66,081 matches
-
r?it, succesul internă?ional al �sociologiei americane� (de care vom scrie mai �ncolo) nu este un semn de reu?it? at�ț de important � pe c�ț de radicale se anun?? Marile rele ale sociologiei americane ���Istoria recent? a teoriei sociologice poate fi rezumat? �n dou? mari tendin?e opuse. Pe de o parte, vedem sociologi c?ut�nd �nainte de toate s? generalizeze ?i s? ajung? c�ț mai repede posibil la formularea de legi sociologice. Vr�nd s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate de la teorie ?i �n c?utarea unor noi cadre intelectuale. De fapt, va trebui s? a?tept?m sf�r?ițul anilor ?aizeci pentru că acest curent filosofic fecund, �n sincretism cu marxismul, s? fecundeze g�ndirea sociologic? (cf. cap. III). Totu?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s-a consacrat, dar pe care interven?ia masiv? a Statelor Unite le-a re�nnoit ?i amplificat � a l?sat intact?, chiar la cei mai �pozitivi?ți�, ambi?ia de a face din sociologie o doctrin? moral? sub forma unei teorii a condi?iilor libert??îi umane (Geiger, 1952; Dahrendorf, 1958; Schelsky, 1959; K�nig, 1964), �n timp ce, de la cercetarea empiric? se a?tepta s? furnizeze material descriptiv pentru fundamentarea ?tiin?ific? a acestei teorii. Pentru moment, chiar ?coală de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
doctrin? moral? sub forma unei teorii a condi?iilor libert??îi umane (Geiger, 1952; Dahrendorf, 1958; Schelsky, 1959; K�nig, 1964), �n timp ce, de la cercetarea empiric? se a?tepta s? furnizeze material descriptiv pentru fundamentarea ?tiin?ific? a acestei teorii. Pentru moment, chiar ?coală de la Frankfurt [34] va fi sedus? de demersurile sociologiei americane. �ns? Adorno care, �ntors de la Columbia, se f?cuse mesagerul ei, redevine repede critic �ntr-o dezbatere ce afecteaz? sociologia german? de-a lungul anilor ?aizeci, opun
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moment, chiar ?coală de la Frankfurt [34] va fi sedus? de demersurile sociologiei americane. �ns? Adorno care, �ntors de la Columbia, se f?cuse mesagerul ei, redevine repede critic �ntr-o dezbatere ce afecteaz? sociologia german? de-a lungul anilor ?aizeci, opun�nd �teoria critic?� nu numai lui Popper ci � prin ?coală de la K�ln (Ren� K�nig, Helmut Schelsky) � la tot ceea ce p?rea s? semene cu �pozitivismul� (Adorno ?.a., 1969). Aspectul cel mai remarcabil al acestei dezbateri este faptul c? a promovat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
critic?� nu numai lui Popper ci � prin ?coală de la K�ln (Ren� K�nig, Helmut Schelsky) � la tot ceea ce p?rea s? semene cu �pozitivismul� (Adorno ?.a., 1969). Aspectul cel mai remarcabil al acestei dezbateri este faptul c? a promovat �teoria sociologic? critic?� la rang de pseudoparadigm? care � cel pu?în p�n? �ntr-o epoc? recent? (cf. cap. III) � n-a dat na?tere altui fel de sociologie! Spiritul lui Weber nu r?zbate deci prin constructorii sociologiei germane, c�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vor �nsemna o energic? ?inere �n fr�u a disciplinei: Institutul de Cercet?ri Sociologice al Academiei de ?tiin?e (IRS), creat �n 1968, va fi rebotezat, �n 1972, �institut de cercet?ri sociale concrete� (i.e. care pune �n act teoria oficial?). Revista acestuia, Cercet?ri sociologice (1974), vă de?ine monopolul publică?iilor �n care putem citi: �Leg?tură organic? dintre teorie ?i practic?, ?tiin?? ?i ideologie, situarea �n serviciul intereselor clasei muncitoare pentru rezolvarea problemelor actuale ale dezvolt?rîi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n 1968, va fi rebotezat, �n 1972, �institut de cercet?ri sociale concrete� (i.e. care pune �n act teoria oficial?). Revista acestuia, Cercet?ri sociologice (1974), vă de?ine monopolul publică?iilor �n care putem citi: �Leg?tură organic? dintre teorie ?i practic?, ?tiin?? ?i ideologie, situarea �n serviciul intereselor clasei muncitoare pentru rezolvarea problemelor actuale ale dezvolt?rîi sociale, apar că principii fondatoare ale activit??îi ?tiin?ifice ?i de propagand? a sociologilor�� (citat �n [58:139]). Aceast? sociologie sovietic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care a fost abandonat datorit? protestelor a numero?i cercet?tori (Horowitz, 1967). �n tab?ra celor mai �radicali� este denun?at? sociologia �ns??i, institu?iile ?i produc?ia să, denun?are care se �nscrie �n contextul ideologic al �teoriei critice� a ?colii de la Frankfurt privind rolul socio-politic acordat intelectualilor (Gouldner, 1979). �Sociologia sociologiei� devine un c�mp de analiz? privilegiat (Friedrichs, 1970; Gouldner, 1971, 1976). Avatarurile interac?ionismului simbolic Contrar behaviorismului epocii sale ?i sub influen?a pragmatismului, G.H.