de producere a schimbării și a strategiilor de abordare a acesteia. Un prim stadiu este dezghețarea. Acesta presupune perceperea realității organizaționale ca nesatisfăcătoare, fie din perspectiva structurii prezente, a proiectării operațiilor, a tehnologiei, a atitudinilor și abilităților individului uman. Această etapă solicită gestionarea deschisă a problemelor, iar de eficiența acestui proces depinde instalarea crizei. Cea de-a doua etapă se referă chiar la producerea schimbării prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1992, 156). Într-un sens mai larg, comportamentul consumatorului cuprinde Întreaga conduită a utilizatorului final de bunuri materiale și imateriale, incluzând, de exemplu, și comportamentul alegătorilor, al pacienților unui medic sau al enoriașilor față de biserică" (K. R. Werner,1990). Această perspectivă aduce În atenție faptul că În procesul alegerii de către consumator a unor produse sau servicii intervin o multitudine de factori care nu pot fi interpretați doar În cheie strict economică. Dimensiuni sociale și valori reflectate În atitudinile consumatorului, trăsături de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi interpretați doar În cheie strict economică. Dimensiuni sociale și valori reflectate În atitudinile consumatorului, trăsături de personalitate și constructe dispoziționale se regăsesc În relația producător consumator. Emergența acestor dimensiuni impun, pentru o analiză globală a comportamentului consumatorului, prefigurarea unei perspective psihologice. Comportamentele individului În interacțiunea de consum pot fi descrise prin intermediul a trei termeni: cumpărător al mărfii, client și consumator, după cum precizează D. A. Statt (1997). Cumpărătorul este persoana sau firma care achiziționează marfă, În cursul uriei tranzacții curente, chiar dacă este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la rolul procesului de socializare a consumatorului În clasele sociale, culturală analizând caracteristicile culturii și modul de influențare a consumatorului și psihologică studiind elemente de motivație conștientă și inconștientă În modelarea comportamentelor consumatorului. O clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea problematicii din perspectiva comportamentului și stimulului. Din perspectiva umanistă, psihologia consumatorului studiază modul În care procesele, fenomenele și funcțiile psihice se reflectă În atitudinile și conduitele oamenilor manifestate În relație cu diferite obiecte de consum, de la consum de informație, cultură la consum de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea problematicii din perspectiva comportamentului și stimulului. Din perspectiva umanistă, psihologia consumatorului studiază modul În care procesele, fenomenele și funcțiile psihice se reflectă În atitudinile și conduitele oamenilor manifestate În relație cu diferite obiecte de consum, de la consum de informație, cultură la consum de alimente și bunuri de larg
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
permit sesizarea tendințelor ce apar În dinamica piețelor de Încălțăminte și a fenomenelor psihosociale cu implicații la nivel economic, ca urmare a afirmării și derulării lor. Sensibilitatea la probleme și promovarea strategiilor primare ale creativității: provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea și capturarea, trebuie să devină din abilități competențe și capabilități care să susțină atitudinile creative ale managerului În observarea, controlul, influențarea și modelarea comportamentului consumatorului. Relațiile dintre atitudini și celelalte dimensiuni ale personalității Dezvoltarea psihologiei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]