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ei. Autori s�nt Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss sau Harold Garfinkel. La �nceputul anilor ?aizeci aceast? paradigm? devine concurență demersurilor teoretice ?i empirice dominante, iar la sf�r?ițul deceniului ea succede � sub diverse forme � func?ionalismului. Teoria �etichet?rîi�. Lucr?rile lui Edwin Lemert (1967), Joseph Gusfeld (1963), David Matza (1969) sau Aaron Cicourel (1968) au contribuit la elaborarea acestei teorii pe care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i empirice dominante, iar la sf�r?ițul deceniului ea succede � sub diverse forme � func?ionalismului. Teoria �etichet?rîi�. Lucr?rile lui Edwin Lemert (1967), Joseph Gusfeld (1963), David Matza (1969) sau Aaron Cicourel (1968) au contribuit la elaborarea acestei teorii pe care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai pu?în că pe un act individual de transgresiune, c�ț un rezultat al procesului colectiv al cre?rîi ?i impunerii de norme, la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
succede � sub diverse forme � func?ionalismului. Teoria �etichet?rîi�. Lucr?rile lui Edwin Lemert (1967), Joseph Gusfeld (1963), David Matza (1969) sau Aaron Cicourel (1968) au contribuit la elaborarea acestei teorii pe care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai pu?în că pe un act individual de transgresiune, c�ț un rezultat al procesului colectiv al cre?rîi ?i impunerii de norme, la cap?tul c?ruia statutul de deviant este conferit unui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rezultat al procesului colectiv al cre?rîi ?i impunerii de norme, la cap?tul c?ruia statutul de deviant este conferit unui individ (sau unui grup) de c?tre cei care �l identific? ?i se ocup? de el. Aceea?i teorie orienteaz? analizele statutului bolilor mentale (Goffman, 1961) sau al muribunzilor din spital (Glaser ?i Strauss, 1965). � Modelul dramaturgic. Canadianul Goffman, care a predat la Berkeley, analizeaz? procesele interac?iunii (1959) dup? un model �n care orice actor social caut?, dincolo de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la nivelul societ??îi globale, aceast? analiz? se opune concep?iei func?ionaliste dup? care cultură ?i status-ul actorului �i explic? comportamentele, ?i dup? care sistemul social este integrat �n jurul valorilor �mp?rt??ițe ?i a normelor reglatoare; �teoria rolurilor� a lui Ralf Turner (Roșe, 1962) arăt? c? acestea s�nt mai cur�nd produse prin rutinizarea conduitelor cotidiene. Mai mult, modelul dramaturgic este fundamental antipozitivist atunci c�nd refuz? s? dea ac?iunii sociale un alt sens dec
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n 1975, etnometodologia va urma o carier? �nfloritoare �n SUA, unde se va r?sp�ndi spre coasta de Est, ca ?i �n Anglia (Heritage, 1984), �n Germania (la Universitatea din Bielefeld) ?i, mai recent, �n Fran? a. [22] De la teoriile schimbului social la cele ale alegerii ra?ionale O dat? cu George Homans, parsonsismul sufer? o dubl? punere �n discu?ie la Harvard. Prima, prive?te sistematizarea teoretic? care, din cauza mării sale generalit??îi, nu era �n m?sur? s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a se regla singure a conduitelor �n condi?îi diverse ?i schimb?toare. Homans propune sociologiei s? afle fundamentele �infra-institu?ionale� ale conduitelor, �n cadrul unei concep?îi utilitariste a comportamentului uman, inspirat? de economia clasic? ?i de behaviorism (Skinner). Teoria schimbului social (1961,1962) reduce realitatea social? la tranzac?îi �ntre indivizii care fac calcule ra?ionale ale avantajelor ?i costurilor; ordinea social? s-ar na?te astfel din satisfac?ia �ncercat? de indivizii care apreciaz? �retribu?iile� ce le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a puterii �ntre grupurile sociale (1964), iar William Goode pentru a explica distribu?ia prestigiului (1979). Aceast? paradigm? � care se �ntoarce la concep?iile �presociologice� ale ac?iunii sociale [11] � cunoa?te o larg? posteritate �n lumea occidental? sub forma teoriilor neo-utilitariste ale �alegerii ra?ionale� (Heath, 1976; Elster, 1986) sau sub forma �individualismului metodologic� (O'Neill, 1973) pentru care preferin?ele ?i/sau constr�ngerile actorilor explic? conduitele lor. �mbog??ițe prin teoria economic? ?i prin cea a jocurilor (Schelling
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
larg? posteritate �n lumea occidental? sub forma teoriilor neo-utilitariste ale �alegerii ra?ionale� (Heath, 1976; Elster, 1986) sau sub forma �individualismului metodologic� (O'Neill, 1973) pentru care preferin?ele ?i/sau constr�ngerile actorilor explic? conduitele lor. �mbog??ițe prin teoria economic? ?i prin cea a jocurilor (Schelling, 1963) aceste teorii au intrat �n c�mpul sociologiei politice (Buchanan ?i Tulbock, 1962), al sociologiei ac?iunii colective (Olson, 1966; Hardin, 1982), p�n? �n cel al sociologiei de inspiră?ie marxist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alegerii ra?ionale� (Heath, 1976; Elster, 1986) sau sub forma �individualismului metodologic� (O'Neill, 1973) pentru care preferin?ele ?i/sau constr�ngerile actorilor explic? conduitele lor. �mbog??ițe prin teoria economic? ?i prin cea a jocurilor (Schelling, 1963) aceste teorii au intrat �n c�mpul sociologiei politice (Buchanan ?i Tulbock, 1962), al sociologiei ac?iunii colective (Olson, 1966; Hardin, 1982), p�n? �n cel al sociologiei de inspiră?ie marxist? (Elster, 1979). Pe l�ng? dezinteresul func?ionali?tilor pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noilor paradigme nu trebuie s? ne fac? s? uit?m de continuarea, �n cea mai bun? tradi?ie american?, a lucr?rilor �n care datele empirice s�nt construite ?i interpretate dup? proceduri riguroase ?i care ajung la formularea de teorii �cu raz? medie�. Domeniile s�nt variate ?i includ managementul organiza?iilor publice (Blau ?i Schoenherr, 1971), inegalitatea ?anselor (Jenks ?i colab., 1972; Featherman ?i Hauser, 1978), mobilitatea social? �n Marea Britanie (Goldthorpe, 1980), efectele individuale ale schimb?rîi sociale �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de care dispuneau sociologii; a doua a dezvoltat coduri de comunicare particulariste care au avut ca efect restr�ngerea ei doar la cercul celor ini?ia?i. Totu?i, ambele au �n comun o hipertrofiere a metodei �n dăuna unei teorii veritabile. Prima a dus la neglijarea unor importante domenii de investiga?ie, chiar dac? a indus o mai mare precizie �n altele, importante pentru unii, triviale pentru al?îi. A doua s-a pretat, �n cele mai bune cazuri, la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dus la neglijarea unor importante domenii de investiga?ie, chiar dac? a indus o mai mare precizie �n altele, importante pentru unii, triviale pentru al?îi. A doua s-a pretat, �n cele mai bune cazuri, la descrieri, f?r? teorie, f?r? categorii cognitive, evit�nd �n mod deliberat abordarea majorit??îi subiectelor ce erau �n inima sociologiei de la Auguste Comte �ncoace. �n ambele cazuri, apreciez c? preocuparea predominant metodologic? a dus la neglijarea semnifică?iei ?i a substan?ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
studii, note de curs. A elaborat un număr de 12 studii în baza unor contracte de cercetare, încheiate cu Academia Română pe teme ce se înscriu în contextul (mai larg) al dimensiunii juridice a cooperării economice internaționale. A publicat: Introducere în teoria și practica dreptului (1999), Introducere în studiul dreptului civil (2003), Construcția comunitară europeană (2003), Teoria generală a dreptului (2013), Dreptul de proprietate (2013) etc. A participat la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale, la proiecte de cercetare și programe studențești
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de cercetare, încheiate cu Academia Română pe teme ce se înscriu în contextul (mai larg) al dimensiunii juridice a cooperării economice internaționale. A publicat: Introducere în teoria și practica dreptului (1999), Introducere în studiul dreptului civil (2003), Construcția comunitară europeană (2003), Teoria generală a dreptului (2013), Dreptul de proprietate (2013) etc. A participat la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale, la proiecte de cercetare și programe studențești, având ca obiectiv central protecția mediului în dreptul comunitar european. Elena Iftime, (c) 2014 Institutul European
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de drept civil. La toate acestea se adaugă spiritul de observație, de analiză și sinteză ale autoarei, completate de spiritul critic, originalitatea și puternica amprentă personală. Prin maniera de prezentare, schițată mai sus, cartea permite cititorului o informare consistentă asupra teoriei și practicii actului juridic civil, în toată extensiunea și profunzimea problematicii sale. Ea este utilă nu numai studentului jurist, teoreticianului sau practicianului jurist ci și tuturor celor interesați de acest domeniu. Așadar, este o carte care se adresează deopotrivă mediului
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]